6,074 matches
-
pentru a stabili relații socio-afective pe încredere și respect personal. Poate deveni un „instrument” (în mâna unora dintre profesori), dar poate fi și un mijloc de cunoaștere și schimb cognitiv și emoțional (între elevi, între elevi și profesori). Uneori, canalele informale de comunicație pot deveni surse de informare pentru profesori, motiv de blocare a acestora de către elevi. Canalele informale la nivelul elevilor pot constitui adesea mijloace de obținere a sentimentului de solidaritate și de constituire de norme și coduri. A nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesori), dar poate fi și un mijloc de cunoaștere și schimb cognitiv și emoțional (între elevi, între elevi și profesori). Uneori, canalele informale de comunicație pot deveni surse de informare pentru profesori, motiv de blocare a acestora de către elevi. Canalele informale la nivelul elevilor pot constitui adesea mijloace de obținere a sentimentului de solidaritate și de constituire de norme și coduri. A nu înțelege importanța comunicării deschise, directe, autentice Ă din partea profesorilor Ă înseamnă a bloca o importantă sursă de intervenție
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o strânsă legătură între valorile umane vehiculate de societate, organizarea sistemului de transmitere (instituțională) a acestor valori și sistemul de educație în general. Comportamentul uman al fiecărui membru organizațional, al fiecărui elev, este o „rezultantă” a diverse influențe (formale și informale) cu care individul a intrat într-un complex sistem de interacțiune, acceptându-le, adaptându-le pentru uzul său și funcție de personalitatea sa, încorporându-le sau respingându-le. De aceea, pare naivă imaginea unor educatori după care formarea elevilor s-ar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
anii ’50, în psihologia procesului educativ a început să fie abandonată ideea că interacțiunea profesor-elev este singura interacțiune cu impact asupra progresului cognitiv al elevilor. Studiile de psihologie socială au pus în evidență importanța uriașă a climatului afectiv din grupul informal pentru participarea elevilor în școală, precum și eficiența interacțiunii dintre elevi pentru procesul de învățare. Dacă școala tradițională a avut o atitudine reticentă și chiar a descurajat cooperarea între elevi, pedagogii contemporani o favorizează, plecând de la ideea că, în multe cazuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
câmpul politic. Newcomb a constatat că în mediul de grup se făurise o normă care încuraja opiniile liberale și că foarte mulți studenți renunțau treptat la atitudinea pe care le-o impunea norma grupului familial în favoarea atitudinii promovate de grupul informal. Cei ce-și mențineau concepțiile politice conservatoare nu puteau face parte din grupurile informale și rămâneau izolați. O problemă conexă, care a preocupat pe mulți pedagogi și psihologi ai educației este aceea a influenței negative pe care o pot exercita
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care încuraja opiniile liberale și că foarte mulți studenți renunțau treptat la atitudinea pe care le-o impunea norma grupului familial în favoarea atitudinii promovate de grupul informal. Cei ce-și mențineau concepțiile politice conservatoare nu puteau face parte din grupurile informale și rămâneau izolați. O problemă conexă, care a preocupat pe mulți pedagogi și psihologi ai educației este aceea a influenței negative pe care o pot exercita grupurile informale de elevi asupra procesului de învățare. În unele cazuri, aceste grupuri adoptă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce-și mențineau concepțiile politice conservatoare nu puteau face parte din grupurile informale și rămâneau izolați. O problemă conexă, care a preocupat pe mulți pedagogi și psihologi ai educației este aceea a influenței negative pe care o pot exercita grupurile informale de elevi asupra procesului de învățare. În unele cazuri, aceste grupuri adoptă norme ce se opun celor edictate de autoritățile școlare. O astfel de situație este primejdioasă, căci elevii, arătându-se deosebit de conformiști față de grupul informal, vor avea tendința să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o pot exercita grupurile informale de elevi asupra procesului de învățare. În unele cazuri, aceste grupuri adoptă norme ce se opun celor edictate de autoritățile școlare. O astfel de situație este primejdioasă, căci elevii, arătându-se deosebit de conformiști față de grupul informal, vor avea tendința să urmeze mai curând normele acestuia, decât pe cele instituite de profesori. Evident, grupul informal poate la fel de bine să valorizeze succesul școalar. O cercetare realizată în mediul școlilor gimnaziale britanice a arătat că există grupuri ce creează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce se opun celor edictate de autoritățile școlare. O astfel de situație este primejdioasă, căci elevii, arătându-se deosebit de conformiști față de grupul informal, vor avea tendința să urmeze mai curând normele acestuia, decât pe cele instituite de profesori. Evident, grupul informal poate la fel de bine să valorizeze succesul școalar. O cercetare realizată în mediul școlilor gimnaziale britanice a arătat că există grupuri ce creează, în interacțiune, un sistem normativ aflat în conflict cu normele școlii, după cum există altele care adoptă norme conforme
