6,265 matches
-
Cum protocolul interzicea scăr- pinatul sau, Doamne, iartă-ne, datul panta- lonilor jos, bietul om devenise sclavul ighemonicului, iar furnica îl tortura cu o evidentă plăcere de parcă ar fi știut ce se întâmplă. Disperat, după ce se termină de intonat Marele Imn, împăratul, spre uimirea tuturor, fugi către o încăpere secretă a catedralei, încercând să nu urle de durere. Marele Medic împreună cu Marele Șambelan îl urmară. În cameră îl găsiră pe împărat fără pantaloni, fără izmene, având însă coroana și tunica de
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
amintiri Când era scris pe tricolor Unire În cugetele noastre și-n simțiri! Mă-ntreb și-acum, după atâta vreme, Și nu sunt tulburat de nici un vin, De adevărul spus cine se teme? El niciodată nu a fost șovin! Ce Imn era! pe Ciprian îl doare Jertfirea lui pe un străin altar Și sfinții îl cântau în Sărbătoare Când îl aveam trecut în Calendar! Cuvintele de-atunci nu sunt deșarte, Umbrirea lor ne fie pururi scut, Bâjbâitori prin somnul cel de
ERA SCRIS PE TRICOLOR UNIRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364229_a_365558]
-
obicei roșu, servit cu cozonac proaspăt împletit. Acesta se numește „Hepfekranz mit viele Zibeebe” (cozonac tradițional copt cu foarte multe stafide). O altă tradiție care dăinuiește de veacuri pe aceste meleaguri este „Trossinger Heimatlied" (Joseph Zepf/ Frity Jode). Acesta reprezintă imnul local al orașului și este cântat la diferite ocazii și aniversări. Heimatlied a fost compus în 1957 cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de existență a fabricii de instrumente Hohner. Evenimentele care au loc cu regularitate în Trossingen și
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
nu dezbinare, reconciliere, nu răzbunare, devotament pentru interesele țării și ale poporului, nu satisfacerea unor interese personale politice și de parvenire...”) și Seniorului Corneliu Coposu, („...suntem toți aici, cei care cred în viitorul României, în instituirea democrației prin monarhie...”), a Imnului Regal, a marșurilor patriotice și de promenadă, audibile puternic prin intermediul unei sonorizări electronice. „Ne aflăm într-un moment în care nu mai avem voie, noi monarhiștii, să rămânem dezbinați sau pasivi, ci, grabnic să urmăm îndemnurile Majestății Sale, Regelui Mihai
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
moaștele Sfântului Silvestru și pe care vrednicul de pomenire patriarhul Teoctist, le-a adus de la Roma, de la cardinalul Camillo Ruini, vicar general al Romei. Atunci Părintele Patriarh a ținut o cuvântare în cuprinsul căreia a rostit poate cel mai frumos imn adus Sfântului Silvestru de către cineva. Eu am scris un acatist pentru Sfântul Silvestru pe care îl citim cu regularitate în biserică și îmi dau seama, cunoscând bine viața Sfântului Silvestru și recitind acest cuvânt al Patriarhului Teoctist din Catedrala «San
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
om luminos care împrăștie, la rândul lui, lumină. El iubește soarele și îi dedică versuri. Autorul mărturisește că poezia lui e ruptă din sine, iar versul, fie că e scris cu miere sau cu otravă, „De-a fost blestem, ori imn de slavă”, a devenit prin har, binecuvântare. Poezia a fost pentru acest autor și pentru toți poeții adevărați și nu închipuiți, „A toate tămăduitoare”. (Omagiu poeziei). Și nu e de mirare, de vreme ce el o consideră „Nemuritoare poezie!” Cu adevărat nemuritoare
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
singura pace adevărată, care duce la pace între oameni, între neamuri, popoare și țări. Acest salut apare în Talmud. Sub influența tradiției iudaice, el apare și în Evanghelii, pătrunzând astfel și în creștinism: Pax Vobiscum. Dar nu numai atât. Un imn de slavă în care Dumnezeu este slăvit, e recitat în seara de ajun de Șabat și reflectă această dorință. Acest imn de slavă este cunoscut după primele sale două cuvinte: Șalom Aleikhem, considerate ca „titlu”. Acest imn este recitat - de
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
tradiției iudaice, el apare și în Evanghelii, pătrunzând astfel și în creștinism: Pax Vobiscum. Dar nu numai atât. Un imn de slavă în care Dumnezeu este slăvit, e recitat în seara de ajun de Șabat și reflectă această dorință. Acest imn de slavă este cunoscut după primele sale două cuvinte: Șalom Aleikhem, considerate ca „titlu”. Acest imn este recitat - de fapt cântat - de evrei la ieșirea din sinagogă vineri seara, precum și acasă, înainte de ceremonialul de Kiduș, cu care începe masa de
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
