2,210 matches
-
prin integrarea lor în propriile expectative viitoare, cu tot ce poate să implice aceasta în planul dinamicii sale emoționale. Persoanele mai autonome și mai independente trăiesc într-o manieră mai dramatică apariția bolii, suferind de sentimente de autoculpabilizare și de inferioritate datorită faptului că imaginea de sine este compromisă pe de o parte, iar pe de altă parte datorită dependenței legate de sensul morbid al situației sale. Sentimentul de depresie care-i cuprinde pe majoritatea reprezintă o tentativă de elaborare pe
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
afectivă. La vârsta școlară, boala interferează cu socializarea care se realizează prin joc și activitatea școlară. Atitudinile hiperprotectoare ale contextului familial se vor repercuta nefavorabil în construirea unei imagini pozitive de sine. Pentru ca să nu inducă sentimente de diversitate, complexe de inferioritate părinții nu trebuie să condiționeze copilul prin exprimarea unei anxietății excesive și a unei aprehensiuni catastrofice privind diabetul, trebuie să discute despre posibilitățile menținerii unei condiții cât mai normale de sănătate, să favorizeze contactul cu alții copii și prin favorizarea
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
avantajele secundare pe care boala i le oferă, le folosește ca arme de șantaj față de lumea externă sau ca și apărare în spatele căreia se ascunde, pentru că nu este capabil să-și asume responsabilitățile și obligațiile legate de tratament. Sentimentul de inferioritate și dispoziția de nemulțumire și de confuzie care-l acompaniază conduc la o structurare defensivă a personalității și la o repliere în sine, cât și la asumarea unor comportamente negativiste și contradictorii, în special privind normele și restricțiile impuse de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
în această fază poate apare și o dispoziție de tristețe și de repliere spre sine; însă aceasta nu este o depresie „verra” (adevărată), ci este o depresie mai mult „gândită” decât trăită. Astfel, la unii apar dubii, anxietate, sentimente de inferioritate, care sunt trăite nesigur, anxios, deoarece diabeticul conștientizează că este bolnav și că trebuie să-și asume gestionarea corectă a celor trei sectoare de tratament. Pacientul începe să conștientizeze că „nu va mai fi așa ca până acum”. Pacientul înțelege
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
la insulină. Se adaugă prejudecăți legate de vârstă sau de faptul că activitatea sexuală ar fi dăunătoare sănătății. La femeile diabetice, mai ales la cele tinere, am constatat de asemenea o scădere a libidoului, determinată în principal de complexele de inferioritate față de femeile nediabetice, care nu sunt induse numai de nivelurile culturale mai scăzute ale acestora, ci sunt determinate de frigiditatea sexuală ce rezultă din frica de a nu rămâne însărcinate. La alte femei diabetice tinere apare o tendință la supracompensarea
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
nediabetice, care nu sunt induse numai de nivelurile culturale mai scăzute ale acestora, ci sunt determinate de frigiditatea sexuală ce rezultă din frica de a nu rămâne însărcinate. La alte femei diabetice tinere apare o tendință la supracompensarea sentimentului de inferioritate, acestea dorind cu orice preț o sarcină în ciuda riscurilor la care se expun. Sunt dominate de dorința de a-și „demonstra” normalitatea: un copil fiind perceput ca o dovadă pentru ceilalți, cât și pentru sine, că ea este ca și
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
teatre orășenești precum Piatra Neamț sau Sfântu Gheorghe, TNI (ca să mă aliniez și eu la moda obnubilantă a logourilor și siglelor expresive dictate de regulile marketingului contemporan), a decăzut încontinuu, atmosfera în interiorul colectivului și calitatea proiectelor artistice ajungând la praguri de inferioritate și slăbiciune incredibile și triste. Directorii conjuncturali post comuniști, dictați de diverse coterii politice sau amicalități personale, unii cu un imens prestigiu, dar lipsiți de experiență administrativă (Mihai Ursachi), alții branșați la grupurile de interese și găștile interne (Val Condurache
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a condamna abuzurile și discriminările de orice natură, acest discurs a virat pe nesimțite într-o formă activă de agresiune simbolică. Realitatea că minoritățile de orice fel (naționale, confesionale, de gen etc.) sunt, de regulă, plasate într-o poziție de inferioritate și că această situație se cuvine a fi echilibrată s-a transformat, pe nesimțite, în situația paradoxală în care majoritățile pot fi (ba, uneori, merită să fie!) discriminate în virtutea unui efort legitim de echilibrare a unor nedreptăți trecute sau potențiale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