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deși, cum vom putea constata, unii autori vor susține că interacțiunea elevilor buni cu cei mai puțin buni aduce foloase nu numai ultimilor, dar și celor dintâi. Din punctul de vedere al interacțiunii elevilor, atât în cadru formal cât și informal, clasele eterogene sunt în mod hotărât mai eficiente. S-a arătat, de exemplu, că în grupurile incluzând elevi cu același nivel al rezultatelor, ce rezolvă probleme de matematică, o întrebare adresată altuia este mai probabil să rămână fără răspuns decât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ei sunt mai nesiguri cu privire la eficiența și adecvarea metodelor pe care le folosesc. Solicitarea sprijinului poate fi interpretată de către ceilalți ca o mărturisire a neputinței și incompetenței (Dornbush ș.a., 1996). De aceea, în afara schimbului de impresii cu privire la elevi, discuțiile profesionale informale sunt relativ puțin frecvente în școli. Faptul că profesorul lucrează mai întotdeauna singur cu elevii, la adăpost de privirile colegilor și directorilor, face ca randamentul său să nu poată fi evaluat decât foarte greu. Constatând că prilejurile de evaluare de către
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
părinții, și la concepția după care profesorii și elevii formează împreună o comunitate școlară. Școala este a doua instanță de socializare, după familie, iar profesorul trebuie să colaboreze cu toți factorii educativi, să armonizeze educația formală cu cea nonformală și informală. El poate juca rolul de consultant al părinților, el împarte răspunderea formării copiilor cu familia. d) Ca membru al corpului profesoral, profesorul se găsește într-o strânsă interdependență cu colegii, cu directorii și alți educatori. Complexitatea problemelor pe care le
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deloc activă În organizarea asociațiilor voluntare de preoți sau a altor autorități bisericești, care să aibă un impact puternic asupra problemelor de bunăstare socială, aplicând filosofia „bunului samaritean”. Minima filantropie care exista la nivel local se dezvoltase la un nivel informal și nu era sprijinită de sancțiuni publice sau de un ajutor constant al Bisericii. Comunitățile locale Își Îngrijeau bolnavii sau săracii fără nici un alt stimulent decât angajamentul creștin de a-i ajuta pe cei În nevoie. Biserica Ortodoxă jucase un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În acest sens. Intelectualii păreau, de aceea, să constituie grupul cu șanse ideale de a media Între prioritățile eugenice ale națiunii și masele rurale, de care erau foarte strâns legați și asupra cărora aveau o influență semnificativă, la nivelul local informal. Adepții eugeniei considerau, de asemenea, că o garanție a potențialului intelectualilor locali de a susține substanțial noua ordine, la nivelul populației de rând, era faptul că preoții și Învățătorii jucaseră un rol esențial În difuzarea ideilor naționaliste și În mobilizarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
autoritate În administrație sau În sistemul juridic au privit cu rezervă și chiar nemulțumire ascensiunea medicilor, al căror nou statut public amenința să reducă autoritatea oficialilor guvernamentali, În special asupra administrării fondurilor publice. Autoritatea oficialilor sanitari punea În pericol Înțelegerile informale de pe plan local, Între unii birocrați corupți și Întreprinzători prosperi, susceptibili de violarea normelor noii legi. Tensiunea dintre medici și vechii ocupanți ai pozițiilor de autoritate la nivel local a devenit În timp tot mai evidentă, pe măsură ce Ministerul Sănătății a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doar În privința accesului la educație sau a opțiunilor profesionale, ci și În unele domenii care până atunci fuseseră considerate complet private: căsătoria, nașterea și creșterea copiilor. Alegerile din sfera privată fuseseră Întotdeauna supuse influențelor comunitare, Însă astfel de presiuni erau informale și Întotdeauna negociabile. În contrast cu mecanismele comunitare, măsurile adoptate de adepții eugeniei aflați În poziții de decizie au dat statului puterea de a controla opțiunile individuale și, În cazurile În care considera necesar, de a-și impune voința Împotriva celei a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Iuliu Moldovan, Prefață la Ilea, Școala superioară, p. 3. 60. Moldovan, Prefață, p. 4. 61. Moldovan, Prefață, p. 6. 62. Moldovan, Prefață, p. 17. 63. Preda, Activitatea; Gheorghe Preda, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. 64. Șezătorile erau În mod tradițional Întâlniri informale În care femeile se adunau să țeasă și să Împletească Împreună sau să brodeze costume de sărbătoare și să vorbească. Șezătorile aveau loc mai ales În timpul iernii și ofereau un spațiu esențial de socializare pentru femei, Într-un cadru definit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