numai atât. Un imn de slavă în care Dumnezeu este slăvit, e recitat în seara de ajun de Șabat și reflectă această dorință. Acest imn de slavă este cunoscut după primele sale două cuvinte: Șalom Aleikhem, considerate ca „titlu”. Acest imn este recitat - de fapt cântat - de evrei la ieșirea din sinagogă vineri seara, precum și acasă, înainte de ceremonialul de Kiduș, cu care începe masa de ajun de Șabat. Tradiția cântării lui este existentă în rândul evreilor așkenazi; evreii sefarzi au preluat
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
Fie El”. Cea de a doua jumătate a primului vers și versul al doilea se repetă în toate cele patru strofe. Este vorba de repetarea unor metafore și cuvinte de slavă, care fac versurile paralele, fiind astfel stabilit cadrul unui imn de slavă. Observăm deci repetiția, alternanța și monorima parțială, între versurile paralele de la o strofă la cealaltă. Ne putem gândi eventual la o subîmpărțire a versurilor, strofele căpătând astfel formă de catrene. Cel care cântă imnul de slavă se adresează
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
astfel stabilit cadrul unui imn de slavă. Observăm deci repetiția, alternanța și monorima parțială, între versurile paralele de la o strofă la cealaltă. Ne putem gândi eventual la o subîmpărțire a versurilor, strofele căpătând astfel formă de catrene. Cel care cântă imnul de slavă se adresează îngerilor în mod direct la persoana a doua plural, iar lui Dumnezeu în mod indirect, la persoana a treia singular, El fiind slăvit. După aceste patru strofe urmează încă una, suplimentară, în care lipsește versificația prin
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
nonvalorile ca din apă. Apelul autoarei este motivațional: „Se surpă Ateneul Păcii, / Se prăbușesc valori, în zare, / Și nu se știe costul bărcii / Și dacă Noe mai apare. // Să-nvingă viața, că-i minune, / Să auzim tunul cum tace, / Doar Imnul Terrei să răsune / Și să ne înrolăm în pace!” (Să ne înrolăm în pace). Viziunea continuă și în poezia următoare, care e ca un strigăt al disperării, lansat către omenire: „E plin pământul de torpile / Și păsările mor în zbor
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
Omul. Poeta îl amintește pe Mihai Viteazul, despre care spune: „Mă-nchin la candela aprinsă, / Te dau copiilor în dar, / Să fie harta lor întinsă, / Iar tu, înscris în calendar” (Lacrima Primei Uniri). Și lui Avram Iancu îi cântă un imn, Virginia Vini Popescu: „Cu Horea-n sânge și în gând, / Și-nvăluit de dor de drept, / La Blajul nostru, Blajul sfânt, / Și-a pus un tricolor pe piept. // Simbolul luptei pentru toți, / Pentru cei vii, pentru străbuni, / Glasul lui Iancu dintre
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
cu rod; / Încet, încet au putrezit / Și scândurile lor de pod. Cuptorul cere îngrijire / Spre-a coace fața lui Hristos, / Bătrâna-n tremurânda-i fire / Se-nchină zilnic, mai frumos. // Celor ce din pământ fac pâine, / Un steag și-un imn le dăruiesc. / Mă plec, așa cum se cuvine, / Eroi ai pâinii, îi numesc.” Și marele regizor Sergiu Nicolaescu s-a bucurat de atenția autoarei, într-un poem emoționant, scris la moartea lui. Marele artist a plecat la cer cu toate personajele
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
copilărie, o căutare, dar este și un rai în care amurgul este veșnic: „Dedic această carte bunicilor mei: Ioana și Ion Mureș, cei care mi-au transformat copilăria într-un vis etern” Poemele doamnei Emilia Țuțuianu, delicate și gingașe, sunt imnurile, lamentațiile, uimirile, interogațiile sufletului îngerului care se întoarce acasă, în copilărie , unde o așteaptă casa bunicilor ei, dar și Acasă, la Domnul. Căci ce este viața omului decât o întoarcere acasă, în lumea din care am venit, la Domnul? Întoarcerea
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
epistemologice și estetice ascunse: „Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul./ Ești mereu Triunghiul Sublim/ Mă arcuiesc în juru-ți și-ți cer/ O Deltă de Lumină, un imn/ Sunt înger. Jumătate pământ. Jumătate cer.” (Poemul ”Dialog cu timpul”, don volumul ”Semnele timpului”) Setea de absolut a sufletului omenesc se exprimă prin imagini plastice de o frumusețe selenară, pe pânza pictată a cerului. Aspirația spre absolut are ecouri senzoriale
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
de culoare, de muzicalitate și de simț artistic dus la apogeu al spiritului românesc, cu prilejul Festivalului Iei românești ținut în Canada, descrie de la fața locului peisajul, dar și emoția extraordinară a desfășurării acestei sărbători. Nu am citit demult un imn atât de frumos închinat Iei românești, și creativității acestui neam. Haideți să ne înfiorăm de emoția pe care ne-o transmite autoarea și de frumusețea imnică a scriiturii: „Am privit iile sau chiar costumele naționale românești puse pe mese, pe
