5,610 matches
-
orașe și împrejurimile lor naturale, impregînd țarinile de civilitate cetățenească și orașele de cultură rurală; sînt cele care păstrează multiple artizanate, proprietăți mici sau mijlocii, policulturi agricole (care sînt cele mai bune suporturi pentru o altă policultură). Acolo unde monocultura, industrializarea, suburbanizarea au distrus totul în calea lor, reînsuflețirea pare imposibilă. Se duc așadar, pretutindeni în Europa, nenumărate lupte nesigure a căror miză este soarta policulturii europene. Procesele de de-gradare, denaturare și dezintegrare sînt mereu active. Ele ne arată din ce în ce mai
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fondurile arhivistice, dar și bibliografia circumscrisă domeniului economic, ne propunem să evidențiem specificul economiei urbane, dezvoltarea principalelor sectoare - industria, comerțul, meșteșugurile, agricultura -, hărțile etnice pentru fiecare din ramurile dominante ale economiei locale, condițiile igienico-sanitare din principalele unități de producție, implicațiile industrializării asupra structurilor socioeconomice tradiționale (problema Țarinei orașului), evoluția prețurilor pe piața locală, dar și modalitățile în care era realizată îndestularea (aprovizionarea) populației cu alimente de primă necesitate. Foarte utile demersului nostru vor fi hărțile etnoocupaționale, care, suprapuse hărții așezării locuitorilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
drepturile de azi ale municipalităților, ci și drepturi politice (...) precum vama și fiscul propriu, justiție proprie, oaste și monedă proprie”. Schimbările care au avut loc în perioada modernă au fost generate exclusiv de „naționalizarea” drepturilor politice și de procesele de industrializare și sistematizare. Nu putem să nu constatăm faptul că, în general, urbanizarea Europei medievale s-a manifestat sub forma unui proces gradual, etapizat. Fenomenul este foarte bine surprins de evoluția orașelor din interiorul arcului carpatic. Sighișoara, de pildă, a pornit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
etapă (pe care ne permitem să o numim etapa acumulărilor cantitative) - de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până în anul 1864 - în care, pe măsura reintegrării spațiului românesc în circuitul comerțului european (1774, 1829) și a apariției primelor semne ale industrializării, nucleele urbane cu funcția de reședință de județ au cunoscut o creștere demografică semnificativă, combinată cu o mărire a suprafeței intravilane; 2. cea de-a doua etapă (etapa acumulărilor calitative) - cuprinsă între anii 1864-1916 - în care, pe măsura consolidării statului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al sporului demografic de 82,5% - al cincilea din Moldova. Creșterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigrației evreiești din prima jumătate a secolului al XIXlea, dublat, în intervalul 1859-1899, de procesul exodului rural generat de industrializarea localității. Odată cu trecerea în secolul al XX-lea, orașul de pe malul drept al Bistriței a cunoscut o evoluție demografică spectaculoasă, fapt demonstrat prin intermediul procentelor de creștere a numărului de locuitori din intervalul 1899-1941 - cele mai ridicate dintre toate orașele din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ștefan Zeletin, „principiul creator al burgheziei române este expansiunea irezistibilă a burgheziei apusene; (...) așadar, societatea noastră modernă se prezintă ca rezultat al unei necesități, care nu era neapărat a românilor, ci a extinderii unor piețe de produse și de capital”. Industrializarea a însemnat, de fapt, exploatarea și prelucrarea tehnologizată a tot ceea ce județele și orașele puteau oferi drept materii prime. Cum, în cazul județului Bacău, diversitatea resurselor naturale și a materiilor prime era deosebit de vastă, industrializarea a cunoscut o puternică dezvoltare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de produse și de capital”. Industrializarea a însemnat, de