5,940 matches
-
cu sindrom metabolic (93). Un studiu realizat de Fruchart și colaboratorii săi a arătat o scădere cu 11% a mortalității globale la pacienții care au primit tratament cu niacină (94). Studiul Coronary Drug Project a arătat scăderea semnificativă a incidenței infarctului miocardic, precum și reducerea mortalității cardiovasculare comparativ cu grupul placebo, dar acest amplu trial a inclus doar subiecți cu vârsta cuprinsă în intervalul 35-64 ani, urmăriți timp de 5 ani (95). Arterial Biology for the Investigation of the Treatment Effects of
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
care să permită o funcție optimă. AVC ischemic se produce prin trei mecanisme: 1. perfuzie sangvină sistemică prăbușită; 2. proces trombotic; 3. embolism cerebral. Perfuzia sistemică redusă sever rezultă din insuficiența cardiorepiratorie, cauzele frecvente la pacientul renal fiind reprezentate de infarctul miocardic acut, aritmii și hemoragii. Tromboza se caracterizează printr-un blocaj a fluxului sangvin cauzat de un proces ocluziv in situ în unul sau mai multe vase. Procesul trombotic se desfășoară pe o placă aterosclerotică, ruptura acesteia activând cascada de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
toate decesele la adult (4,5). Conform OMS, impactul bolii cardiace ischemice este accelerat, mai ales în țările cu venit scăzut și mediu, din cauza îmbătrânirii populației (1). Mortalitatea la pacienții peste 65 de ani reprezintă 60% din totalul deceselor prin infarct miocardic acut (IMA) (6). Vârsta este un cunoscut factor de risc pentru prognosticul nefavorabil după SCA, fiind parte din algoritmurile folosite la evaluarea riscului (7). Date recente despre SCA în Statele Unite arată o scădere a incidenței IMA cu supra - denivelare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
Europei), în care doar 34,3% dintre pacienți reprezintă NSTE-ACS (9). În ceea ce privește distribuția pe sexe, femeile prezintă o întârziere a apariției eveni - mentelor coronariene globale de aproximativ 10 ani. Din punctul de vedere al manifestărilor severe ale bolii coronariene, respectiv infarctul miocardic sau moartea subită cardiacă, există o întârziere în apariția evenimentelor la femei față de bărbați de până la 20 de ani, însă diferența scade odată cu înaintarea în vârstă (5). Incidența la populația cu vârsta între 65 i 94 de ani, comparativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
la populația cu vârsta între 65 i 94 de ani, comparativ cu grupele de vârstă 35-64 de ani, este dublă la bărbați și triplă la femei. Date ce derivă din studiul Framingham au permis evaluarea incidenței evenimentelor coronariene, manifeste ca infarct miocardic simptomatic, dar și asimptomatic, angină pectorală instabilă și moarte subită de cauză cardiacă (10-12) . Analiza a permis alocarea unui risc pe toată durata vieții de 49% la bărbați și 32% la femei pentru dezvoltarea bolii cardiace ischemice, la persoanele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
cu istoric de boală cerebrovasculară prezent (10,7% versus 3,37%) (6). Din datele demografice ale subiecților incluși în registrul CRUSADE (13), care a cuprins pacienți peste 65 de ani cu SCA manifest sub formă de angină pectorală instabilă sau infarct miocardic acut, rezultă că pacienții vârstnici sunt mai frecvent hipertensivi (77,1%) și unul din trei prezintă diabet zaharat (DZ) (36,1%). Boala arterială periferică se întâlnește la 14,8% dintre pacienți; 12,9% sunt fumători, 26,9% au antecedente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
din pacienți au hiperlipoproteinemie (52,3%), date concordante cu cele din lotul nostru de studiu (tabelul 17.1). În ceea ce privește comorbiditățile la pacienții vârstnici cu SCA, tot din registrul CRUSADE (13) rezultă că unul din trei pacienți (32%) prezintă în antecedente infarct mio - cardic, unul din patru pacienți are în antecedente angioplastie percutană transluminală (APTL) (21,4%) sau chirurgie de bypass (BAC) (23,2%), unul din patru pacienți (23,5%) prezintă antecedente de insuficiență cardiacă, 13,7% au antecedente de accident vascular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
a cuprins aproape 13.000 de subiecți, la care incidența ischemiei miocardice silențioase a fost foarte scăzută la 35 de ani și a crescut la 2,2/1.000 la 75 de ani (17). În studiul Framingham, 60% din totalul infarctelor miocardice au fost silențioase sau nerecunoscute la pacienții peste 85 de ani (15,18). Din cauza comorbidităților mai numeroase și mai severe, SCA pot apărea la vârstnici în contextul asocierii sau agravării unei alte patologii (pneumonie, bronhopneumopatie obstructivă cronică, hemoragii). Aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
