3,415 matches
-
10-11; Cornel Ungureanu, Binefacerile cenzurii, O, 1990, 41; Bedros Horasangian, Tragedia unui poet, „22”, 1991, 4; Gheorghe Grigurcu, Un Pietro Aretino român, RL, 1993, 47; Alex. Ștefănescu, Poetul în fața unei săli goale, RL, 1994, 45-46; Negoițescu, Scriitori contemporani, 339-342; Simuț, Incursiuni, 65-69; Lovinescu, Unde scurte, III, 218-225; Constantin, Complicitatea, 189-192; Romul Munteanu, Între sublim și banal, LCF, 1995, 39; Mircea Mihăieș, Un poem autobiografic al lui Păunescu, RL, 1998, 16; Dicț. analitic, II, 53-55, 192-194; Grigurcu, Poezie, II, 223-224; Dicț. esențial
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
deoparte nici un domeniu al cunoașterii, inclusiv mărturiile filologice, literare și de istorie a religiilor, pe care le supune unor comentarii erudite, atent mereu la respectarea „documentului”, indiferent de natura sa, și la valorificarea lui. Aceste studii și eseuri, tot atâtea incursiuni în istoria culturii antice, din care nu lipsesc surprizele nici pentru literat și unde se simte exemplul lui Vasile Pârvan, prilejuiesc o lectură incitantă și ca dialectică a ideilor, susținută deseori de un verb incisiv, polemic. În plan strict filologic
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
de identificare”, centrată pe „experiență revelatoare” a textului - se plasează și următoarea carte a lui P., Anatomia frigului. O analiză monstruoasa (2003; Premiul Asociației Scriitorilor din Mureș). Principala diferența vine din caracterul ludic mai direct asumat al textului, confirmat de incursiunile hedonist-metafizice ale criticului și de semnalarea „monstruozității” analizei, provenită din „(dis)proporția ei desantata față de scurtimea textului analizat” - nuvelă Drumul spre Polul Sud, aparținând lui Alexandru Vlad. Că și în eseul precedent, criticul remarcă la prozatorul clujean o „poetica a
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
12; Alexandru George, Radu Petrescu și Școala de la Târgoviște, RL, 1991, 21; Mihai Dragolea, În exercițiul ficțiunii. Eseu despre Școala de la Târgoviște, Cluj-Napoca, 1992, 34-40, passim; Grigurcu, Peisaj, I, 93-95; Ioan Ilieș, Posteritatea lui Radu Petrescu, Târgu Mureș, 1993; Simuț, Incursiuni, 156-160; Negoițescu, Scriitori contemporani, 342-345; Lovinescu, Unde scurte, III, 248-253; Costache Olăreanu, Bérénice, în gară la Beclean, ALA, 1995, 300; Mircea Muthu, Călcâiul lui Delacroix, București, 1996, 93-102; Cosma, Romanul, II, 244-248; Glodeanu, Dimensiuni, 172-175; Cărtărescu, Postmodernismul, 356-363; Mihai Dragolea
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
de l’anée 1984, CREL, 1984; Manea, Contur, 56-59; Moraru, Textul, 176-179; Călinescu, Biblioteci, 211-221; Holban, Profiluri, 310-321; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 122-129; Simion, Scriitori, IV, 327-350; Papahagi, Cumpănă, 127-130; Lovinescu, Unde scurte, III, 121-124; Negoițescu, Scriitori contemporani, 323-326; Simuț, Incursiuni, 171-174; Mihaela Ursa, Poezia unui prozator - Costache Olăreanu, APF, 1996, 5; Valeriu Cristea, Ucenic la clasici în vremea lui Giuseppe cel Cumplit, ALA, 1998, 424; Glodeanu, Dimensiuni, 176-177; Zaciu, Departe, 92-95; Dicț. analitic, I, 247-249, IV, 275-277, 492-494; Cărtărescu, Postmodernismul
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
structuralism, de exemplu, ci de diferitele structuri explicative pe care sociologia, în tentativa sa de a se constitui într-o disciplină științifică, încearcă să le cristalizeze; schema cauzală, funcțională, structurală etc. Ceea ce încearcă această lucrare este deci să facă o incursiune în infrastructura sociologiei în calitatea ei de cunoaștere științifică. Deși diferitele teorii sociologice accentuează o schemă explicativă sau alta, în fapt, nu le exclude pe celelalte. Structuralismul nu exclude funcționalismul și, împreună, nu neagă importanța explicației cauzale. Pentru a identifica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1993, 3-4; Petru Poantă, Radicalismul estetic, ST, 1993, 3-4; Dan Damaschin, La capătul exilului pământean, ST, 1993, 3-4; Ion Mușlea, Albatrosul, ST, 1993, 3-4; Ierunca, Subiect, 201-205; Virgil Nemoianu, Moștenirea lui Ion Negoițescu, LAI, 1993, 21; Papahagi, Fragmente, 11-16; Simuț, Incursiuni, 89-95; Ion Pop, Asistând la tragicomedia istoriei, ST, 1994, 31; Traversarea cortinei. Corespondența lui Ion D. Sârbu cu Ion Negoițescu, Virgil Nemoianu, Mariana Șora, îngr. Virgil Nemoianu și Marius Ghica, pref. Virgil Nemoianu, Timișoara, 1994; Ungureanu, La vest, I, 185-202
