8,637 matches
-
aduce în discuție, întâi de toate, numele anticilor greci Socrate, Xenofon, Pericle și al romanilor Octavianus, Antonius, Lucullus, Fabius, Marcellus; subliniază importanța operei platoniciene; stabilește paralelele între gândirea antică și aceea a Renașterii, arătând rostul fiecăreia în elaborarea reflecțiilor. Exemplele inserate în cuprinsul acestui preambul - și aici este limpede că formația iluministă a cărturarului Teleki a avut o însemnată pondere - vorbesc despre principiile lumii moderne îmbrățișate în Anglia, Franța, Germania, sub influența ideilor regeneratoare ale lui Bacon sau Hugo Grotius. Trecând
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
obișnuință, ci pentru că, la un moment dat, avem o nevoie, un interes. Cu alte cuvinte, e de dorit să rămânem instalați bine în realitate. Cu cât vom fi mai „realiști”, cu atât ne vom bucura mai mult de „irealitate”. Ne inserăm într-un grup virtual pentru că în cel real posibilitățile noastre sunt mai limitate (distanță mare, lipsă de timp, din considerente intime, din dorința de anonimizare etc.). Cyberspațiul deschide noi frontiere ce aduc nu numai liniște, ci și nedumeriri. Ca și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
suport. Cultura orală, cultura scrisă și cea digitală sunt trei realități calibrate după legități diferite de întemeiere și transmisie. Într-o cultură orală, indivizii ce comunică între ei sunt în același areal și în același context al comunicării. Toți sunt inserați în aceeași baie de stimuli, de emoții, de presupoziții. Situația de emisie și de recepție este una și aceeași pentru comunicatori. Interacțiunile au loc într-un spațiu viu de comunicare, ce este alimentat continuu de către participanții. Odată cu invenția scrisului și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
constituie progresiv și poate da seama de evoluția elevului într-un interval de timp. Mijloacele tehnice care susțin acest portofoliu sunt, desigur, computerele, imprimantele, dar și camerele foto sau video (eventual digitale), ale căror produse (fotografii, secvențe filmate) pot fi inserate în economia portofoliului. Datorită eterogenității și numărului mare de piese, elevul trebuie să recurgă la o organizare minimală, plecând de la anumite criterii de clasificare, ele însele denotând un grad de implicare și prelucrare a informațiilor de bază. Pe parcurs, poate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și activitatea psihomotorie. În domeniul cognitiv, individul adună în memorie informații privitoare la activitatea sa motrică ( ce știe și ce nu știe să facă). În puține cuvinte, luând în considerație informațiile kinestezice, Guilford, propune un model care arată cum se inserează funcțiile de execuție în ansamblul procesului mintal al tratamentului informațiilor. După cum se exprimă Guilford „însuși acest model reprezintă o acțiune comportamentală completă, care începe cu un stimul senzorial și se încheie cu un răspuns motor complet sau nu”. Într-o
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
forme de excludere. Se înscrie în căutarea unei logici a păcii, care se dorește a fi una dintre verigile active în sfera educativă. Ea are pretenția de a participa în școală la crearea colectivă a unui spațiu cultural care acceptă, inserează, reelaborează semnificațiile culturale ale membrilor diferitelor comunități în contact. Aceasta nu se mulțumește să realizeze o constatare a trăsăturilor asemănătoare și diferite, ci caută să formuleze anumite semnificații noi, împărtășite de toți. (Perregaux, în Dasen et al., 1999, p. 125
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
studia o temă sau a dezvolta unele deprinderi” (p. 743). Putem distinge cel puțin două moduri în care se poate realiza integrarea la acest nivel: a) inserția unui fragment în structura unei discipline (în conținutul unui obiect de studiu este inserat un fragment care are rolul de a ajuta la clarificarea unei teme sau care aduce informații noi despre problema investigată). Un exemplu îl poate constitui introducerea, la obiectul literatura română, a unui fragment din proza lui George Topîrceanu, pentru o
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
