3,483 matches
-
instructivismului, a centrării pe educator: Aducerea în prim plan a propriei înțelegeri, interpretări, argumentări a caracteristicilor elementelor antrenate în contextul pedagogic, a relațiilor posibile între ele, a coevoluției lor, abordând alte metode, experiențe anterioare ca sugestii, iar nu în sensul imitației rigide. Acordarea unei atenții sporite pregătirii contextului pedagogic care să ofere oportunități, puncte de sprijin suficiente și variate pentru căutarea independentă, analize comparative, formularea de interpretări, reflecții, avansarea de ipoteze privind cunoașterea și rezolvarea complexității date. ► Oferirea, pentru problemele, sarcinile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale conducerii sociale prin lideri, prioritar pentru calitate, succes, ca leadership management, iar alții ca managerial leadership sau ca management cu deschidere spre leadership. Conducerea empirică de către managerul clasic (administrativ, formal) sau de către managerul-lider real recunoscut se desfășoară pe baza imitației unor modele anterioare, a bunului simț, a experienței proprii, a mentalității "văzând și făcând", a "rezolvării ad-hoc", a aproximării elementelor implicate și a consecințelor. Ea presupune: rezolvarea problemelor fără analize specifice, fără formularea de ipoteze și soluții varoiate, ci în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stiluri de viață, conflicte ș.a. "Cheia înțelegerii globalizării este teoretizarea sa ca produs al revoluției tehnologice și al restructurării globale a capitalismului în care se împletesc elemente economice, tehnologice, politice, culturale" (Kellner, 2002:289). Pentru Baudrillard (1994), tehnologia informației și imitația / simularea au pătruns în fiecare dimensiune a societății și au creat un nou mediu social. Baudrillard pretinde că în mișcarea către postmodernitate umanitatea a depășit concepțiile moderne și lumea modernității (organizate în jurul producerii și consumului de bunuri). Aventura postmodernă e
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care abordează Lovinescu problematica specificității românilor le găsim în principal în legea "interdependență-determinațiune" a lui Dobrogeanu-Gherea "legea interdependenței și această lege de determinațiune a vieții și mișcării sociale a țărilor înapoiate prin cele înaintate" (Lovinescu, 1997:275) și în teoria imitației a lui Tarde "la baza mecanismului contemporaneității vieții noastre materiale și morale se află factorul unic al imitației" (Lovinescu, 1997:286). Conform lui Lovinescu, societatea românească, precum alte societăți tinere europene, este produsul prefacerilor instituționale, rezultate în urma contactului cu o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și această lege de determinațiune a vieții și mișcării sociale a țărilor înapoiate prin cele înaintate" (Lovinescu, 1997:275) și în teoria imitației a lui Tarde "la baza mecanismului contemporaneității vieții noastre materiale și morale se află factorul unic al imitației" (Lovinescu, 1997:286). Conform lui Lovinescu, societatea românească, precum alte societăți tinere europene, este produsul prefacerilor instituționale, rezultate în urma contactului cu o civilizație superioară. Aceste prefaceri au loc, potrivit legii imitației, de sus în jos, de la păturile sociale superioare către
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noastre materiale și morale se află factorul unic al imitației" (Lovinescu, 1997:286). Conform lui Lovinescu, societatea românească, precum alte societăți tinere europene, este produsul prefacerilor instituționale, rezultate în urma contactului cu o civilizație superioară. Aceste prefaceri au loc, potrivit legii imitației, de sus în jos, de la păturile sociale superioare către cele inferioare "aceeași boierime care, după împrejurări și din admirație față de superiori, s-a grecizat sau s-a rusificat, a fost în parte și instrumentul reformelor sociale, de îndată ce ideile Revoluției franceze
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
admirație față de superiori, s-a grecizat sau s-a rusificat, a fost în parte și instrumentul reformelor sociale, de îndată ce ideile Revoluției franceze au început să se răspândească peste lumea întreagă" (Lovinescu, 1997:286) și de la exterior la interior "procesul de imitație începe, de obicei, de la forme exterioare, de la atitudini, de la îmbrăcăminte, de la gesturi mărunte; într-un cuvânt, oricare i-ar fi mobilul sufletesc, în realizare imitația începe prin a fi formală și rămâne uneori în faza aceasta" (Lovinescu, 1997:312); imitația
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se răspândească peste lumea întreagă" (Lovinescu, 1997:286) și de la exterior la interior "procesul de imitație începe, de obicei, de la forme exterioare, de la atitudini, de la îmbrăcăminte, de la gesturi mărunte; într-un cuvânt, oricare i-ar fi mobilul sufletesc, în realizare imitația începe prin a fi formală și rămâne uneori în faza aceasta" (Lovinescu, 1997:312); imitația e mecanică doar în prima fază la noi fiind inițial integrală și nesupusă spiritului critic -, pentru ca mai apoi să devină adaptativă, rolul spiritului critic fiind
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