În ultimii ani s-au dezvoltat tehnici de detecție a unor niveluri foarte reduse ale troponinelor cardiace high sensitive (hs-cTn). Utilizarea lor pare să îmbunătățească acuratețea diagnosticului de IMA. În afară însă de rolul în diagnosticul și stratificarea riscului de infarct miocardic acut, studiile recente au descris un rol-cheie al testelor de hs-cTn în stratificarea și prognosticul pe termen scurt și lung al mai multor afecțiuni cardiovasculare, ca boala coronariană stabilă (19), insuficiența cardiacă, embolia pulmonară acută și chiar fibrilația atrială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
fost bărbați (aproximativ 50% din toate internările) (20). La 224 de pacienți (40%) valorile au fost ≥ 14 ng/l, iar 36% dintre pacienți au avut valori cuprinse între 14 și 30 ng/l. Doar 44 de pacienți (20%) au avut infarct miocardic acut, ceea ce reflectă sensibilitatea crescută, dar și specificitatea scăzută. Studiul a concluzionat că o valoare cres- cută a troponinelor înalt sensibile este comună în medicina de urgență, dar cauza acestei creșteri nu este de cele mai multe ori infarctul miocardic acut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
au avut infarct miocardic acut, ceea ce reflectă sensibilitatea crescută, dar și specificitatea scăzută. Studiul a concluzionat că o valoare cres- cută a troponinelor înalt sensibile este comună în medicina de urgență, dar cauza acestei creșteri nu este de cele mai multe ori infarctul miocardic acut. Într-un alt studiu, care a analizat 940 de subiecți bărbați cu vârsta medie de 71 de ani instituționalizați, determinarea nediscriminativă a troponinei înalt sensibile a indicat valori pozitive la 872 de subiecți (92,8%), ceea ce confirmă lipsa
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
s -a asociat cu un trend de creștere a mortalității la 6 luni, singura însă semnificativ statistic a fost viteza de mers (OR 4.0). Ekerstad și colaboratorii săi au analizat relația dintre fragilitate și comor- bidități la pacienții cu infarct miocardic acut fără supradenivelare de segment ST și au demonstrat că 79% dintre pacienții cu fragilitate au cel puțin o comorbiditate severă (26). 17.6. Terapia farmacologică în NSTE-ACS Terapia farmacologică și cea de revascularizare sunt cele două ramuri principale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
pacienții vârstnici a fost evaluat într-o sub-analiză a trialului PLATO la pacienții de 75 de ani i peste (n = 2.878), comparativ cu pacienții sub 75 de ani (n = 15.744), cu respectarea indicelui compozit (deces de cauză cardiovasculară, infarct miocardic sau AVC) (p = 0,56), infarct miocardic (p = 0,33), deces de cauză cardiovasculară (p = 0,47), tromboză de stent definită (p = 0,81) sau mortalitate de orice cauză (p = 0,76) (30). Nu s-a demonstrat o creștere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
sub-analiză a trialului PLATO la pacienții de 75 de ani i peste (n = 2.878), comparativ cu pacienții sub 75 de ani (n = 15.744), cu respectarea indicelui compozit (deces de cauză cardiovasculară, infarct miocardic sau AVC) (p = 0,56), infarct miocardic (p = 0,33), deces de cauză cardiovasculară (p = 0,47), tromboză de stent definită (p = 0,81) sau mortalitate de orice cauză (p = 0,76) (30). Nu s-a demonstrat o creștere a sângerărilor majore la pacienții peste 75
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
comuna Budești, jud. Neamț; b. căsătorită legal, dar divorțată de 2 ani; c. are numai 8 clase primare; d. este casnică; e. provine din familie legal constituită din mediul rural. Ambii părinți sunt decedați. Mama, în 1974, a decedat de infarct, iar tatăl a decedat în 1986, având cancer pulmonar. Mai are încă o soră de 38 ani, care locuiește în casa părintească, este căsătorită. Am încercat de mai multe ori să discut cu dânsa, dar am găsit-o în stare
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
tabelul 12.1. Deși studiile clinice au arătat că vârsta reprezintă un risc important pentru anumite aritmii apărute pe parcursul testului de efort chiar și la subiecți asimptomatici, mai frecvente fiind extrasistolele izolate, aritmiile supraventriculare și ventriculare nesusținute, totuși riscul pentru infarct miocardic și deces de cauză cardiacă pare să nu fie în relație cu vârsta (4,15). Studii populaționale extinse, incluzând atât subiecți cu patologii cunoscute, cât și subiecți sănătoși, din toate grupele de vârstă, au arătat frecvența extrem de rară a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