formale. Iată câteva exemple posibile de astfel de teme, introduse în curriculumul oficial din diferite țări: - igienă și sănătate sau educație pentru sănătate; - economie casnică; - educație rutieră; - educație antreprenorială. Figura 29. Modelul hibridării În conformitate cu acest model, temele cross-curriculare pot fi inserate în curriculumul oficial sub forma unor obiecte separate de studiu sau prin intermediul proiectelor integrate. Aici se ridică o serie de probleme ce țin de legislația școlară, de orientarea politicii curriculare etc. Important de subliniat este faptul că cele două modele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
vorbă de un asemenea deznodământ În scenariul lucanian, construit, repet, dintr-o cu totul altă perspectivă, penitențială. Totuși, chiar dacă sensul episodului diferă, Luca propune practic aceeași „piesă”, cu aceeași structură și aproximativ aceleași personaje. Mai mult, imediat după acest episod, inserat În prima parte a evangheliei, nu În ultima, cum se Întâmplă la ceilalți evangheliști, Luca are notița despre grupul ucenicilor lui Isus, unde Maria Magdalena este descrisă ca o fostă posedată din care „au ieșit șapte demoni”. O asemenea Învecinare
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ca „exemplificare” tranșantă, vindecarea ologului, apoi alte vindecări spectaculoase, care culminează cu aceea a unui demonizat deopotrivă orb și mut. Reacția mulțimilor: Acesta este fiul lui David, Mesia! Reacția fariseilor: Acesta Îi alungă pe demoni cu ajutorul căpeteniei demonilor! Aici se inserează logion-ul despre păcatul Împotriva Duhului. Isus le arată, Încă o dată, contradicția, falsul În care se complac fariseii. El denunță argumentația lor ca pe un contrasens: dacă Satana Îl alungă pe Satana, Înseamnă că Împărăția lui s-a dus pe copcă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
copyright direct pentru Torah, nu și pentru scrierile adunate În Noul Testament. Isus n-a lăsat nici o literă scrisă, doar câteva semne pe nisip: ne amintim de celebrul episod al femeii adultere, care, de fapt, nu aparține evangheliei, ci a fost inserat ulterior de către un scrib. Apoi, mesajul lui Isus este unul eshatologic, de sfârșit de lume: la ce bun, În acest context, să lași moștenire o Carte generațiilor care, În principiu, nu vor mai exista? Redactarea textelor creștine Începe, așa cum știm
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În Templu sau Adormirea Maicii Domnului; așa cum nu contează icoana Anastasis la care se Închină zilnic credincioșii ortodocși. Firește, aceste afirmații se doresc simple afirmații retorice. O singură „erezie” poate fi Îngăduită și de Biserică, anume, „erezia bunului-simț”. AICI SE INSEREAZĂ URMĂTOARELE DOUĂ CAPITOLE, PE CARE LE TRIMIT SEPARAT, ÎN DOCUMENTELE „APOCALIPS2OK” ȘI „MITUL ÎNGERILOR CAZUTI” - ÎN ACEASTĂ ORDINE. ATENȚIE LA NOTELE DE SUBSOL! PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA 7. Traducerea Septuagintei În românește Textul de față este rodul Întârziat al câtorva
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Într-un mod pozitiv cu armata (Nye, 1995, p. 14). Aceste concluzii au fost importante pentru decidenții politici, care creaseră Parteneriatul pentru Pace (PfP), instituție care cerea partenerilor să stabilească un control democratic asupra forțelor armate. Această cerință a fost inserată și Într-un document al Conferinței pentru Securitate și Cooperare În Europa (ulterior OSCE), sub denumirea „Cod de conduită privind aspectele politico-militare ale securității”. La scurt timp, În septembrie 1995, „Studiul referitor la extinderea NATO” a stabilit condiții mai amănunțite
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
celui cultivat de Eminescu și de Mircea Eliade. Patru proze, care ilustrează simbolic titlul, sunt tot atâtea basme, în același timp poeme meditative. Înfăptuite sub același regim literar, al metaforicului, al parabolicului, al fantasticului, Proiectele de trecut, editate în 1982, inserează într-un climat ce pare de basm situații din realitatea prozaică, inclusiv - cum criptografic o atestă și titlul cărții - reminiscențe traumatizante ale trecutului autobiografic. Intitulată de-a dreptul Reportaj, o bucată aduce imagini ale Dunării revărsate peste locurile în care
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
George Muntean, Constantin Blănaru, Brândușa Steiciuc ș.a. Din cartea Sărbătorile la români de Simion Florea Marian, se reproduce capitolul Paștile. Brândușa Steiciuc traduce și prezintă fragmente din cartea File de calendar de Martha Bibescu, cu prilejul centenarului nașterii acesteia. Este inserat un fragment din postfața lui Mircea Eliade la volumul Roza vânturilor de Nae Ionescu. I.H.
BUCOVINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285895_a_287224]
-
Ștefanelli, Ion Creangă, Titu Maiorescu, G. Bacovia. Se republică (din „Timpul”) articolul lui M. Eminescu Despre programe (65/ 1919), apare articolul lui Duiliu Zamfirescu intitulat Bucovina (65/1919), iar N. Iorga semnează articolul În țară vechilor boieri (181/1919). Este inserat necrologul Al. Vlahuță. Colaborează cu poezie G. Tutoveanu, I. U. Soricu, Marcel N. Romanescu, cu proza, Ionel Teodoreanu, V. Demetrius. Alți colaboratori: Al. Cazaban, Em. Grigorovitza, Const. Cehan-Racoviță, D. Nanu, Ion Gorun. C.Tt.
BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285898_a_287227]
-
ghicitori, cimilituri și vorbe cumpănite”. În acest scop, se apelează la preoții și învățătorii satelor, care devin principalii susținători și colaboratori ai revistei (D. Udrescu, Lucian Costin, Ilie Păsculescu, I. N. Popescu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița ș.a.). În numărul 12, revista inserează o scrisoare de la Artur Gorovei, director al revistei de folclor „Șezătoarea”, în care se propune organizarea unei „asociații a tuturor folcloriștilor din țară”, menită să culeagă și să publice materiale folclorice. Alături de speciile folclorice publicate, B. își deschide porțile și
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
al ziarului „Adevărul”, începând din noiembrie 1921 și continuate apoi, din martie 1926, în „Universul”. Ele fuseseră precedate de o altă serie de amintiri, fără relevanță, referitoare la viața cotidiană din Bucureștii anilor de război, Capitala sub ocupația dușmanului (1921), inserate inițial tot în foileton, în cotidianul „Românimea”, sub titlul Jurnalul meu sub ocupație (semnate cu pseudonimul Radu Țandără). Bazându-se pe o foarte bună memorie, reîmprospătată și prin foiletarea atentă a colecțiilor unor ziare din epocă („Românul”, „Trompeta Carpaților”, „l
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
negura mitologiei și a alegoriei”, el urmărește istoria Moldovei în cronologia evenimentelor semnificative, centrate în jurul unor personaje cu încărcătură mitică - Dragoș, Alesandru cel Bun, Svidrighelo, Elena Moldovei, Valea Albă, Bogdan voievod, Petru Rareș, Mazepa în Moldova, Ruxanda Doamna ș.a. El inserează în prozele sale largi excursuri informative (în care erorile nu lipsesc), veritabile „fișe” enciclopedice, extrase din cronici și istoriografia străină (polonă, rusă), ce instruiesc în istoria Moldovei și a popoarelor vecine. Documentația ostentativă nu devine artă și, în lungi pasaje
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
1992), lui Virgil Ierunca și Monicăi Lovinescu (4/1993), lui Mircea Zaciu (7-8/1993), Școlii de la Târgoviște (11-12/1993) - susțin preocuparea pentru analiza stării de criză a societății contemporane, lupta pentru valorile democrației, încrederea în puterea vindecătoare a culturii. Se inserează interviuri cu Ștefan Aug. Doinaș, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Zaciu, Radu G. Țeposu, Nina Cassian, Paul Goma. Poezie semnează Călin Vlasie, Gheorghe Izbășescu, Alexandru Mușina, Mircea Cărtărescu, Nicolae Mircea Benn, Simona Popescu, Nicolae Dabija, Ioan Moldovan, Mircea Petean, Ion
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