imitație începe, de obicei, de la forme exterioare, de la atitudini, de la îmbrăcăminte, de la gesturi mărunte; într-un cuvânt, oricare i-ar fi mobilul sufletesc, în realizare imitația începe prin a fi formală și rămâne uneori în faza aceasta" (Lovinescu, 1997:312); imitația e mecanică doar în prima fază la noi fiind inițial integrală și nesupusă spiritului critic -, pentru ca mai apoi să devină adaptativă, rolul spiritului critic fiind incontestabil ideea e susținută cu exemple precum diversitatea lingvistică, artistică, religioasă ș.a.4; ea nu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
doar în prima fază la noi fiind inițial integrală și nesupusă spiritului critic -, pentru ca mai apoi să devină adaptativă, rolul spiritului critic fiind incontestabil ideea e susținută cu exemple precum diversitatea lingvistică, artistică, religioasă ș.a.4; ea nu este doar imitația străinului, ci și a străbunului, a trecutului, "civilizația fiind în realitate o serie nelimitată de imitații urmată de adaptări" (Lovinescu, 1997:312). Prin acest contact cu ideile Revoluției franceze, "adaptându-se unui mediu de formație potrivit idealității sale, sufletul românesc
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să devină adaptativă, rolul spiritului critic fiind incontestabil ideea e susținută cu exemple precum diversitatea lingvistică, artistică, religioasă ș.a.4; ea nu este doar imitația străinului, ci și a străbunului, a trecutului, "civilizația fiind în realitate o serie nelimitată de imitații urmată de adaptări" (Lovinescu, 1997:312). Prin acest contact cu ideile Revoluției franceze, "adaptându-se unui mediu de formație potrivit idealității sale, sufletul românesc a putut, astfel, intra într-un nou proces de fixare în condiții mult mai prielnice" (Lovinescu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
perioada finalizării trecerii de la feudalism la capitalism, este perioada marilor contradicții între "țara reală" și straturile parazitare, beneficiarele "țării legale", cum zicea Eminescu 10. În acest sens, Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade: "Individualismul european, trecut în imitația românească, în loc de a produce opere minunate, ca în Apus, a produs opere mediocre. [...] Pe câmpul economic, individualismul apusean, în loc de a deștepta spiritul capitalismului întreprinzător, a deșteptat poftele la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după sine, la noi, o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru tonifierea musculaturii. A BOX Boxing aerobics are la bază mișcările din artele marțiale și box. Intensitatea este medie spre mare, iar ca metode sunt folosite metoda continuă și cea cu intervale. Atunci când include un număr mare de mișcări rapide (imitații de lovituri cu brațe și picioare) se realizează intensități foarte mari. Se utilizează adeseori mănușile de box care adaugă un plus de rezistență la efectuarea mișcărilor ce determină o creștere a intensității efortului. Autoarea acestei forme de aerobic este suedeza
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
povestea regelui Lear. 1155 Robert Wace (1115-1183), poet anglo-normand, introduce povestea regelui Lear în Român de Brut. 1200 Layamon, poet englez, scrie o cronică în vers aliterativ intitulată The Brut, o istorie a Angliei care nu era altceva decît o imitație, amplificata, a lucrării lui Wace, Brut d'Angleterre. Istoria conține și legendă regelui Lear. 1260-1300 Robert of Gloucester, cronicar englez, relatează în versuri evenimentele de la începuturile Britaniei pînă la 1135. Din opera lui nu lipsește legendă regelui Lear. 1338 Robert
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și medalistică, instituția noastră deținând peste 1000 de monede din aur, argint și metal comun, din diverse epoci. În patrimoniul instituției noastre există dovezi ale circulației monetare din Moldova, începând cu epoca dacică (tezaure de monedă macedoneană, grecească, romană și imitații dacice, până în epoca contemporană, pe teritoriul județului Bacău fiind descoperite numeroase tezaure monetare de o valoare deosebită. Acest fapt demonstrează o circulație monetară intensă în teritoriul estcarpatic din cele mai vechi timpuri și până în prezent, precum și importanța economică și comercială
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
sufletul românesc s-ar putea ridica și la asemenea formă pretențioasă de artă, cu toată incompatibilitatea "de fond" dintre romanul scriitorului francez (sinteză a secole întregi de cultură scrisă) și căznitele tentative de sincronizare ale romancierilor autohtoni. În aceste condiții, imitația n-avea cum fi altfel decât formală, proustianismul cerându-se adaptat la coordonatele unei alte geografii spirituale, dominate de o mentalitate inerțial-rurală și de spaima dezrădăcinării, care atribuie căutării timpului pierdut semnificația unui pelerinaj ce îneacă sufletul într-un șuvoi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unele elemente ale operei, Lovinescu se vedea pus în situația de a-l respinge pur și simplu, și nu o putea face decât într-un singur fel: admițând că literatura noastră evoluează organic (idee ce contrazice teoria sincronismului și a imitației formelor străine) și că, în această evoluție, simbolismul n-a fost decât un fenomen periferic, fără impact semnificativ ceea ce s-a și întâmplat, determinându-l pe criticul modernist să celebreze, în cea mai pură manieră tradiționalistă, conservatoare, creativitatea rasei, în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de geam cârpite cu hârtie, prin grădinițe troienite de roade, prin cârciuma jupânului Oișie în scrânciobul căreia s-au dat pe rând Ion Creangă, I. Dragoslav și M. Sadoveanu"95. Iată-l așadar pe "modernistul" Lovinescu, apologetul sincronismului și al imitației modelelor occidentale, sfârșind prin a explica valoarea estetică în grila determinismului psihologist, regionalist și etnicist. Rezumând, în opinia autorului Istoriei literaturii române contemporane perenitatea operei eminesciene n-ar fi fost posibilă dacă genialul ei autor nu reușea să exprime caracteristicile