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
Sibiu, Sibiu, 1995, 103-124; Ileana Vrancea, Destinul maiorescianismului: I. Negoițescu, RL, 1996, 12; Lovinescu, Unde scurte, VI, 348-351; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Cluj-Napoca, 1997, 116-119; Regman, Dinspre Cercul Literar, 19-32; Zaciu, Departe, 78-86; Glodeanu, Incursiuni, 330-336; Faifer, Faldurile, 96-99; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 113-122; Milea, Sub semnul, 5-8; Dicț. esențial, 564-567; Ovid S. Crohmălniceanu, Klaus Heitmann, Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane, București, 2000, passim; Alex. Ștefănescu, Ion
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
propice, cuprinzând sensul ascuns al lucrurilor”. Singurul mistic autentic este poetul, „orbul clarvăzător”, al cărui limbaj este capabil să sfărâme dogmele, pentru că „POEZIA este o știință a acțiunii”. Preluând recuzita romanelor gotice și a romantismului negru, Castelul orbilor este o incursiune fabuloasă în universul nocturn, ale cărui personaje principale sunt liliecii, spiritele și fantomele. În drumul său către Castelana Vânturilor, poetul târăște după sine, prin sălile castelului cu candelabrele distruse și ferestrele sparte, propria umbră, „mai grea ca plumbul”, care latră
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Doinaș, Alibi and Other Poems, Londra, 1973 (în colaborare cu Peter Jay); Eseul englez, I-II, pref. trad., București, 1975 (în colaborare); Thornton Wilder, Ziua a opta, București, 1976 (în colaborare cu Anca Nemoianu). Repere bibliografice: Negoițescu, Lampa, 211-218; Bugariu, Incursiuni, 84-88; Grigurcu, Idei, 183-187; Ungureanu, La umbra cărților, 103-107; Mariana Șora, Europa literară în epoca Biedermeier văzută de Virgil Nemoianu, „Curentul” (München), 1986, 5974; Nicolae Manolescu, Romantismul îmblânzit, RL, 1990, 4; Gabriela Adameșteanu, [Interviu cu Virgil Nemoianu], CNP, 1991, 4
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
sociale, trebuie, desigur, să avem o viziune asupra capacității sale de a generarezultate interesante și semnificative. Cel de-al doilea scop este acela de a iniția o discuție referitoare la natura adevărului. Chiar dacă aceasta ne va obliga să facem o incursiune în domeniul filozofiei cunoașterii, scopul nostru final nu este teoretic. Astfel, voi trage niște concluzii practice referitoare la modul în care se procedează în științele sociale din punct de vedere metodologic. Mesajul este acela că știința nu caută doar să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
înspre mijloacele practice prin care acționează instituțiile ca să impună rezultatele, dar nu sunt încă suficiente pentru generarea unui rezultat prevăzut al jocului strategic care să fie și unic. VI. Concluziitc "VI. Concluzii" Ce concluzii s-ar putea trage din această incursiune îndelungată în modelarea din științele sociale? Scepticul ar putea ridica obiecția că, de vreme ce teoria alegerilor din științele sociale, cu toate formatările și abstractizările sale, nu este în stare să producă o ipoteză clar definită pentru testare, aceasta nu trebuie să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care se construiesc adesea instituțiile sociale astfel încât să limiteze această gamă. Chiar dacă modelele nu generează decât un singur echilibru pronosticat, acestea ne sporesc înțelegerea privind structurile care constituie lumea social-politică și comportamentul uman care se generează în contextul acestor structuri. Incursiunea noastră în teoria