35,463 matches
-
Varșovia și C.A.E.R., reducerea rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa Centrală, situațiile conflictuale din Asia de Sud-Est, intervenția Uniunii Sovietice în Afganistan ș.a. Activitatea publicistică În cartea "Diplomația română în slujba independenței", apărută în 1977, cu prilejul Centenarului independenței de stat a României, a publicat studiul " Redeschiderea problemei orientale și poziția României față de răscoalele din Balcani. Atitudinea marilor puteri față de agravarea situației din regiune în perioada 1875-1877". În lucrarea colectivă "Independență, nealiniere, pace", consacrată unor momente semnificative ale mișcării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
slujba independenței", apărută în 1977, cu prilejul Centenarului independenței de stat a României, a publicat studiul " Redeschiderea problemei orientale și poziția României față de răscoalele din Balcani. Atitudinea marilor puteri față de agravarea situației din regiune în perioada 1875-1877". În lucrarea colectivă "Independență, nealiniere, pace", consacrată unor momente semnificative ale mișcării de nealiniere, publicată în 1989, a elaborat capitolul "O alternativă la politica blocurilor militare". A colaborat la reviste de specialitate și la ziare centrale, publicând studii și articole despre relațiile României cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
apropiate ale României și Mexicului în problemele internaționale, necesitatea conlucrării reciproce în soluționarea unor probleme complexe, îndeosebi a celor legate de noua ordine economică internațională, de dezarmare, de promovare a unei politici democratice, bazate pe deplina egalitate și respect al independenței și suveranității, pe neamestecul în treburile interne, pe renunțarea la forță și la amenințarea cu forța în relațiile dintre state. În egală măsură, reprezentanții României și Mexicului au exprimat hotărârea de a continua colaborarea bună în cadrul O.N.U. Dată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
externe românești. Activitatea a fost cu precădere orientată pe monitorizarea evoluției politice și economice interne, ținând seama de faptul că țara a cunoscut un lung război civil, soldat cu alungarea președintelui Mengistu și cu desprinderea Eritreii de Etiopia și proclamarea independenței Eritreii, în anul 1993. În noiembrie 1993, din împuternicirea M.A.E român, a semnat, împreună cu ambasadorul Eritreii, protocolul de stabilire a relațiilor diplomatice dintre România și Eritreia, la nivel de ambasadă. Din poziția de ambasador la Addis Abeba, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și ungară); O.N.U. adaptare la cerințele lumii contemporane, 1983; Confidence, Military Desangagement and Disarmament in Europe, 1984 (în engleză, franceză, italiană, rusă, spaniolă și ungară); Pentru o Europă unită, 1980 (coordonator și coautor); Diplomația română în lupta pentru independență, 1977 (coautor); Nicolae Titulescu, 1982 (coautor); Stabilirea unei noi ordini economice internaționale, 1984 (coautor); Numeroase studii și articole în publicații românești și străine pe teme ale relațiilor internaționale, cu precădere privind organizarea și securitatea internațională, dezarmarea, securitatea și cooperarea în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
acest gen în acei ani în întreaga Europă), cu participarea unor eminescologi cunoscuți din țară și străinătate, inclusiv a lectorilor de limba română (români și străini) din Europa occidentală; organizarea, în 1977, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Independență, la Avignon, a unei mari manifestări aniversare, cu o largă participare internațională; acțiunea a fost dezvoltată pe trei domenii: * repetarea concursului poetic, ce a avut loc în urmă cu 100 de ani, în Franța, în organizarea Societății Felibri (cu sediul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a P.C.R. din aprilie 1964, prin care se lua o poziție echidistantă față de conflictul sovieto-chinez și se exprimau principiile care trebuie să stea la baza relațiilor dintre state, document ce a fost calificat în cercurile politico-diplomatice ca o "Declarație de Independență" a României a creat țării noastre o atmosferă favorabilă în S.U.A., care a permis să se organizeze, și pe planul cultural-științific, o serie de acțiuni de promovare a valorilor românești. De menționat câteva dintre ele: comemorările lui Constantin Brâncuși și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la Milano, Ministru-consilier și, în fine, Ambasador în Centrala M.A.E. În aceste poziții: Redactează Declarația de la Chișinău a Conferinței internaționale cu tema "Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale asupra Basarabiei" (Chișinău, 26 28 iunie 1991). Elaborează proiectul Declarației de independență a Republicii Moldova, adoptat fără modificări de Marea manifestare populară și de Parlamentul Republicii Moldova (Chișinău, la 27 august 1991). Condiționează îndeplinirea funcției de Însărcinat cu afaceri a.i. la Chișinău, de inscripționarea pe emblema Ambasadei a textului "Reprezentanța Bucureștilor la Chișinău" (după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