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
de emoție, în care ne este descrisă reacția impresionantă a canadienilor care a urmat asasinării caporalului Nathan Cirillo. Parcurgând acest capitol mi-am dat seama că am ochii plini de lacrimi... talentul doamnei Elena Buică transcende limitele genului devenind un Imn înălțat marilor valori care au dus omenirea pe culmi, așa cum ar fi dăruirea totală, vitejia, datoria, generozitatea, conștiința vibrândă în fața taifunului malefic al terorismului. Și în același timp acest capitol, care ar merita citat în întregime, este și o caldă
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
auzit ecoul gândului înlăuntrul ființei: „Doamne, de ce nu este și poporul român ca poporul canadian !”. Ce bine ar fi să învățăm și noi de la canadieni cum trebuie să ne comportăm în fața marilor lovituri și a marilor dureri. Dar tot un imn și o lecție pentru generațiile care am venit pe pământul românesc după primul război mondial, după realizarea Marii Uniri din anul 1918 este și capitolul dedicat eroismului soldaților care au căzut în satul Prunaru, în primul război mondial. Ajungând la mijlocul
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
văzut, a prezentat un nivel de interes mult mai scăzut decât altele. Și nici măcar nu înțeleg ce interes ar avea să persevereze într-o asemenea interpretare când, orice simțire lucidă și cinstită ar trebui să exulte la faptul că metafora Imnului Național cu „somnul cel de moarte” se adeverește, iar trezirea ciclică a românilor devine o garanție pentru viitorul lor: Puternicul semnal de cutremur s-a produs în numai două săptămâni, nu clasa politică influențând electoratul, ci electoratul adresându-l ritos
EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367796_a_369125]
-
manifestare centrală pe Valea Prahovei, aflată în legătură internet cu organizații culturale ale românilor de pretutindeni și în legătură sufletească directă cu participanții care au venit de peste granițe spre a sărbători cu noi evenimentul. Un eveniment al cărui cântec, devenit imn, dumneavoastră ca poet nu puteți să nu-l apreciați: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați/ Să fim alături frați cu frați/ În miezul țării noastre sfânt/ La ceas de mare legământ!”... Dar, nu numai ca poet, stimate confrate Kelemen Hunor, ci
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
frați/ În miezul țării noastre sfânt/ La ceas de mare legământ!”... Dar, nu numai ca poet, stimate confrate Kelemen Hunor, ci și ca Ministru al Culturii în două dintre guvernele României, sunt convins că apreciați ținuta cultural-patriotică prin care acest imn lansat de noi consacră un asemenea eveniment de importanță națională: „...Cu sufletele-alăturați,/ De-aici spre patru zări zburați/ Spre frații ce-n străin pământ,/ Țin rădăcina prin cuvânt/ Și-ntinse aripi ce vâslesc/ Spre tot ce-i graiul românesc./ Spre
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
manifestare centrală pe Valea Prahovei, aflată în legătură internet cu organizații culturale ale românilor de pretutindeni și în legătură sufletească directă cu participanții care au venit de peste granițe spre a sărbători cu noi evenimentul. Un eveniment al cărui cântec, devenit imn, dumneavoastră ca poet nu puteți să nu-l apreciați: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați / Să fim alături frați cu frați / În miezul țării noastre sfânt / La ceas de mare legământ!”... Dar, nu numai ca poet, stimate confrate Kelemen Hunor, ci
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
frați / În miezul țării noastre sfânt / La ceas de mare legământ!”... Dar, nu numai ca poet, stimate confrate Kelemen Hunor, ci și ca Ministru al Culturii în două dintre guvernele României, sunt convins că apreciați ținuta cultural-patriotică prin care acest imn lansat de noi consacră un asemenea eveniment de importanță națională: „...Cu sufletele-alăturați, / De-aici spre patru zări zburați / Spre frații ce-n străin pământ, / Țin rădăcina prin cuvânt / Și-ntinse aripi ce vâslesc / Spre tot ce-i graiul românesc./ Spre
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
și dobândirea Raiului („Eu cred”), se caută ( „Mă caut”), se împacă cu lumea cu ea și cu Dumnezeu ( „Mă împac”). Ea pleacă mereu departe, uneori își ia zborul, dar numai cu gândul ( “Am să plec”) pentru a se face un imn de laudă spre tot ce a creat Dumnezeu ( „M-aș face”) “În genunchi eu m-aș ruga/ pentru-ntreaga bogăție/ slavă să-ți aduc doar Ție” . Ea în vers s-ar scrie ( “M-aș scrie”) și chiar se scrie în
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]