10,269 matches
-
stirpea lui moleșită folosindu-se de grenadirii vânjoși, din garda palatului? - Da, soro! Și să vezi la ce l-a dus minte aia a lui viciată de șnaps! I-a făcut cadou arhiepiscopului nostru, cel care slujește în catedrala noastră imperială, un paj. Dragă, unul tânăr și frumos ca o cadră rafaelită, cu o voce îngerească dar stricat până în măduva oaselor. Arhiepiscopul, știi doar ce apucături are, a înnebunit pur și simplu și era în stare să-i facă toate mofturile
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
că are harem și nu-l interesează oferta. El e mai mereu la vânătoare cu șoimi, sau prin războaiele de prin pustiurile lor... - Uite că mi-ai dat o idee! Ce-ar fi să-i facem un dar? Unul așaaa imperial și prietenesc. Adică plin ce capcane! Îi dăm doi șoimi dresați din rezerva noastră dar și iapa aia pur sânge, de numai doi ani, nedată niciodată la armăsar. - Aia albă, splendidă cu coamă mare și coadă lungă pe care au
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
mărunt pe oricine intră în ea, consumându-l sau devorându-l, fără deosebire, fie el om bogat ori sărac, politician ori plebeu, libert, gladiator, sau curtezană sau sclav. Iar noi am scăpat doar grație unei cereri și a unei porunci imperiale care ne-a trimis aici. E un fel de exil în cele din urmă! Dar ce mai contează... Suntem aici și gata! Ubi bene ibi patria! -E trist! E trist! Căci în patria ta a murit orice speranță de libertate
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
societatea era firesc să fie teocentrică, teonomă și dacă omul este responsabil pentru întreaga creație, societatea ca extensie umană poartă această responsabilitate. Momentul convertirii lui Constantin cel Mare a coincis cu debutul entuziast al acceptării de câtre Biserică a protecției Imperiale și de-a lungul timpului nu s-a încercat o reflecție serioasă asupra acestei probleme a "simbiozei" dintre stat și Biserica, reflecție care să aducă necesarele corecții în ceea ce privește rolul statului și al societății laice în viața umanității căzute. Credința că
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
însuși Mântuitorul încă din timpul activității Sale pământești prin îndreptățirea dajdiei datorata Cezarului (Mt. 22,17). Răspunsul dat de Hristos fariseilor la întrebarea: Se cuvine să dăm dajdie Cezarului?" subliniază două lucruri: recunoașterea autorității de stat, în cazul dat statul imperial și realitatea ne-opoziției dintre îndatoririle religioase și cele civice([4]). Potrivit Sfintei Scripturi, Dumnezeu este unicul izvor al autorității (In. 19,11; Rom. 13,1) iar Iisus Hristos deține toată puterea în cer și pe pământ (Mt. 28,18
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
avut și victime”, a adăugat rectorul. În cealaltă extremă există jurnaliști care spun că istoria s-a născut la Carpați și la Dunăre, că scrisul mondial s-a inventat pe Mureș, că romanii au învățat latinește de la daco-geți, că Dacia imperială a dat clasă Romei. Concluzia lui Ioan Aurel Pop a fost una clară că toate aceste derapaje au ca sursă disprețul pentru știința clasică a istoriei, pentru meseria de istoric, pentru erudiție și pentru ceea ce reprezintă istoria în esența ei
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
Germanicus, eroul luptelor de pe Rin unde îi bătuse pe germanici acoperindu-se de glorie și care fusese mai apoi desemnat stăpânul orientului și pe care îl înfiase însuși magnificul Tiberius cu scopul, nedeclarat însă, de a-i urma în jilțul imperial. Ilustrul general Germanicus murise însă în condiții suspecte, otrăvit se pare, la reședința sa din Antiochia Siriei. Aflați pentru câteva zile în apropiere de Ostia, cei doi, Caligula și Cordius Naevius Macro trăseseră la vila lui Probus Maetius Aemilianus, un
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
sănătate! -Aud însă că are o nouă preocupare împreună cu Tiberius Thrassylus și cu Nerva. -Pe Nerva nu-l lua în calcul ilustre. El e doar de decor, spuse Macro. -Hai! Spune odată ce ai mai aflat despre viața plicticoasă de la vila imperială? Macro nu se grăbi. Își alese de pe o tavă un sortiment frumos decorat. -Prostii ilustre! Chestii filozofice fără valoare, la care magnificul se dedă din când în când! -Și anume?! -Thrassylus...socrul meu, i-a băgat în cap lui Tiberius
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
voi spune și ai s-o duci regește! Atât îți spun...Vremurile se vor schimba. Magnificul e pe ducă... dar Roma va rămâne pe mai departe Roma! -Fii pe pace ilustre! Nu-s Lucius Aelius Seiano ca să-mi doresc tronul imperial, iar slujba de prefect al gărzii pretoriene e tot ce mi-am dorit. Caligula își întoarse capul către Macro. -Ținta noastră e Roma, prefectule! Trebuie s-o luăm înaintea lui Tiberius Gemellus nepotul împăratului, fiul lui Drusus, cel trimis în