anii1962 1965, fiind profesor la Liceul din localitatea Rucăr (Argeș), publică un articol despre Lope de Vega, cu prilejul marcării a patru secole de la nașterea prolificului dramaturg spaniol. În perioada cursurilor postuniversitare, publică studiul activităților diplomatice, care au precedat declararea independenței de stat a României. În cadrul M.A.E., a elaborat, la cerere, o scurtă monografie despre Uganda, pentru volumul "Statele Lumii"; studii și articole cu privire la diferite aspecte ale securității europene. A publicat în presă studii și articole pe teme literare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și trebuia să asigure o informare corectă și promptă a conducerii Ministerului asupra situației. Ministrul afacerilor externe de atunci, Adrian Năstase, a manifestat, pe bună dreptate, o exigență maximă în acest sens. Trebuia reacționat la timp și corect la "parada independenței de stat", care se desfășura cu repeziciune în spațiul fostei U.R.S.S., ceea ce presupunea un volum mare de muncă. În perioada august-decembrie 1991, România a recunoscut independența majorității statelor noi apărute în spațiul ex-sovietic. Pentru aceasta, au fost elaborate documentele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
exigență maximă în acest sens. Trebuia reacționat la timp și corect la "parada independenței de stat", care se desfășura cu repeziciune în spațiul fostei U.R.S.S., ceea ce presupunea un volum mare de muncă. În perioada august-decembrie 1991, România a recunoscut independența majorității statelor noi apărute în spațiul ex-sovietic. Pentru aceasta, au fost elaborate documentele corespunzătoare și făcute demersurile necesare. A participat la vizitele pe care ministrul de externe român le-a făcut în Letonia, Lituania și Estonia, în cadrul cărora s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dinamica, nivelul și volumul relațiilor dintre cele două state din primii ani de după 1992 și cele din perioada actuală. Este adevărat că procesul de renaștere națională, de afirmare a identității naționale, a valorilor și tradițiilor belaruse, început imediat după proclamarea independenței de stat a Belarus (1991) a fost brutal întrerupt de instaurarea sistemului dictatorial impus de președintele A. Lukașenko. Dar năzuințele unei părți însemnate a oamenilor de cultură belaruși, ca și a populației acestei republici, nu pot fi sprijinite prin izolarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a fost tot belarus? Aceste realități, ca și multe altele, au fost aduse în prim-plan în perioada 1992-1993 de către numeroși oameni de cultură belaruși, care au încercat să fundamenteze, din punct de vedere spiritual, ideea de identitate națională și independență a poporului belarus. În acea perioadă, a avut multe convorbiri cu astfel de personalități belaruse, a citit numeroase cărți și studii ale lor pe această temă. Chiar dacă originea slavă a belarușilor nu poate fi contestată, după cum nu poate fi contestată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomatice, în anii '60, a avut loc la Cairo, capitală arabă importantă, centrul activității diplomatice arabe și africane, al mișcării de nealiniere în care erau prezente organizații politice, de eliberare, din diverse regiuni ale lumii a treia care acționau pentru independența țărilor lor aflate sub ocupație colonială. Ca tânăr diplomat la Cairo, s-a introdus în cercurile politice ale țării gazdă, în rândul corpului diplomatic, destul de numeros, acreditat în Egipt, și a stabilit relații de muncă, făcând schimb de păreri și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
participant la un important concurs internațional în domeniul respectiv. Pentru obținerea acestui rezultat, titularul acestei prezentări a fost degrevat de alte obligații în cadrul ambasadei și s-a ocupat nemijlocit de turneul ansamblului. Era cu puțin timp înainte de adoptarea Declarației de independență a României din aprilie 1964, dar afirmarea valorilor românești începuse deja, fără complexe și în ciuda dificultăților întâlnite din partea altor țări foste socialiste. De aceea, au fost vizibile invidiile răutăcioase ale unora dintre acestea, care însă nu au putut stăvili marele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
activitatea în M.A.E. la terminarea Cursului postuniversitar de relații internaționale ca Referent pentru Austria în cadrul Direcției Europa Occidentală. Atmosfera mai liberală din a două jumătate a anilor ´60, semnele de deschidere prudentă și controlată către Vest, accentul pe independența față de Moscova și pe suveranitatea națională conturau un început de bun augur. A avut convingerea că România putea deveni o țară demnă și respectată. A contribuit la realizarea unor acțiuni de extindere și consolidare a relațiilor în domeniile economic, cultural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lucrat la Direcția Europa II, ocupându-se îndeosebi de spațiul țărilor Asiei Centrale: Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Turkmenistan. România a fost printre primele state din lume care la inițiativa ministrului de atunci al afacerilor externe, Adrian Năstase a recunoscut independența acestor state, declarând disponibilitatea de a stabili relații diplomatice și de a dezvolta raporturi amicale, de cooperare, cu ele. În vara anului 1992, diplomatul român a efectuat vizite de lucru în capitalele celor cinci state, în vederea pregătirii turneului de vizite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