fapt, exploatarea și prelucrarea tehnologizată a tot ceea ce județele și orașele puteau oferi drept materii prime. Cum, în cazul județului Bacău, diversitatea resurselor naturale și a materiilor prime era deosebit de vastă, industrializarea a cunoscut o puternică dezvoltare atât în sectorul extractiv - sare (Târgu Ocna, Grozești, Sărata), petrol (Moinești, Lucăcești, Zemeș, Solonț, Câmpeni, Stănești, Comânești, Dofteana, Harja), gaze naturale, cărbuni (lignit - binecunoscutul lignit de Comănești, premiat la Expoziția Universală de la Paris, în anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Carol I, C.F.R.-ul fiind, până la apariția locomotivelor electrice, principalul beneficiar al producției minelor de cărbuni. Apariția, la sfărșitul secolului al XIX-lea, a societăților mixte de exploatare a resurselor naturale locale este cel mai bun indicator al procesului de industrializare a economiei județului. Amintim aici: societățile „Steaua Română”, „Româno-americană” - pentru exploatarea petrolului; societatea „Italo-română” - pentru exploatarea lemnului; societățile „Olando română”, Minele Unite AsăuComănești, Creditul carbonifer Comănești - pentru exploatarea cărbunelui. Bogăția resurselor naturale și a materiilor prime din județul Bacău, au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cuprinsul județului funcționau 126 de întreprinderi și ateliere, în 1906 numărul lor se ridica la 642 - o creștere de 409% în numai 11 ani. Datele statistice surprind același trend pozitiv și la nivelul orașului. După cum putem bănui, începuturile procesului de industrializare consemnează un bilanț relativ modest. În anul cuceririi independenței de stat a României, industria băcăuană era reprezentată prin „șase fabrici de cărămizi, în care lucrau 80 de muncitori, cinci tăbăcării, a căror capacitate de producție se ridica la 540 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
etnice a datelor expuse până acum, surprinde, la fel ca și în cazul comerțului, dominația evreiască asupra industriei locale. Mai mult decât atât, considerăm că este demn de a fi subliniat faptul că această preponderență a fost o caracteristică a industrializării Bacăului de la apariția primelor fabrici și până la naționalizarea din anul 1948. Criza economică mondială din perioada 1929 1933 a întrerupt această evoluție ascendentă a economiei județului și orașului Bacău. În condițiile ridicării pragului de impozitare, a taxelor mari pentru export
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
va rămâne comunei și locuitorii se vor bucura de munca lor cât vor trăi”. Evoluția ulterioară a fost cu totul alta, motiv pentru care unii băcăuani au început să privească cu neîncredere atât promisiunile primarilor, cât și procesul general de industrializare. Odată cu declanșarea răscoalei, toate aceste nemulțumiri au prins glas. Începând cu luna aprilie 1907, Primăria Bacău a fost asaltată de cererile privind respectarea vechilor tradiții. În unele jalbe, locuitorii au găsit de cuviință să sugereze autorităților comunale și soluții la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scopuri edilitar-urbanistice, au determinat pe reprezentanții Consilieratului județean să retrocedeze orașului o suprafață de 226 hectare din țarină (1924), din care 30 de hectare au fost destinate înființării cartierului C.F.R.-„Al. Constantinescu”. III. D. Muncitorimea Evoluția ascendentă a procesului de industrializare din mediul urban, conturată în special în ultimele dou) decenii ale secolului al XIX-lea, a fost, din multe puncte de vedere, principalul motor al dezvoltării ulterioare a orașelor din Moldova și nu numai. În cazul Bacăului, dezvoltarea sectorului industrial