neutraliza tendințele spre oligarhie. Aceștia sunt în număr de patru. Mai întâi, trebuie ca secțiunile locale să beneficieze de o largă autonomie, astfel încât să neutralizeze efectele datorate pur și simplu creșterii organizaționale. Apoi, trebuie să existe niște rețele de relații informale în sânul organizației, astfel încât să fie prezervate relațiile primare dintre membri. În al treilea rând, trebuie să fie întrunite condițiile ce permit confruntarea deschisă a punctelor de vedere. Opoziția internă trebuie considerată ca fiind legitimă și nu trebuie să se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Mills despre coeziunea relativă a conceptului power elite se bazează în parte pe exercițiul combinat al celor două forme de putere. Într-un mod mai general, distincția dintre puterea relațională și cea substanțialistă trimite la opoziția dintre mecanismele formale și informale în diferite tipuri de acțiune organizată. Deținătorii unei puteri substanțialiste de necontestat sunt membrii unei elite stabilite al cărei statut este fondat pe criterii formale. Beneficiarii unei puteri relaționale pot încerca să se impună, la modul informal, ca membri ai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mecanismele formale și informale în diferite tipuri de acțiune organizată. Deținătorii unei puteri substanțialiste de necontestat sunt membrii unei elite stabilite al cărei statut este fondat pe criterii formale. Beneficiarii unei puteri relaționale pot încerca să se impună, la modul informal, ca membri ai unei contraelite sau ai unei elite aflate în ascensiune. Când reușesc să-și consolideze poziția, puterea lor se afirmă într-un mod din ce în ce mai formal și capătă puțin câte puțin caracteristicile unei puteri substanțialiste. Unii istorici pun în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
două dimensiuni de bază referitoare la structura și funcționarea elitelor: gradul de integrare structurală și gradul de consens în privința valorilor. Prin integrare structurală, ei înțeleg gradul relativ de integrare a rețelelor de comunicație și a celor de influență formale și informale între persoane, grupuri și facțiuni ale unei elite naționale. Consensul de valori implică un acord relativ cuprinzând regulile și codurile de conduită politică formale și informale, ca și acordul asupra valorii instituțiilor politice existente. Servindu-se de aceste două dimensiuni
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
relativ de integrare a rețelelor de comunicație și a celor de influență formale și informale între persoane, grupuri și facțiuni ale unei elite naționale. Consensul de valori implică un acord relativ cuprinzând regulile și codurile de conduită politică formale și informale, ca și acordul asupra valorii instituțiilor politice existente. Servindu-se de aceste două dimensiuni bazându-se mai ales pe lucrările lui Sartori, autorii disting trei configurații importante de elite naționale: elitele dezbinate, cele unificate consensual și cele unificate ideologic. Elitele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al membrului elitei de cel mai înalt nivel ar putea fi surprins, din când în când, notabilul de provincie. Iar acest fapt va explica reticența pentru formele de comunicare mediatizate, prioritatea acordată relațiilor personale, grija pentru crearea și menținerea rețelelor informale și polimorfismul influenței dobândite. Elitele strategice și cercetarea empirică Încă din clipa când obiectul raționamentelor noastre devine societatea modernă diversificată, suntem puși în situația să identificăm sectoarele de activitate interdependente, dar autonome care-și au propriile canale de acces la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aspectul formal al lucrurilor și neglijează în mod sistematic persoanele ce joacă un rol ce poate fi calificat drept „eminență cenușie”. Abordarea reputațională Analiza reputațională își fixează ca sarcină explicită prevenirea acestei deficiențe și identificarea persoanelor ce dețin o putere informală bazată pe reputația lor. Pe scurt, informatorii care cunosc bine mediul sunt chestionați și li se cere părerea în privința diferitelor poziții presupuse de putere. Abordarea reputațională este strategia adoptată de Floyd Hunter într-un studiu efectuat în Atlanta, Georgia, și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
considerabil redus în cazul abordării poziționale, care poate fi practicată plecând de la studiul documentelor: organigrame, reglementări, statute, procese-verbale etc. Abordarea decizională Cea de-a treia abordare, cea decizională, vizează eliminarea căilor ocolite specifice primelor două și valorificarea influențelor formale și informale. Această abordare, numită și analiza evenimentelor (event analysis), are ca obiect aprecierea puterii plecând de la manifestările ei observabile, adică aptitudinea de a influența cursul evenimentelor exercitând o influență asupra unei decizii ce urmează a fi luată. Aceasta implică posibilitatea reconstruirii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]