conștiința eroului se derulează, Într-o rememorare dramatică, viața lui interioară, supusă unei exigente autoanalize, pentru a discerne adevărul iubirii lui absolute. E o iubire pură, ideală pătată Însă de infidelitatea Elei. E aici aceeași viziune eminesciană din „Luceafărul” a inferiorității și infedilității femeii. Ștefan Gheorghidiu se căsătorise cu Ela din dragoste, el era student la Filozofie, ea studentă la Litere; dragostea aduce În viața lui modestă de student, unica bogăție spirituală spre care o năzuia, analizată filosofic și considerată, iubirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și care intervine în fazele procesului de atașare sau de separare a indvidului. Cu cât parcurge episoadele cronologice ale vieții, cu atât condițiile externe devin mai stresante pentru individul cu deficiență auditivă și, implicit, favorizante pentru crearea unor complexe de inferioritate. În absența cuvântului ca formă de exprimare, atât trebuințele biologice cât și cele spirituale nu pot fi satisfăcute la nivelul corespunzător unei evoluții firești. Având ca reper ideea că o funcționare eficientă în mediul socio-profesional este datorată autocunoașterii și autoreglării
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
învățământ a profesorilor și profilul liceului. Rezultatele obținute prin corelarea metodelor științelor sociale, statistice și semiotice demonstrează influența reactivității accentuate la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor în comunicarea didactică și efectele negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, anxietate etc.), comparativ cu celelalte variabile ale cercetării, care nu au amprentă semnificativă asupra comunicării gestuale. În acest context, am elaborat un Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică, care cuprinde elemente curriculare ce pot fi introduse în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Dacă o anumită stare sufletească s-a asociat cu o mișcare specifică, la apariția stării opuse, individul simte nevoia efectuării unei mișcări de sens contrar. Astfel, mândria și încrederea în sine se exprimă prin îndreptarea trunchiului, iar umilința și sentimentul inferiorității prin încovoierea spinării". c) principiul acțiunii directe a sistemului nervos care se referă la acele reacții involuntare (de exemplu, tremuratul sau transpirația) ce nu depind nici de voința individului și nici de obișnuință sau de experiență 11. Alături de Charles R.
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ambele mâini, mărind astfel contactul fizic și neutralizând mijloacele de apărare a acestuia; • mâna strivitoare: exercitarea unei presiuni prea mari asupra falangelor interlocutorului cu intenția de a-și exprima puterea, de a căuta confruntări pentru a scăpa de sentimentul de inferioritate care-l apasă; • mâna invadatoare: cuprinderea mâinii și bicepsului interlocutorului cu ambele mâini, cotropind și invadând spațiul personal al acestuia; • substitutul: întinderea degetului arătător în loc de mână, exprimând superficialitate în angajarea cu celălalt, dispreț și faptul că va fi uitat în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vedere eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. Congruența dintre gestul indicării cu degetul arătător și avertismentul verbal al profesorului își pune amprenta asupra reacției elevului în sens inhibitor, producându-i sentimente negative de genul anxietății, frustrării, inferiorității etc. De aceea, recomandăm ca modalități eficiente de exprimare a interesului pentru elevul indicat: ,,orientarea corpului" și ,,concentrarea privirii" către acesta. Dintre toate gesturile menționate la această categorie din grila de observare, profesorii, indiferent de reactivitatea la stres, deseori indică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor, influențându-le în mod deosebit starea afectivă. Prin intermediul Grilei de observare, am constatat faptul că gesturile profesorilor cu o reactivitate accentuată la stres care produc disfuncții în comunicarea didactică au efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea didactică determină efecte pozitive asupra elevilor (apropiere, receptivitate, interes, siguranță, sinceritate, cooperare, respect, stimulare, participare, înțelegere, încredere, motivare, optimism, relaxare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