alegerilor are drept obiectiv extinderea repertoriului nostru de modele analitice, pe baza complexității negocierilor interpersonale. Scopul meu este acela de a demonstra unele dintre principalele modele de alegere care sunt prevalente în științele sociale moderne și să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sporește în complexitate din cauza abundenței faptelor istorico-literare și a implicațiilor moral-estetice ale operei tolstoiene. Și rolul contextului autohton va crește simțitor în expunere, de vreme ce asimilarea se săvârșește în strânsă legătură cu devenirea literaturii române. Mai interesante decât itinerarele răspândirii sunt incursiunile comparatiste, care conduc la concluzii relevante. Astfel, se observă că, în diferite epoci, contactul cu opera lui Lev Tolstoi a furnizat la noi argumente convingătoare în discuțiile literare, iar marii prozatori români au apreciat experiența novatoare a scriitorului rus în
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
se răzbune („Să-i chinuie Dumnezeu, nu să-i chinui io”), ci să facă în așa fel încât să se „limpezească lumea”. Descendentă a unei familii de aromâni, N. îi evocă într-una dintre ultimele ei lucrări, Haide, bre! (2001), „incursiune subiectivă” în lumea lor recurgând în egală măsură la confesiune și la examenul lucid al problemelor comunității. SCRIERI: The Simple Splendour of a Character. The Romanian Peasant, București, 1996; Piața Universității, București 1997; Ghidul sărbătorilor la români, București, 1998; O
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
Huluță), București, 1999; Experimentul Zaica, București, 2000; O viață, un destin, o icoană (în colaborare cu Ioana Popescu și Raluca Alexandrescu), București, 2000; Lecții cu povești despre facerea lumii, București, 2000; Talmeș balmeș de etnologie și multe altele. Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, București, 2001. Antologii: Ne-a luat valul, București, 1990 (în colaborare); Vom muri și vom fi liberi, București, 1990 (în colaborare); Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara, urmată de Mărturia lui Cornel Drăgoi, pref. Gabriel Liiceanu, București
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
zaruri, pref. trad., București, 1974; Sylvia Plath, Ariel și alte poeme, pref. trad., București, 1980; Lirică universală, pref. trad., București, 1975. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 175-180; Regman, Cărți, 35-40; Piru, Panorama, 50-60, 163-165; Sorianu, Glose, 157-160; Sorianu, Contrapunct, 65-68; Bugariu, Incursiuni, 75-83; Caraion, Duelul, 104-107; Ciobanu, Panoramic, 88-91; Poantă, Modalități, 190-194; Cândroveanu, Alfabet, 153-161; Cristea, Un an, 78-84; Felea, Secțiuni, 140-149; Petroveanu, Traiectorii, 217-220; Tomuș, Istorie, 184-193; Negoițescu, Engrame, 81-82; Zalis, Tensiuni, 265-270; Iorgulescu, Al doilea rond, 255-258; Laurențiu, Eseuri, 164-174
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
moartea tatălui, vistiernicul Neculce, și după ce mama se recăsătorește cu grămăticul Enache (1679), copilul va locui la Blăgești, lângă Pașcani, în casa bunicii Alexandrina Cantacuzino, care se pare că a avut un rol deosebit în formarea viitorului cronicar. Din cauza deselor incursiuni ale polonezilor în Moldova, în urma cărora moare și tatăl vitreg, în 1686 familia se refugiază la București, fiind găzduită în locuința stolnicului Constantin Cantacuzino. Este posibil ca anii petrecuți, patru la număr, în preajma unor oameni cu preocupări cărturărești notorii să
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
toatie, numai franțuzeinește spețial mă abțin”). Și limbajul naratorului se împănează cu forme vernaculare, unele poate chiar proprii creații: abârglă, beancă, butdulă, ciupos, găpurele, gogleț, hutupește, pirș, zgumți ș.a.m.d. Astfel, excursia cinegetică pare doar un prilej pentru o incursiune de arheologie lingvistică fabulos-ilară. Lupii stabilește un pattern stilistic care poate fi regăsit într-o altă narațiune cu pretext memorialistic, O călătorie pe Olt, din volumul Pravoslavnica ocrotire (1941). Cartea reia fragmente din Lupii, rescrise ca poeme în proză (Vladimir