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atât pe plan suprastructural, cât și în ceea ce privește evoluția demografiei urbane. Pe de o parte, se poate constata folosirea tot mai frecventă a mașinilor și a mâinii de lucru calificată și, pe de altă parte, dovadă a legăturilor strânse existente între industrializare și evoluția demografică, este probată o creștere spectaculoasă a numărului de locuitori. Într adevăr, dacă în anul 1891 Bacăul avea un număr total de 13.059 de locuitori - din care 560 plugari, 1.200 comercianți, 121 industriași, 79 liber-profesioniști și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al sporului demografic de 82,5% - al cincilea din Moldova. Creșterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigrației evreiești din prima jumătate a secolului al XIXlea, dublat, în intervalul 1859-1899, de procesul exodului rural generat de industrializarea localității. Odată cu trecerea în secolul al XX-lea, orașul de pe malul drept al Bistriței a cunoscut o evoluție demografică spectaculoasă, fapt demonstrat prin intermediul procentelor de creștere a numărului de locuitori din intervalul 1899-1941 - cele mai ridicate dintre toate orașele din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a imobilelor în care își desfășoară activitatea, contribuind prin aceasta la îmbunătățirea aspectului estetic al străzilor respective. În această direcție au dat dovadă de buni gospodari tovarășii de la Întreprinderea de Prelucrare a Tulpinilor de Cânepă, I.C.I.L. (Întreprinderea de colectare și industrializare a laptelui, n.a.), Banca de Investiții, Stația C.F.R., I.R.A.V.I.C.O.P. (acronim pe care nu-l putem dezlega, n.a.), Banca Națională, Spitalul Unificat, O.C.L. (oficiul comerțului local, n.a.) mixt, Moara Grâul, Liceul nr.1, Sanatoriul T.B.C., Unirea Meșteșugarilor și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Națională, Spitalul Unificat, O.C.L. (oficiul comerțului local, n.a.) mixt, Moara Grâul, Liceul nr.1, Sanatoriul T.B.C., Unirea Meșteșugarilor și altele”. Nu știm care mai erau „altele” dar presupunem că nu prea multe dacă luăm în calcul slabul proces de industrializare al orașului în anul 1966. Totuși, Baltă nu putea trece cu vederea două obiective foarte importante pentru oraș: „Obiectivele cele mai importante pentru orașul nostru sunt construcțiile fabricilor de Confecții și de Mobilă”. Prin urmare, tragem concluzia că în anul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de partid în agricultură; Mihail Butnaru - director, Trustul IAS Vaslui; Constantin Dumbrăveanu - director, Trustul SMA Vaslui; Vasile Nucuță - director general, Direcția generală pt. agricultură; Victor Popovici - director, IEELIF Vaslui. Membrii Comitetului județean de partid Natalia Axinteoaie - tranșator la Întrepr. de industrializare a cărnii Vaslui; Electora Anghelina - membru CAP Berezeni; Paraschiva Bertea - șef de echipă la CAP Perieni; Mircea Caragață - mulgător la CAP Laza; Veronica Chiper - șef echipă la CAP Ivănești; Costică Chiriac - membru CAP Muntenii de Jos; Mihai Cristat - membru CAP
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cârja; Niță Panainte - membru CAP Codăiești; Ana Spiridon - preparator produse lactate, IIL Vaslui; Oprea Stângă - președinte CAP Pochidia; Gheorghe Stoian - director Stațiunea Perieni; Vasile Spuză - membru CAP Rebricea. Alte cadre Valeriu Aniței - director, ITA Vaslui; Mircea Bărbieru - director, Întrepr. de industrializare a cărnii Vaslui; Ion Băgăceanu - director,Întrepr. de industrializare a laptelui Vaslui; Ionel Crețu - director C.I.A. Vaslui; Ioan Dima - director, Direcția agricolă; Aurelian Havreliuc - director, Stațiunea experimentală de pajiști Vaslui; Ioan Iurcu - director, Trustul horticulturii Vaslui; Mihai Picioroagă - director Întrepr
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