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
lui atunci devine un dușman al Romei și al zeilor noștri. -Aha! făcu Macro preocupat de un vin înmiresmat. -E un băiat de treabă acest Gemellus și chiar mi-ar fi simpatic dacă nu mi-ar fi contracandidat la jilțul imperial. Ca să scap de emoțiile astea un mic accident provocat de vre-o otravă ar rezolva problema. Drusus tatăl lui a sfârșit otrăvit datorită ambițiilor lui Seiano de a-l uzurpa pe Tiberius, și de ce n-ar sfârși și fiul acestuia
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
-l uzurpa pe Tiberius, și de ce n-ar sfârși și fiul acestuia la fel? -Drusus a fost otrăvit de Seiano? întrebă în șoaptă Macro. -Nu te fă că nu știi, spuse Caligula pe un ton scăzut. Seiano își dorea jilțul imperial iar Drusus iubitul frate al magnificului Tiberius îi stătea în cale. Prefectul gărzii pretoriene își ridică privirea către figura încruntată a lui Caligula. ,,De parcă ilustrul Gaius Iulius Caesar Germanicus n-ar fi murit tot otrăvit!” reflectă în sine Naevius Macro
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
divinului Octavian nu era străină se pare nici de moartea lui Germanicus pe când acesta era stăpânul orientului, în Siria. Miza fusese tocmai succesiunea la cârma imperiului și toată lumea știa de aversiunea Liviei față de Germanicus care era favorit la preluarea puterii imperiale. -Nici eu nu cred că Tiberius vă dorește pe amândoi la cârma imperiului ilustre, spuse Macro gesticulând prin aer cu ce mai rămăsese dintr-o pulpă de fazan. Bătrâna Livia într-adevăr ar fi fost acum de neprețuit dacă mai
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
precum și reîntoarcerea, după ani, la casa urmașilor, a unuia dintre complici, pentru a le vinde informații prețioase despre trecut. În continuare citim un eseu despre generalul George Pomuț, fiu de fierar din Săcelele Brașovului, ajuns consul al SUA în capitala imperială rusă. O istorie interesantă despre un personaj dintr-o pagină a istoriei noastre. Însă, s-a ajuns la evocarea acestui erou, plecând de la un fapt real din politica lui Putin, care își dorește să atașeze Rusiei o parte din Alaska
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
au înconjurat și atacat, și încă ar fi mult și de ajuns. Dar noi am înscris, ca neam, fapte în istoria omenirii, care sunt mult mai mult decât îndărătnicia de a trăi și rezistență pasivă. Noi am creat istorie”. (Destinul Imperial al Românilor. Dumnezeu, Neamul, Omul. Ed. Criterion Publishimg, Madrid, 1977, p. 29) Vasile Posteucă (1912-1972)-poet, publicist, profesor universitar. Marele bucovinean s-a născut în Stănești-Rădăuți la 10 Septembrie. Fiu de Erou și Martir (și-a pierdut tatăl pe frontul
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Publicații: Carte de cântece românești,/ Poeme fără țară,/ Icoane de dor, Cântece din fluier,/ Catapeteasma bucovineană, Bandiții (manuscris), Poeme din închisori, etc. Vasile Posteucă a făcut parte Generația de Aur, care a pus început reînnoirii creștin-ortodoxe, pentru a reîntrupa destinul imperial al Neamului dacoromân, fiind contemporanul marilor valori și al marilor tragedii, care s-au cernut în jertfa mistică națională, care s-au asumat suferinței sfinte spre biruința și spre Învierea tururor celor drepți. Prin Vasile Posteucă și prin ceilalți Mari
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
sărăcie și, foarte adesea, la nedreptate. Pentru a aprecia neamuri, a te confunda mistic cu centrul de lumină al destinelor lor, e nevoie de gândirea cu inima. Pentru că istoria nu-i trecut, ci însăși viața vie a neamurilor”. (Vasile Posteucă-Destinul Imperial..., op. cit. p. 30) Fiecare om, fiecare creștin trebuie să răspundă asumării ca esență a ființării sale de făptură a Ziditorului, prin credința și lupta sa de transfigurare personală, dar și a Neamului său, ca Destin hristic. Toate Neamurile sunt dintru
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
DIVIN Un greieruș mi-a spus, șoptit, Prietenii să mi-i invit Pe iarbă, undeva afară, Căci vor cânta ai lui diseară, De sus, din deal și până-n vale, Numai și numai madrigale. Spectacolul a fost total, Mai mult decât imperial, Decorul sfânt, cu luna plină, Și-un voal de ceață-a fost cortină, Și raiul de deasupra noastră, O seară absolut măiastră! Un greieruș mi-a spus, șoptit, Prietenii să mi-i invit Pe iarbă, undeva afară, Căci vor cânta