elaborat și publicat în mass-media studii, cărți și diverse articole. În anul 1969, a elaborat, împreună cu un adjunct al ministrului minelor, petrolului și geologiei, un studiu privind politica economică a unor țări în curs de dezvoltare din America Latină, vizând consolidarea independenței și suveranității lor prin înființarea de societăți mixte de producție pentru valorificarea bogățiilor solului și subsolului acestor țări. S-a subliniat că este pe deplin posibilă participarea României la forme noi de cooperare economică, cu țările în curs de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com office@editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 "Diplomatul este cel care îndeplinește funcții cu un caracter politic și diplomatic"; el reprezintă statul în totalitatea relațiilor sale internaționale, este imaginea independenței sale și a demnității. "Agenții diplomatici sunt organe ale statului menite să îndeplinească în statul în care sunt trimise acte referitoare la relațiile dintre cele două state" (R. Monaco). 2 Potrivit art. 2 din Legea nr.269/2003, au calitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
privind rezultatele auditului .................................................. ............................. 351 4.2.5.7. Concluzii privind rezultatele comunicării auditului .................................................. .......... 352 4.4.6. Elementele caracteristice ale comitetului de audit .................................................. ....................... 355 4.4.6.1. Calitatea de membru în comitetul de audit .................................................. ..................... 356 4.4.6.2. Independența membrilor comitetului de audit .................................................. ................ 357 4.4.6.3. Necesitatea cunoașterii limbajului financiar .................................................. ................... 358 4.4.6.4. Calitățile președintelui comitetului de audit .................................................. .................... 359 4.4.6.5. Condițiile de numire a membrilor în comitetul de audit .................................................. .. 359 4.4
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
7. Orientarea și pregătirea continuă a membrilor comitetului de audit ................................. 361 4.4.6.8. Responsabilitatea și autoevaluarea comitetelor de audit ................................................. 363 ANEXA 1. Carta comitetului de audit .................................................. .................................................. ......... 365 ANEXA 2. Raportul comitetului de audit .................................................. .................................................. .... 368 ANEXA 3. Chestionar privind independența membrilor comitetului de audit ................................................. 369 ANEXA 4. Exemplu de plan al întâlnirilor comitetelor de audit .................................................. .................... 369 ANEXA 5. Chestionar de autoevaluare a comitetelor de audit .................................................. .................... 372 Bibliografie capitolul 4 .................................................. .................................................. ................................ 380 Capitolul 1. Schimbul - forma fundamentală de cooperare interumană 7 Lista
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
o separare clară a responsabilităților de la vârful companiei, între conducerea Consiliului de administrație și responsabilitatea executivă a conducerii afacerilor companiei. Nu ar trebui să existe o singură persoană cu drept majoritar de decizie. A.3. Stabilitatea Consiliului de administrație și independență - Consiliul de administrație ar trebui să includă o stabilitate între directorii executivi și directorii nonexecutivi (în particular, directori nonexecutivi independenți), 25 Guvernanța corporativă și managementul riscurilor, ediția a doua, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda, 2002, pp. 11-12. Guvernanța
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
stabilirea standardelor pentru reglementarea companiilor înregistrate. În prezent, faimoasa Lege Sarbanes Oxley, din 2002, stabilește limitele pentru noile reguli emise de Comisia Instrumentelor Financiare Transferabile și a Valorilor Mobiliare - SEC29. Companiile înregistrate trebuie să se conformeze la nenumărate dispoziții privind independența directorilor, comitetele de audit, comitetele de guvernanță/numire, comitetele de compensații, coduri de conduită în afaceri și diferite informații referitoare la consiliul de administrație și la directorii companiei. În mod special, companiilor cotate la Bursa de Acțiuni din New York li
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
adaptare de la p. 9. 32 Institute of Internal Auditors - Institutul Auditorilor Interni. Guvernanța corporativă 44 P 3. Evitarea concentrării excesive a puterii la vârful organizației. P 4. Componența echilibrată a consiliului. P 5. Un consiliu director foarte implicat. P 6. Independența puternică la nivelul consiliului director. P 7. Monitorizarea cu eficacitate a activităților de către consiliul director. P 8. Evaluarea permanentă a competenței și angajamentului salariaților. P 9. Evaluarea riscurilor și instrumentelor de control intern utilizate. P 10. Prezența puternică a auditului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care le pot afecta investițiile. În acest context, guvernanța canadiană vine cu 14 principii referitoare la: P1. Caracterul de proprietate al unei companii include procesul de planificare strategică, administrarea principalelor riscuri, planificarea succesiunii, politicile de comunicare, integritatea controlului intern. P2. Independența Consiliului de administrație - majoritatea directorilor ar trebui să fie independenți. P3. Directori individuali din exterior - conceptul de director din exterior este explicat. P4. Comitetul de numire - nominalizarea și evaluarea directorilor. P5. Evaluarea eficacității Consiliului de administrație - în mod normal, această
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]