3,064 matches
-
E liniștitor că gestul de a picta, cu mijloace materiale la fel de restrânse, nu s-a schimbat fundamental din vremea peșterilor ornate. Ocrurile roșii, manganul răzuit, pensulele din păr de vânat sunt în continuare prezente, chiar dacă pânzele netede au înlocuit pereții inegali... Gravurile pe cupru se disting de cele pe os prin faptul că au înlocuit dalta de silex cu cea de oțel. Perenitatea și universalitatea mijloacelor de expresie figurativă, de la sfârșitul mustarianului încoace, pune umanitatea și pe orice om în mod
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Axioma lui Arhimede, care spune că, dacă aduni un număr cu el însuși de suficiente ori, rezultatul va depăși orice alt număr ca mărime. (Axioma fusese formulată pentru suprafețe; un număr era considerat egal cu diferența ariilor a două suprafețe inegale.) Însă zero refuză să aibă efect asupra rezultatului unei adunări. Adunați doi cu zero și obțineți doi; este ca și cum nici nu v-ați fi deranjat să efectuați operația. La fel se întâmplă și cu scăderea. Scădeți zero din doi și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de o riglă, cu diviziunile standard ale căreia să fie comparate dimensiunile liniilor drepte. De exemplu, imaginați-vă o linie dreaptă lungă de douăzeci și patru de centimetri. Luați o distanță de unsprezece centimetri de la un capăt, împărțind linia în două părți inegale. Grecii ar stabili raportul dintre părți divizându-le în mici fragmente, cu ajutorul unui etalon, de exemplu, cu lungimea de un centimetru. Un segment de linie conține 11 lungimi de etalon; celălalt, 13. Raportul dintre cele două segmente este, deci, de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
din „valorile demo crației“, ca efect secundar al unui sistem politic, ci ea se cere înțeleasă ca atare, prin calitatea intrinsecă a fenomenului religios, oriunde se întâlnește el. în același mod, aplicarea termenilor „sacru“ și „ierarhie“ este contaminată de valorizarea inegală a realului înțeles ca ceea ce este manifestare pentru noi. De aceea, ambii termeni sunt determinați subiectiv, lucru evident în toate teoretizările, fără excepție, de până acum. Experiența personală este întemeietoare și esențială atât în privința recunoașterii (manifestării) sacrului, cât și în privința
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pentru toți cei implicați. Putem vorbi realmente de "mondializare" dacă (sub)(socio)culturile locale adoptă principii, mize și acțiuni ale acesteia și le pun în act. Dar nu toate populațiile, popoarele, statele "se mondializează" dacă sesizează că efectele acesteia sunt inegale, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații, dacă decalajele între bogați și săraci sunt și rămân mari, dacă apar mereu alte decalaje 11. După Adam Smith, David Ricardo considera că piața este cea care "împinge" fiecare națiune să se specializeze în ceva
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu cât societatea este mai democratică iar oamenii mai sensibili la inegalitățile sociale, dar munca rămâne schimbul între efortul depus și retribuție. Retribuirea se leagă de merit. Dacă suntem liberi și egali, la muncă egală vrem salariu egal, la muncă inegală salarii inegale. Deci meritul face inegalitățile juste. Sigur că apar critici privind criteriile de apreciere a meritelor, dar muncitorii se simt "exploatați" doar atunci când diferențele de apreciere a meritelor sunt foarte mari. În cultura societăților europene, omul își exprimă autonomia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
societatea este mai democratică iar oamenii mai sensibili la inegalitățile sociale, dar munca rămâne schimbul între efortul depus și retribuție. Retribuirea se leagă de merit. Dacă suntem liberi și egali, la muncă egală vrem salariu egal, la muncă inegală salarii inegale. Deci meritul face inegalitățile juste. Sigur că apar critici privind criteriile de apreciere a meritelor, dar muncitorii se simt "exploatați" doar atunci când diferențele de apreciere a meritelor sunt foarte mari. În cultura societăților europene, omul își exprimă autonomia, se împlinește
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
are de suferit. Banii pierduți de către guvern se datorează intrării muncitorilor în economia subterană (nesupusă impozitării). Activitățile subterane care nu sunt supuse impozitării le concurează pe cele legitime, pentru care se plătesc impozite, care reușesc să atragă resurse etc. Aplicarea inegală a impozitării creează o inegalitate de șanse de care profită producătorii ineficienți ca să scape de fisc, ceea ce are ca efect eliminarea de pe piață a producătorilor eficienți și onești... Dacă producătorii eficienți sunt plătitori onești de impozite, iar producătorii ineficienți nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Criza nu poate fi explicată doar prin opoziția între "clase sociale", deoarece mulți factori economici, sociali și politici au dus la întrepătrunderea categoriilor socioprofesionale. Criza nu poate fi explicată doar prin "emergența irațională a fricii și panicii", nici prin "accesul inegal la informație", nici prin "lipsa de rigurozitate a reglementatorilor, nici prin mondializare, nici prin "consensul de la Washington"158... Înlănțuirea evenimentelor care au condus la criza actuală a început prin agravarea inegalităților sociale care limitează cererea, a continuat cu sistemul financiar