nu fie în relație cu vârsta (4,15). Studii populaționale extinse, incluzând atât subiecți cu patologii cunoscute, cât și subiecți sănătoși, din toate grupele de vârstă, au arătat frecvența extrem de rară a complicațiilor majore care au impus spitalizarea (de exemplu, infarct miocardic acut) la testarea de efort: sub 5 evenimente majore la 10.000 de teste și mortalitate sub 0,5 la 10.000 de teste (16). Date importante privind siguranța testării cardio -pulmonare de efort limitate de simp - tome au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
sunt importante în contextul în care insuficiența cardiacă are o prevalență importantă la vârstnici. Studiul a inclus un număr de 4.411 testări de efort. Nu au fost evidențiate evenimente precum decesul, decompensarea insuficienței cardiace, angină pectorală nece- sitând spitalizarea, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral (AVC), care să fie determinate de testarea de efort. Au existat un episod de fibrilațe ventriculară și un episod de tahicardie ventriculară susținută în relație cu testarea de efort. Concluzia studiului a fost că la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
la populația tânără. Într un studiu în care a fost aplicat comparativ la subiecți peste 75 de ani și sub 75 de ani, în grupul peste 75 de ani scorul Duke nu a prezis mortalitatea de cauză cardiacă și nici infarctul miocardic, ci doar evenimentele cardiovasculare în ansamblu. Majoritatea vârstnicilor au fost clasificați în mod incorect în grupa de risc mediu prin folosirea scorului Duke (21). Un alt studiu mai nou arată că, în anumite condiții, scorul Duke poate fi util
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
proceduri de revascularizare miocardică (mortalitate 7,5% versus 10,4% la cei tratați conservator). În plus, studiul a arătat că subiecții cu anomalii ale ratei de revenire a ritmului cardiac prezintă un risc crescut și pentru angina pectorală recurentă, aritmii, infarct miocardic acut (26). Messinger-Rapport și colaboratorii săi au urmărit prospectiv pe o perioadă de 3,7 ani 7.354 de subiecți cu vârsta peste 65 de ani. Grupul nu a inclus pacienți cu insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, boală valvulară sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
indusă de exercițiul fizic, modi - ficarea presiunii arteriale sistolice în cadrul testului și capacitatea de efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține testul de efort după infarctul miocardic conferă un prognostic nefavorabil, marcat de mortalitate crescută. Astfel, într-un studiu la supraviețuitorii postinfarct miocardic cu vârsta peste 64 de ani s -a decelat o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
de efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține testul de efort după infarctul miocardic conferă un prognostic nefavorabil, marcat de mortalitate crescută. Astfel, într-un studiu la supraviețuitorii postinfarct miocardic cu vârsta peste 64 de ani s -a decelat o mortalitate la un an de 37% la subiecții fără eligibilitate pentru testul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
stabili, dar care au dezvoltat ischemie miocardică pe parcursul testului de efort, a realizat o urmărire a acestora pe o perioadă medie de 48 luni, cu evaluare la fiecare 6 luni, din punctul de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare (moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală instabilă, intervenții de revascularizare miocardică). Deși nu s au evidențiat diferențe din punct de vedere clinic sau angiografic între pacienții cu și fără evenimente cardiovasculare, analiza multivariată a demonstrat că prezența durerii anginoase pe parcursul testului de efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
2030 se estimează că un sfert din populația Europei va avea peste 65 de ani (3). Bolile cardiovasculare rămân cea mai importantă cauză de mortalitate și morbiditate la vârstnici. Conform statisticilor din Statele Unite ale Americii, peste 60% dintre subiecții cu infarct miocardic acut au peste 65 de ani, iar peste 80% dintre decesele prin infarct miocardic acut se produc la această grupă de vârstă (2). Studii necroptice au arătat că bolile cardio - vasculare aterosclerotice sunt prezente la aproximativ 50% dintre pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
ani (3). Bolile cardiovasculare rămân cea mai importantă cauză de mortalitate și morbiditate la vârstnici. Conform statisticilor din Statele Unite ale Americii, peste 60% dintre subiecții cu infarct miocardic acut au peste 65 de ani, iar peste 80% dintre decesele prin infarct miocardic acut se produc la această grupă de vârstă (2). Studii necroptice au arătat că bolile cardio - vasculare aterosclerotice sunt prezente la aproximativ 50% dintre pacienții de sex feminin și la 70‑80% dintre bărbații vârstnici (4). Un alt aspect
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]