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
pentru că permite o altfel de raportare a receptorului la situațiile prezentate și reflecția asupra sinelui, asupra propriului comportament nonverbal În situațiile obișnuite de viață. Prezentarea radio realizată de doi dintre cei doisprezece autori ai cărții deschide apetitul cititorului pentru o incursiune Într-un domeniu pe cât de vast, pe atât de atrăgător. Structurata În unsprezece capitole, fiecare tratând o temă distinctă a comunicării nonverbale, lucrarea este o colecție de studii, cercetări și abordări teoretice ale fenomenului. Cititorul va Întâlni teme care explică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ideea de bază este că reușita profesională e legată de competența socială, dar aceasta nu este suficientă, tot atât de importante fiind competența intelectuală și competența socioemoțională. Lucrarea se distinge și prin travaliul impus de parcurgerea unei vaste bibliografii După această scurtă incursiune În conținutul ei, putem conchide că lucrarea semnată de Maria Constantinescu este un model de Întrepătrundere a analizei metodologice cu investigația teoretică și empirică. Ca orice lucrare de o asemenea anvergură, nu este lipsită de unele inadvertențe stilistice sau de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
infinitul (1978) împletesc firul anchetei proprii genului cu șerpuirile investigației psihologice, miza ce se conturează prin „jocul ipotezelor” fiind de esență morală. Detectivistica pe care o propune scriitorul nu e doar un sport al inteligenței, cât mai ales o insistentă incursiune printre și dincolo de aparențe. Interesantă este teatralitatea acestor scrieri. În Procesul manechinelor se desfășoară o „înscenare”, un „joc de-a tribunalul”, în care participanții interpretează cu talent al disimulării „roluri” mai mult sau mai puțin apropiate de adevărul întâmplărilor din
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
prezent în care se produc decisive revelații. Așa cum realitatea, în strategia acestor texte dramatice, imită „jocul”, jocul, la rându-i, poate oferi soluții vieții înseși, soldându-se cu edificatoare dezvăluiri. Și în Suspiciunea (Plus sau minus viața), care întreprinde o incursiune în „obsedantul deceniu”, înțesat de culpe de neiertat și de erori traumatizante, și în Viața și dragostea într-o vilă stil, politicul, miză secundă, capătă înfățișări sumbre sau sinistru-caricaturale. Tema vinovăției, manifestată prin convulsii de conștiință ce pot duce la
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
afiliere a acestei rețete la proza contemporană, atunci este vorba de scrisul Gabrielei Adameșteanu (printr-o fericită întâmplare, redactorul cărții). Decesul unui pensionar oarecare - un banal Alexandru Ionescu - și circumstanțele rituale ale unei înmormântări de provincie îi prilejuiesc autoarei o incursiune în mediul amniotic al unei faune umane memorabile. Trei bătrâne - Berenice, Paula și Veronica - reconstituie din fragmente incoerente de memorie destinul lor, pe al altora și soarta unei lumi declasate. Monologul interior și discursul indirect liber - unelte clasicizate ale romanului
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
Vasile Dem. Zamfirescu, În căutarea sinelui, București, 1994, 9-155; Valentin Coșereanu, Constantin Noica și aventura facsimilării manuscriselor eminesciene, București, 1997; Alexandra Laignel-Lavastine, Filosofie și naționalism. Paradoxul Noica, București, 1998; Ion Ianoși, Constantin Noica, între contemplație și extaz, București, 1998; Glodeanu, Incursiuni, 323-329; Ion Dur, Noica. Portretul gazetarului la tinerețe, Sibiu, 1999; Dicț. esențial, 578-585; Simion, Fragmente, IV, 124-153; Cornel Moraru, Constantin Noica, Brașov, 2000; Manolescu, Lista, III, 64-89; Ion Militaru, Constantin Noica și critica Occidentului, București, 2001; Popa, Ist. lit., II
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]