Fragmente critice”, iar cronica literară e preluată de Răzvan Voncu, Nicolae Bârna, Daniel Cristea-Enache, Bogdan Popescu. Dumitru Micu ține, timp de câțiva ani, rubrica „Cronica edițiilor”. Texte critice asemănătoare cronicilor, recenzii ori mici eseuri relative la apariții editoriale recente sunt inserate în rubrica „Lecturi”, iar sub genericul „Comentarii” își fac loc studii mai ample, analitice, privind fie apariții recente, fie opere din patrimoniul clasic, reeditări remarcabile etc., dar și texte teoretice, opinii și texte de atitudine. În rubricile „Acvaforte” și „Zigzag
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
trăind într-o întunecime tragică. O greutate telurică apasă această existență rudimentară. Mase de oameni se mișcă animate de un instinct gregar, satul părând mai degrabă o comunitate tribală. Natura fiind o componentă organică a traiului acestor oameni, totul este inserat, proiectat în semnificative peisaje (vizuale și sonore), realizate cu forță și amploare. Atmosfera tensionată, tonalitatea sumbră, clarobscurul în care apar personajele, neindividualizate - siluete ceva mai distincte pe fondul mulțimii -, conotația cvasimagică a gesturilor și vorbelor, existența supusă unei fatalități nelămurite
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Contemporanul”,„Literatură și știință”, „Evenimentul literar” și în suplimentul ziarului „Lumea nouă” (sub pseudonimul Alastor). Anticipată prin versurile din revista presămănătoristă „Vieața”, colaborarea lui la „Sămănătorul” și „Făt-Frumos” este, ca și cea de la „Viața românească”, săracă. Cronicile politice și culturale inserate în „Neamul românesc” din 1918, semnate cu numele real, sunt adunate în volum în 1920, sub titlul În război. Profilul poetului se conturase încă înainte de 1900, fără ca mai târziu să-și schimbe liniile. Volumul Rândunel (1906), reluat în 1930 într-
CARP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286122_a_287451]
-
articulație, plassein - a modela) - Intervenție chirurgicală plastică pentru asigurarea mișcărilor la nivelul unei articulații afectate. În timpul unei intervenții chirurgicale, pentru a preveni fuzionarea capetelor articulare ale oaselor, se creează un spațiu larg între capetele articulare ale oaselor (artroplastie excizională), sunt inserate fascii din plăci metalice, din masă plastică sau din alte materiale speciale de sinteză (artroplastice de intervenție). Se utilizează artroplastia în cazul coxartrozelor și a anchilozelor în poziții vicioase, cu scopul de a elibera articulația. Artroplastia oferă avantajul că evită
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu preponderență masculină netă (4 băieți la o fată), și însoțește un comportament impulsiv și o toleranță redusă la frustrare. INTELIGENȚĂ MOTRICĂ (engl. motric intelligence) - Formă de inteligență ce se manifestă în domeniul activităților motrice; apare ca aptitudine specială ce inserează în structura ei elemente cognitive (senzoriale și logice), alături de memorie și deprinderi motrice. Se manifestă în activități ce reclamă rezolvarea unor situații motrice, prin efectuarea unor mișcări inedite sau adaptate mișcărilor automatizate la condițiile de rezolvat; presupune conștientizarea deosebită a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]