SPECTACOL DIVIN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373011_a_374340]
-
el, nici urmașii thracilor nu vor muri, și numai se vor muta într-un loc unde, trăind de-a pururea, vor avea parte de toate bogățiile... ’’ Despre geți au mai scris FLAVIUS ARRIANUS din NICOMEDIA (95 - 175 d.Hr.) demnitar imperial în timpul lui PUBLIUS AELIUS HADRIANUS (117 - 138), în legătură cu expediția în NORDUL DUNĂRII a lui ALEXANDRU MACEDON, iar DIODOROS din Sicilia (90 î.Hr. - 21 î.Hr.) ne prezintă întâlnirea dintre regele THRACIEI, DROMIHETE cu regele macedonilor LYSIMACHOS care ne demonstrează gândirea plină
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
el, nici urmașii thracilor nu vor muri, și numai se vor muta într-un loc unde, trăind de-a pururea, vor avea parte de toate bogățiile... '' Despre geți au mai scris FLAVIUS ARRIANUS din NICOMEDIA (95 - 175 d.Hr.) demnitar imperial în timpul lui PUBLIUS AELIUS HADRIANUS (117 - 138), în legătură cu expediția în NORDUL DUNĂRII a lui ALEXANDRU MACEDON, iar DIODOROS din Sicilia (90 î.Hr. - 21 î.Hr.) ne prezintă întâlnirea dintre regele THRACIEI, DROMIHETE cu regele macedonilor LYSIMACHOS care ne demonstrează gândirea plină
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
surse sau mijloace (!), căuta să trăiască mai bine (aici binele, pretențiile și comoditățile pot fi standardizate, ca și sărăcia!). Nu iau în discuție natura lor, dar nici nu pot uita umilința de a sta pitit dup colț pentru ca gestionarul, în „imperiala” lui generozitate (și postură de „șef peste „cele ale gurii !”) să te cheme și să-ți mai dea un coltuc (felie) „c-atât s-a ajuns, poate mâine va rămâne mai multă, tovarășe profesor!”. Descărcam căruța cu „aurul copt în
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
el, nici urmașii thracilor nu vor muri, și numai se vor muta într-un loc unde, trăind de-a pururea, vor avea parte de toate bogățiile... '' Despre geți au mai scris FLAVIUS ARRIANUS din NICOMEDIA (95 - 175 d.Hr.) demnitar imperial în timpul lui PUBLIUS AELIUS HADRIANUS (117 - 138), în legătură cu expediția în NORDUL DUNĂRII a lui ALEXANDRU MACEDON, iar DIODOROS din Sicilia (90 î.Hr. - 21 î.Hr.) ne prezintă întâlnirea dintre regele THRACIEI, DROMIHETE cu regele macedonilor LYSIMACHOS care ne demonstrează gândirea plină
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
acum chiar la Prințul Lumii! Zise cea de-a cincea Președintă a femeilor. Această doamnă, inițiată în tainele astronomiei extragalactice, decană de vârstă, cu o siluetă suplă și atletică, demnă de invidiat, era îmbrăcată într-o rochie de catifea verde, imperială, cu brocarduri de mătase și dantelă albă la mâneci și roșie în talie. Pe cap, peste părul ei lung și galben-argintiu ca mătasea de porumb, purta o pălărie mare de culoare mov-deschis, cu buline albe și mari pe boruri și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
în: Ediția nr. 1762 din 28 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cel mai frumos om e omul bun. Toate celelalte calități sunt culori și accesorii ca brățara, cercelul, inelul... Bunătatea umană întrece în frumusețe un zăcământ de aur, o garderobă imperială, un lanț de bijuterii! Lăsându-le deoparte pe toate, după ce dăm ochilor ce e al ochilor, de față cu interpreta de muzică folclorică oltenească Mariana Ionescu Căpitănescu, detectăm prima frumusețe a ei, activă prin harul glasului muzical dar, mai cu
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
Acasa > Impact > Vocatii > CIRCUL AMERICANO VARGAS, OASPETE IMPERIAL AL COPIILOR MOLDOVEI. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 894 din 12 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Circul Americano Vargas, oaspete imperial al copiilor Moldovei Circul este cea mai superbă măreție a artei spectacolului, care sparge steaua grandioasă
CIRCUL AMERICANO VARGAS, OASPETE IMPERIAL AL COPIILOR MOLDOVEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346018_a_347347]
-
Acasa > Impact > Vocatii > CIRCUL AMERICANO VARGAS, OASPETE IMPERIAL AL COPIILOR MOLDOVEI. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 894 din 12 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Circul Americano Vargas, oaspete imperial al copiilor Moldovei Circul este cea mai superbă măreție a artei spectacolului, care sparge steaua grandioasă a lumii reale în mii de feerii, sub cupola mirabilă unde secundele trecute produc eternitate, unde suspansul produce fericire, unde inima se preface fereastră
CIRCUL AMERICANO VARGAS, OASPETE IMPERIAL AL COPIILOR MOLDOVEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346018_a_347347]