produse lactate, IIL Vaslui; Oprea Stângă - președinte CAP Pochidia; Gheorghe Stoian - director Stațiunea Perieni; Vasile Spuză - membru CAP Rebricea. Alte cadre Valeriu Aniței - director, ITA Vaslui; Mircea Bărbieru - director, Întrepr. de industrializare a cărnii Vaslui; Ion Băgăceanu - director,Întrepr. de industrializare a laptelui Vaslui; Ionel Crețu - director C.I.A. Vaslui; Ioan Dima - director, Direcția agricolă; Aurelian Havreliuc - director, Stațiunea experimentală de pajiști Vaslui; Ioan Iurcu - director, Trustul horticulturii Vaslui; Mihai Picioroagă - director Întrepr. de pajiști Vaslui; Constantin Ralea - organizator de partid la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și să-și controleze destinul, nu numai aici și acum, ci și în viitor". Puterea Evenimentele politice prezentate pe scurt într-o scrisoare personală din Belgrad și discursul oficial al unui politician important dintr-o țară îndepărtată, în curs de industrializare, par să nu aibă nimic în comun în afară de expresia "societate civilă". Avînd în vedere popularitatea contemporană a acesteia, coincidența este pe cît de semnificativă, pe atît de puțin surprinzătoare. Timp de aproape un secol și jumătate, limbajul societății civile a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a posibilelor relații contradictorii dintre identitatea națională, naționalism, societate civilă și democrație este un exemplu remarcabil al lipsurilor metodei sale de abordare. Lucrările sale despre naționalism sînt binecunoscute 2, dar sugestia sa esențială, că naționalitatea este un produs complex al industrializării moderne că noi, cei moderni, sîntem obligați să ne asociem identitatea culturală cu birocrația de stat, economică, educațională și teritorială din jurul nostru este excesiv de funcționalistă, dar și lipsită de considerație pentru unele probleme politice importante. Care este semnificația politică a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cu rădăcini în cercurile de prieteni, rețelele de rudenie și sistemele locale și regionale de patronaj, dar a și stimulat, mai ales în timpul perioadei lui Gorbaciov, apariția societăților civile care se exprimau în idiomul național, protestînd astfel contra rusificării, a industrializării forțate și a dezastrului ecologic, cerînd "democrație" și "independență", lovind astfel din plin în esența sistemului imperial structurat de rolul conducător al partidului cu centrul în Rusia 10. *** Destrămarea imperiului sovietic sub presiunea luptelor pentru autodeterminare națională adaugă o greutate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
au cunoscut o accelerare deosebită; în 1986 și 1987, constituirea grupului editorial La Cité și consolidarea Hachette au modificat peisajul editorial francez. De atunci, cele două grupuri asigură două treimi din producția de carte și aproape trei sferturi din distribuție. Industrializarea distribuției și a producției, politicile de diversificare, mondializarea piețelor, trecerea la o logică financiară a comercianților de carte reprezintă cauze și efecte ale fuziunii. Totuși, există strategii de rezistență: două mari societăți editoriale, Gallimard și Flammarion, realizează aproximativ 12% din
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
IV.1990. În mod deosebit și cu această ocazie aducem mulțumirile noastre d-lui Popescu Damian, precum și domnului acad. Mihai Drăgănescu, în prezent membru în prezidiul Academiei Române. 9. Dr. doc. Stănescu Zenovie Vicepreședinte, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cultura și industrializarea sfeclei de zahăr și a substanțelor dulci, Fundulea, jud. Călărași. 10. Biolog Marinescu Adrian Membru, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cereale și Plante Tehnice, Fundulea, jud. Călărași. 11. ing. Radu Steluța Membru, Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Institutului de Cercetare și Producție pentru Legume și Flori, Vidra, sectorul agricol Ilfov. 9. ing. Chiru Sorin Vicepreședinte, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cultura Cartofului, Brașov. 10. Dr. doc. Stănescu Zenovie Vicepreședinte, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cultura și industrializarea sfeclei de zahăr și a substanțelor dulci, Fundulea, jud. Călărași. 11. ing. Dologa Gheorghe Vicepreședinte, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cultura Pajiștilor, Brașov. 12. ing. Radu Steluța Membru, Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice, Fundulea, jud. Călărași
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]