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fenomenul "dorinței triunghiulare", analizat de René Girard într-un studiu cândva celebru 121 (să nu uităm că triunghiul amoros este prezent în orice melodramă). Eseistul francez sublinia, într-o manieră foarte lovinesciană de altfel, rolul preponderent pe care-l joacă imitația în dezvoltarea personalității (și, implicit, în geneza dorinței), sancționând totodată "starea sufletească romantică" pe motiv că e "pătrunsă de resentiment". Romanticul (Eminescu nu mai puțin, creatorul român în genere 122) ar fi, din acest unghi privind lucrurile, "omul resentimentului" prin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
resentiment) de aceea, admirația față de modelul occidental (specifică "fondului" nostru psihic colectiv) poate fi înțeleasă și ca o formă de sclavie erotică, generând toate acele "complexe" caracteristice unei culturi "minore". Aplicând "teoria" lui Girard ideilor lovinesciene, se poate spune că imitația "formelor" occidentale constituie o manifestare sui generis a "dorinței triunghiulare", adică a unui sentiment comun (bazat pe resentiment), care nutrește iluzia unicității, conducând, în fond, la disoluția personalității, la dispersia în anonimat. Conștient de asemenea pericol, romancierul Lovinescu va atribui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
impulsul afirmării nestingherite (încurajat de șturlubatica Veronică) și tentația contrară, a negației și a inhibiției sexuale (Mite nu rămâne decât o "muză" și nimic mai mult), între acceptarea și refuzul realității (amorului). Bineînțeles, Lovinescu va înclina balanța în favoarea "Nemțoicuței", privilegiind imitația mistificatoare, refugiul obstinat în imaginație, în vis. Criticul împrumuta astfel lui Eminescu chiar profilul său psihic, obligându-l la un comportament stereotip, în acord cu propriile teorii despre "personalitate" și "specificul național". În altă ordine de idei, propensiunea spre idealizare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lectură avusese efectul unui veritabil "filtru" de dragoste. S-ar părea deci că Eminescu vrea s-o atragă pe "burgheza" lui parteneră într-un joc mai periculos, nebunesc chiar e vorba de nebunia lecturii, a lecturii îndrăgostite, care îndeamnă la imitație. Dar aici raportul e invers: nu lectura cărții generează impulsul apropierii periculoase, ci apropierea (sărutul) îl obligă pe cutezătorul amant să deschidă cartea taman la episodul cu pricina semn că, pentru Eminescu, "realitatea" nu-i decât un "prilej" de reverie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prețul sacrificiului, implicând așadar o lectură "cu goluri", romanul criticului își dezvăluie structura sa coerentă, desenul din covor. Absolutizarea principiului cauzalității inverse reclamă, în consecință, o lectură complice, care ignoră voit imaginea textului ca întreg. De altfel, când sublinia rolul imitației ca element-cheie al modernizării culturii și civilizației noastre, delimitându-se de de teoria maioresciană a formelor fără fond, Lovinescu descria un proces cu dublă determinare: atât dinspre "formă" spre "fond" (în acord cu perspectiva impusă de "expresia creatoare de realități
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
formelor fără fond, Lovinescu descria un proces cu dublă determinare: atât dinspre "formă" spre "fond" (în acord cu perspectiva impusă de "expresia creatoare de realități"), cât și invers, de la "fond" la "formă" (determinare propriu-zis psihologică, pentru că desemnează drept cauză a imitației formelor "străine" admirația și, implicit, recunoașterea superiorității lor în raport cu "formele" autohtone). La fel, psihologia personajului lovinescian se lasă modelată de clișeul lingvistic numai în măsura în care această psihologie tinde să se obiectiveze exprimându-se în mod necesar prin cuvânt, într-un discurs
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
autoconstrucție identitară descrisă în Istoria civilizației române moderne are loc tot prin preeminența unei opțiuni lucide asupra "naturii" sufletești inerte a unui popor. Însă chiar și aceste teorii lovinesciene, arată Antonio Patraș, au partea lor de umbră: teoria progresului prin imitație ("voință") suferă corectivul că imitația se face pe baza unor tipare receptive preexistente, ținând de "temperamentul rasei"; iar "dogmatismul necesar" al criticului născut la Fălticeni ce își refuză orice parti-pris moldovenist se vede corectat prin producția sa literară, axată pe
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]