9,551 matches
-
plasate sub semnul lui Epicur. Când se susține că acesta își îndemna discipolii să rememoreze învățăturile sale, procedând ca și cum ar fi trăit permanent sub privirile lui, trebuie să credem că se gândea nu atât la prezența sa - în ciuda abundenței de inscripții săpate în piatră, de cupe, de statui sau de reprezentări figurate ale lui Epicur care ne-au rămas... -, cât la astfel de lecții asupra principiului vademecumului existențial... Când excelența hedonistă a fost atinsă, iar contractul hedonist face posibilă comunitatea, semnul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
denumite elevele Stagiritului, din cauza preferinței lor de a bate trotuarele. Ne imaginăm acel zid ca pe o ocazie de a reactiva gustul pentru mersul pe jos al adepților Lyceului, dar și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui discursuri sau articolele lui de gazetă și seria superbă de Oameni cari au fost. Iată un singur exemplu (aș putea să dau sute) despre elenistul Maurice Croiset: „La catedra de la Collège de France, pe fotoliul său de la Academia de Inscripții, septuagenarul, octogenarul, nonagenarul (subl. n.) stătea ca un înțelept al vechimii pe marmura băncilor ateniene. Afară ceața se întindea și se strângea înapoi, picături cădeau din neguri, urlete de sirene și vâjâituri de motoare tăiau un aer gros și obscur
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
altfel, n-ar ști unde să se localizeze. Prin spiritul televiziunii se manifestă concret spiritul noii puteri. Fără îndoială (ne-o arată rezultatele) că televiziunea este autoritară și represivă ca nici un alt mijloc de informare din lume. Ziarul fascist și inscripțiile de sloganuri mussoliniene de pe zidurile caselor ne fac să râdem (cu durere): este ca și când am compara plugul cu tractorul. Țin să repet că fascismul nu a fost, practic, în stare nici măcar să rănească sufletul poporului italian: noul fascism, prin intermediul noilor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dușmanilor, pe care Biserica nici măcar nu-i numea, limitându-se la proteste. Dar de data aceasta protestele n-au fost urmate de nimic. Longa manus a rămas inertă în mod inexplicabil. Italia este împânzită de reclame ce reprezintă funduri cu inscripția „cine mă iubește să mă urmeze”, îmbrăcate chiar cu blugii „Jesus”. Iisus de la Vatican a pierdut. Acum, puterea democrat-creștină clerico-fascistă se pomenește sfâșiată între acești doi „Jesus”: între vechea formă a puterii și noua realitate a puterii... Ignazio Buttitta: Eu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din România În perioada regimului antonescian reflectată În documentele diplomatice franceze) privind situația din România. Problemele diplomatice au apărut atunci cînd statul român a decis să „românizeze” proprietățile evreiești și cînd pașapoartele celor de religie iudaică au primit ștampila cu inscripția „Evreu”. Așa cum arată autorul articolului, cunoscutul cercetător Radu Ioanid, situația evreilor români, locuitori ai statelor europene, nu era diferită de soarta coreligionarilor lor. Evreii români din Germania, Austria, Cehoslovacia, Polonia, Olanda sau Franța sînt deportați În lagăre sau uciși. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Paranoia dictatorului ajunsese și aici. Lipsiți de mijloace adecvate, securiștii nu mai puteau afla cine sînt autorii lozincilor scrise pe asfaltul șoselelor, În closetele publice, În gări și pe trenuri. PÎnă și Încă puținii cîini comunitari deveneau incontrolabili, unii purtînd inscripția ce conținea o cacofonie („Epoca Ceaușescu”). O mașină de scris era considerată În România aproape o armă, deși lui Václav Havel i se permitea să scrie la ea În Închisoare. În planurile Întocmite pentru lunile noiembrie și decembrie 1989 (pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cuprind cronici din Țara Românească și Moldova (ale lui Radu Greceanu, Radu Popescu, cronici anonime), editate aici pentru prima dată, cu o atentă grijă filologică, acte, hrisoave și scrisori oficiale, traduceri din cronici sau lucrări istorice străine referitoare la români, inscripții de pe monumente vechi, ca și prezentări critice ale celor mai însemnate cărți sau colecții de documente. Revista îmbină editarea izvoarelor istorice cu publicarea unor studii parțiale sau de sinteză asupra istoriei românilor de pe întreg teritoriul vechii Dacii. Bălcescu tipărește câteva
MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetuarea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române. SCRIERI: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari” (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1991; Istorie și continuitate (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2000; Catalogul preliminar al colecțiilor de carte veche din județul Vâlcea