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în medii socioculturale, educaționale diferite (pentru a ne face o idee mai clară asupra a ceea ce e dat, înnăscut sau dobândit prin educație, prin influența mediului), asupra impactului ideologiilor care postulează că "oamenii sunt egali din naștere" sau că sunt inegali, sunt utile și interesante studiile care identifică politici, practici și actori din domeniul educației, construcția cererii și ofertei de educație, inflația diplomelor etc., ca și: efectul școlii, efectul clasei, efectul educatorului, efectul climatului școlar, efectele "etichetării", "stigmatizării" elevilor, analiza interacțiunilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
competiție, dar nu spune că renunță la egalitatea șanselor. În acest context, dacă rezultatele excelente la învățătură nu garantează reușita profesională și socială, egalitatea și meritul devin contradictorii. Elevii sunt antrenați în competiție ca și cum ar fi egali, dar ei sunt inegali. Li se spune că se asigură aceleași condiții de participare și arbitri imparțiali... În fapt, participanții la competiție sunt numeroși, iar locurile "pe podium" puține... Drept urmare, competiția școlară este din ce în ce mai tensionată. Când se spunea că inegalitatea de acces la studii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
512 (cu albastru deschis sunt reprezentați părinții studenților, raportați la celelalte persoane active) În 2010, aproape 19 milioane de studenți ai Uniunii Europene erau înscriși în CITE 5-6. Această tendință de creștere pe ansamblu trebuie privită cu prudență, deoarece este inegală pe țări. Creșterea populației studențești este masivă și în țările Europei Centrale și de Est (cu o rată maximă de 56% în România 513). Creșterea populației studențești este masivă la noi, dar ea nu se reflectă în numărul de studenți
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și 2004 în 2004. 118 Schneider, F. și D. Enste, "Informal Economies: Size, Causes, and Consequences", în Journal of Economic Literature, vol. 38 (2000), pp. 77-114. 119 În fapt, creșterea evaziunii nu se datorează reglementărilor, ci neaplicării sau aplicării lor inegale... Birocrații care se lasă mituiți ca "să se uite în altă parte" determină orientarea unor întreprinderi către economia subterană... 120 Leamer, E., Let's Take the Con out of Econometrics, Discussion Paper, nr. 239 (1982). 121 De exemplu, Basel Coin
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
prin comparație, la urmările "gripei aviare" sau ale "bolii vacii nebune"), mai ales acum când așezările umane au devenit atât de interdependente, dar capacitatea lor de a anticipa apariția unor asemenea boli și de a lua măsurile eficiente rămâne încă inegale și nesatisfăcătoare. 337 www.worldbank.org/depweb/english/modules/social/life/index.html 338 Canguilhem G., Le normal et le pathologique, PUF, Paris, 1984. 339 Contagiune înseamnă transmitere a unei boli de la un om la altul, prin contact direct sau
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
procesul globalizării este unul contingent, iar această caracteristică e dată de faptul că interdependența dintre anumite evenimente care au loc în diferite părți ale globului nu implică și posibilitatea de a controla consecințele acestei interdependențe. Pentru înțelegerea modului discontinuu și inegal în care operează globalizarea, aducem în atenție conceptul de globalizare activă, referitor la relațiile ce se stabilesc în mod biunivoc între state sau grupuri de state care dețin relativ aceeași putere economică, politică sau culturală. Perspectiva mea e că nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vedere acest fenomen trebuie să își asume dificultatea relevată de tendințele divergente pe care le presupune procesul globalizării. Este vorba despre un rezultat al logicii multicauzale de care am amintit mai sus, o logică marcată de un caracter discontinuu și inegal experimentat în spațiu și timp506, încât "globalizarea nu este ceea ce noi toți, sau măcar cei mai înzestrați și mai întreprinzători dintre noi, vrem sau sperăm să facem. Este ceea ce ni se întâmplă tuturor"507. Ca proces asociat epocii contemporane, fenomenul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
multe state-națiune. Astfel ia naștere eterogenitatea etatică. Dar cum apare cel de-al doilea termen al diadei? Pentru a răspunde acestei întrebări, trebuie să pătrundem în profunzimile procesului dialectic pe care istoria îl desfășoară, așa cum am sublinat deja, discontinuu și inegal. În acest sens, e necesar să revenim la condițiile istorice care au favorizat apariția statului-națiune. Dincolo de posibilitatea utilizării propriilor resurse extractibile și de succesul în războaie, se poate remarca existența unei poziții relativ protejate în spațiu și timp513. Nu doar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