e un factor de risc potențial. M.I.: Sigur, Europa are deja o vastă populație musulmană, care profită de prosperitatea generală... S.A.: ...fără a participa foarte mult la efortul general de a crea prosperitatea asta... M.I.: ...ceea ce îi adâncește complexul de inferioritate și resentimentul. Din cauza asta, cei care au participat la atentatele de la 11 septembrie erau oameni cu educație, occidentalizați. Dar accentuarea influenței elementului islamic în rândurile tinerilor de acest fel se leagă și de accentuarea, chiar inventarea unei percepții a diferenței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
vocativ); gradele de comparație presupun indicarea gradului în care apare o însușire la diferite obiecte sau la același obiect în contexte diferite sau în care apar însușiri diferite la același obiect sau la obiecte diferite (pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate/ inferioritate, superlativ relativ de superioritate/ inferioritate, superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
indicarea gradului în care apare o însușire la diferite obiecte sau la același obiect în contexte diferite sau în care apar însușiri diferite la același obiect sau la obiecte diferite (pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate/ inferioritate, superlativ relativ de superioritate/ inferioritate, superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul nominativ/ acuzativ sunt marcate prin cuvântul-flectiv cea și prin desinența -ă), precum și categoria gramaticală a gradelor de comparație 96, care implică următoarele distincții: * gradul pozitiv: frumos; * gradul comparativ de superioritate: mai frumos; de egalitate: la fel de frumos, tot atât de frumos; de inferioritate: mai puțin frumos; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai frumos; de inferioritate: cel mai puțin frumos; * gradul superlativ absolut: foarte frumos; acest grad de comparație poate fi realizat în limba română și printr-o serie de mijloace expresive, precum
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
categoria gramaticală a gradelor de comparație 96, care implică următoarele distincții: * gradul pozitiv: frumos; * gradul comparativ de superioritate: mai frumos; de egalitate: la fel de frumos, tot atât de frumos; de inferioritate: mai puțin frumos; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai frumos; de inferioritate: cel mai puțin frumos; * gradul superlativ absolut: foarte frumos; acest grad de comparație poate fi realizat în limba română și printr-o serie de mijloace expresive, precum: folosirea unor adverbe de tipul: grozav/ extraordinar/ nemaipomenit de frumos; folosirea unor substantive
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul comparativ de superioritate: mai departe; de egalitate: la fel de departe, tot atât de departe; de inferioritate: mai puțin departe; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai departe; de inferioritate: cel mai puțin departe; * gradul superlativ absolut foarte departe, extraordinar de departe, îngrozitor de departe, depaaarte, ce departe!, departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul comparativ de superioritate: mai departe; de egalitate: la fel de departe, tot atât de departe; de inferioritate: mai puțin departe; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai departe; de inferioritate: cel mai puțin departe; * gradul superlativ absolut foarte departe, extraordinar de departe, îngrozitor de departe, depaaarte, ce departe!, departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect informație semantică îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
urmă, Mircea Răceanu a rezistat! Nu știu dacă și cu ajutorul meu... Urmau Silviu Brucan și „Scrisoarea celor 6”... Am fost întrebat de un coleg, după finalizarea cazului, desigur, dacă Mircea Răceanu m-a pus vreodată într-o jenantă situație de inferioritate sau, măcar, în oarecare încurcătură. M-am limitat atunci la a-i relata o singură întâmplare, pentru că nu avea legătură cu ancheta: în momentul în care ne-am dat seama că fostul meu anchetat putea citi fără ochelari și după ce
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
atelier și a disciplinelor facultative/opționale (folclorul școlar a născocit, de altfel, formula paradoxală, dar reală, de obiecte facultativ-obligatorii), de fixare a temelor pentru orele lăsate la dispoziția profesorului etc. ▪ Acceptarea ideii că dependența de celălalt (adultul/profesorul) nu înseamnă inferioritate, de vreme ce rezultatul îl constituie "creșterea" copilului (John Dewey). În același timp, personalul didactic are nevoie de fundamente teoretice adecvate, precum și de o cultură organizațională unitară, din perspectiva cărora să poată interacționa în același mod cu elevii. Dintr-o astfel de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]