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
File din istoria cărții, SPM, 1982, 5; Traian Cantemir, „Istoria cărții vâlcene”, ATN, 1982, 5; George Niță, „Drumuri pe Olt”, R, 1983, 8; Mircea Filip, „Drumuri pe Olt”, ATN, 1984, 10; Ilie Purcaru, Librarul scriitor, FLC, 1984, 43; Vasile Lucaciu, „Inscripții în cărbune”, TR, 1985, 44; Claudiu Daniel, „Oameni și locuri din Vâlcea”, ARG, 1986, 1; Ion Topolog, Oameni și locuri vâlcene, AST, 1989, 10; Datcu, Dicț. etnolog., II, 67; Ion Măldărescu, Emilian Frâncu, Râmnicu Vâlcea. Mică enciclopedie, II, Râmnicu Vâlcea
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
prim plan pe Ludovic al XIV-lea, Napoleon I și Napoleon al III-lea dându-și mâinile și, În fundal, pe Colbert și Haussmann făcând același gest. Cu mâinile rămase libere, cei trei monarhi ar fi ținut o pancartă cu inscripția: „Munciți pe brânci, pentru numele lui Dumnezeu”. Ibid., p. 27. Ibid., p.187. Ibid., p.185. Ibid., p. 70. Influența fordismului și taylorismului este evidentă și În acest caz. Vezi David Harvey, The Condition of Post-Modernity: An Enquiry into the
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Revolutionary Dreams, p. 243. Lenin, aproape sigur sub influența unei alteia dintre cărțile sale preferate, Orașul soarelui a lui Campanella, voia ca În tot orașul să fie ridicate sculpturi publice, care să reprezinte revoluționari și care să fie Însoțite de inscripții revelatoare: o propagandă a monumentelor. Vezi Anatoli Lunacharsky, „Lenin and Art”, International Literature, nr. 5, mai 1935, pp. 66-71. Stites, Revolutionary Dreams, p. 242. Toată această secțiune se bazează pe capitolele 2, 4 și 6 dintr-o remarcabilă carte În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
documentară voluminosul catalog, cu largi extrase din texte, Slavianskie i russkie rukopisi rumânskih bibliotek (1905), în care sunt descrise peste patru sute de manuscrise slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Antichități, Mănăstirea Neamț și din alte colecții, precum și câteva inscripții din mănăstiri și biserici. Cronicilor slavo-române, în special celei a episcopului Macarie al Romanului și celei a călugărului Azarie, le sunt consacrate studiile Slaviano-moldavskaia letopis monaha Azariia („Izvestiia otdeleniia russkogo iazâka i slovesnosti”, 1908), Romanskii mitropolit Makarii i novootkrâtaia ego
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
anul 1126 și în alte lupte, în fruntea cehilor pe care i-a condus spre victorie. Misiunea Sfântului Václav, implicit a principelui přemyslid, de a contribui la instaurarea păcii și a concordiei între oameni, s-a reflectat cu pregnanță în inscripțiile de pe ștampilele de stat din a doua jumătate a secolului XII: Pax Sancti Wencezlai in manus ducis... („Lumea Sfântului Václav în mâinile cneazului...“). Ideea eternului conducător a fost răspândită în Spania, Scandinavia, Franța, însă cel mai aproape de cultul ceh s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
însoțind trupele engleze: „Oaspete agreat oriunde în tabăra ostășească, obișnuind să ia masa laolaltă cu combatanții, a făcut din reportajele transmise de pe câmpul de luptă o autentică armă, în fața căreia generalii au început să tremure“4. De altfel, în privința primatului, inscripția memorială de pe cripta lordului W.H. Russel din catedrala St. Paul’s din Londra, reprodusă în lucrarea monografică ce i-a fost consacrată ulterior, este lipsită de echivoc: „Primului și • Leonid Boicu, Geneza „chestiunii române“ ca problemă internațională, Iași, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în epoca feudalismului, acolo unde editorii au scris: „iscălitura domnului și litera majusculă sunt zugrăvite în culori galbene, albastre și aurii. La mijloc sus • semiluna în auriu. În colțul din dreapta e portretul domnului ținând în mână o biserică. Tot acolo inscripția «Miron Barnovschi Moghila voievod»“19 (fig. 2). Înainte de a trece la descrierea hrisovului cu portretul votiv al domnului moldovean, credem că sunt utile câteva informații despre actele de cancelarie similare din Țara Românească. La sud de Carpați, Matei al Mirelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Imperiul roman. Numele? Limba? Statul roman circummediteraneean a fost un conglomerat etno-lingvistic, încât, așa cum afirma tânărul istoric, „este aproape cu neputință“ să se determine originea comercianților doar pe baza onomasticii epigrafice 20. El aprecia că, pentru a deosebi într-o inscripție grecească sau latinească un „roman“ de un „grec“ sau de un „barbar“, „hotărâtoare va fi - singură - limba“21, iar pentru a distinge romanii și italicii autentici de cei imigrați în provincii sau de localnicii romanizați se va avea în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Iulia