impactul globalizării asupra statului-națiune ca și cum ar fi vorba despre un proces unitar, ce ar avea aceeași formă la nivel economic și socio-cultural în cazul fiecărei societăți naționale, înseamnă a ne situa în eroare 522. Globalizarea este, prin excelență, un proces inegal. Tocmai în acest sens am insistat asupra distincției dintre globalizarea activă și globalizarea pasivă. Pentru a stabili o relație între cele două tipuri de globalizare și cele două lumi ale politicii mondiale, apelez la ipoteza că globalizarea activă e un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult debitul din regiunile anterioare. Distribuția inegală a debitului sanguin poate fi explicată prin diferențele de presiune hidrostatică în vasele de sânge. Dacă considerăm sistemul arterial pulmonar ca o coloană continuă de sânge, diferența de presiune între vârf și baza plămânului (30 cm) este de aproape 30
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
asocierea directă a democrației cu capitalismul de piață ascunde un paradox: o economie capitalistă de piață generează în mod inevitabil inegalități în privința resurselor politice la care au acces cetățenii. Astfel, o economie capitalistă afectează serios egalitatea politică: cetățenii care sînt inegali din punct de vedere economic cu siguranță că nu sînt egali din punct de vedere politic. Într-o țară cu economie de piață de tip capitalist, se pare că este imposibil de realizat egalitatea politică deplină. Ca urmare există o
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
egalitate și concentrarea totală sînt infinite. Cele mai multe dintre resursele pe care le-am enumerat sînt distribuite într-un mod cît se poate de inegal. Deși capitalismul de piață nu reprezintă singura cauză, este un factor important în determinarea unei distribuiri inegale a numeroase resurse cheie: avuție, venituri, statut, prestigiu, informații, organizare, educație, cunoștințe ... Datorită inegalităților în resursele politice, unii cetățeni obțin o influență mult mai considerabilă decît alții asupra politicilor, deciziilor și acțiunilor guvernului. Din păcate, aceste încălcări nu sînt minore
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
puțin sigur. "Guvernele" interne ale firmelor capitaliste sînt tipic nedemocratice; într-adevăr, uneori, ele sînt despotisme manageriale virtuale. Mai mult decît atît, deținerea de firme, profiturile și alte cîștiguri care rezultă din această posesiune sînt distribuite într-un mod total inegal. Posesiunea inegală și controlul inegal asupra întreprinderilor economice majore contribuie masiv la inegalitatea în resursele politice menționate în Capitolul 14 și astfel, la încălcări considerabile ale egalității politice între cetățeni, într-o democrație. În ciuda acestor obstacole, pînă la sfîrșitul secolului
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Guvernele" interne ale firmelor capitaliste sînt tipic nedemocratice; într-adevăr, uneori, ele sînt despotisme manageriale virtuale. Mai mult decît atît, deținerea de firme, profiturile și alte cîștiguri care rezultă din această posesiune sînt distribuite într-un mod total inegal. Posesiunea inegală și controlul inegal asupra întreprinderilor economice majore contribuie masiv la inegalitatea în resursele politice menționate în Capitolul 14 și astfel, la încălcări considerabile ale egalității politice între cetățeni, într-o democrație. În ciuda acestor obstacole, pînă la sfîrșitul secolului al XX
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
firmelor capitaliste sînt tipic nedemocratice; într-adevăr, uneori, ele sînt despotisme manageriale virtuale. Mai mult decît atît, deținerea de firme, profiturile și alte cîștiguri care rezultă din această posesiune sînt distribuite într-un mod total inegal. Posesiunea inegală și controlul inegal asupra întreprinderilor economice majore contribuie masiv la inegalitatea în resursele politice menționate în Capitolul 14 și astfel, la încălcări considerabile ale egalității politice între cetățeni, într-o democrație. În ciuda acestor obstacole, pînă la sfîrșitul secolului al XX-lea, alternativele istorice
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
numelui brodnic. Putna Am ales acest nume pentru rezonanța istorică și culturală a mînăstirii omonime și a zonei în care este așezată, dar mai ales pentru „mănunchiul“ consistent de toponime formate cu sufixul na care împînzesc, e drept în proporții inegale de la o regiune la alta, întreg teritoriul țării. În Dicționarul geografic al Romîniei (publicat în 2008-2009) numele apare de opt ori și desemnează patru sate (din județele Bacău, Caraș-Severin, Suceava, Vrancea), trei rîuri (afluenți ai Bistricioarei, Sucevei și Putnei- Putna
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]