Municipalis] Tabula Heracleensis din 45 î.H., care au dus la unificarea statutelor persoanelor, până atunci distincte 32; nu întâmplător, în Orientul elenofon cetățenii romani, latinii și aliații italici sunt adesea confundați sub numele de Rômaioi și Italikoi în inscripții grecești și de Italici în cele latinești 33. În epoca imperială, în condițiile deplasărilor diferitelor populații dintr-un colț în altul al statului roman prin fenomenul de colonizare civilă și militară, ale acordării dreptului latin sau a cetățeniei romane, ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sunt, pe de o parte, secătuirea resurselor umane ale peninsulei 59, care a dus, printre altele, la organizarea de către principi a instituției numită alimenta 60, și, pe de alta, lipsa de apetență a • El a utilizat mai multe corpora de inscripții, respectiv CIL, CIG, IG, Cagnat, Dittenberger, Sterrett, Jullian, Boissieu, Kaibel, P.-Charles Robert, Lebas-Waddington, Hasluck ș.a. • Dintre colecțiile de papyri utilizate amintim Pap. Oxyrh., Pap. Tebt., Pap. Lond., Pap. Genève, Pap. Grenf., Parise Pap., Pap. Flor., Pap. Leipzig, Pap. Strassburg
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dintre Imperiu și Barbaricum 76. • Un alt punct de vedere pârvanian viabil îl constituie cel despre deznaționalizarea și asimilarea aproape completă, prin grecizare, a negustorilor italici și romani ajunși în Orientul elenofon. Așa se explică numărul covârșitor de mare al inscripțiilor în limba greacă ale comercianților originari din Peninsula Italică și restrângerea treptată, începând din secolul I d.H., a mărturiilor despre acei §Rwmaîoi pragmateuómenoi în zona elenofonă a Imperiului 77. Într-adevăr, studiile prosopografice mai noi arată că, chiar din timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
H., a mărturiilor despre acei §Rwmaîoi pragmateuómenoi în zona elenofonă a Imperiului 77. Într-adevăr, studiile prosopografice mai noi arată că, chiar din timpul Republicii, în multe părți ale spațiului grecesc, italicii și romanii stabiliți aici sub formă comunitară (în inscripții sau alte surse conventus civium Romanorum, cives Romani qui... negotiatur, Italicei qui... negotiantur, togati, negotiatori Romani qui in statio negotiantur, §Rwmaîoi, katoikoûntaß §Rwhaîouß, §Rwmaîoi parepidhmoûnteß, sunpragmateuómenoi §Rwmaîoi, ™nkekthménoi §Rwmaîoi, thbennoforoûnteß etc.) sau izolat (Acutii, Aemilii, Agirii, Alicii, Alleii, Al(l
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-J. Drexhage, H. Konen, K. Ruffing, op. cit., p. 126-134. • Vezi W. Kuhoff, Der Handel im römiscen Süddeutschland, în MBAH, 3, 1984, 1, p. 77-107; M.-Th. Raepsaet-Charlier, op. cit., p. 189-193; N. Zugravu, în V. Pârvan, op. cit., p. 191-195, cu numeroase inscripții și bibliografie. • Ibidem, p. 255-256, citatul fiind de la p. 255. • Ibidem, p. 138, 256; mai nou, vezi P. Veyne, Mythe et réalité de l’autarchie à Rome, în idem, La société romaine, p. 131-162. • V. Pârvan, op. cit., p. 256. • C.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
este de origine slavă, pentru că „cititorul” textelor, adică preotul, făcea acest lucru într-o biserică, loc unde s-a oficiat mult timp în această limbă de cultură) mai întâi în latinește și în grecește, ulterior în slavă (cea mai veche inscripție slavă descoperită pe teritoriul românesc, aflătoare în localitatea dobrogeană Mircea Vodă, aparține veacului al X-lea). Sediile acestor îndeletniciri erau neîndoielnic mănăstirile și celelalte organizări ecleziastice ființând aici de timpuriu. „Comerțul” cultural pe care instituția creștină l-a desfășurat și
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
în brațe. Finalul nuvelei e de tragedie shakespeareană: Constantin își ucide fratele apărut în fața ușii bordeiului; el și Frusina încearcă să treacă, peste Dunăre, în Bulgaria, dar sunt împușcați de grăniceri. Sensul moral încifrat în narație e simbolizat ironic de inscripția de pe o monedă romană lipită de fruntea însângerată a lui Badea Fierăscu: „Gloria Constantini”. Note accentuat sociale individualizează nuvelele de evocare istorică. Înspăimântată de năvălirea turcilor în sat, o țărancă se refugiază la stâna din munți a tatălui ei, urcând
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
să fie articolul de fond). Sticla e ușor Înclinată spre text, care este de fapt o narațiune despre virtuțile acestei ape care are o culoare de ulei, este un pic lemnoasă etc. Dar există tot acolo un pătrat unde găsești inscripția: Dacă Îl atingi cu dosul mâinii, miroși parfumul, fiindcă foaia, cartonul respectiv, este impregnat cu parfum. Deci olfacția face legătura Între imaginea respectivă, care e ușor Înclinată și merge de la text spre un alt text. Totul este foarte bine centrat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]