2,106 matches
-
De fecioară/ Ai picioare/ Domnișoare", "fătălăul" fiind o împreunare fabuloasă, mitologică, dintre un strigoi sau voievod, cu o trestie sau căprioară. Utilizând literar blestemele, poetul răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și galanterii de mahala, unde protagonistele sunt Tinca, țiganca florăreasă înjunghiată; Rada, stăpânită de un senzualism sălbatic ("măceș cu ghimpi fierbinți"). Uneori, crizele erotice provoacă tensiuni, diversiuni, încăierări; un amestec de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spirituală de la Byron. Eminescianismul prefigurează modernitatea substanței și expresiei lirice românești din secolul XX. Poetul a făcut o sinteză originală din valorile expresive ale poeziei populare, încât opera sa a devenit: "expresia integrală a sufletului românesc" (N. Iorga). Limbajul poetic insolit este marcat de invenția verbală și metaforică, magia ritmului și muzicalitatea interioară a versurilor, sensibilitatea reflexivă. În proiectele sale viza vârsta mitică și eroică a istoriei neamului, fiind atras de misterele genezei; și-a propus o epopee dacică, "o mitologie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al vechilor deprinderi de gândire și acțiune. Nu vrea sau nu poate altfel? Răspunsul, în ambele cazuri, e de natură a indispune și pe cei mai zeloși aderenți. Cronica, XXV, 27 (6 iulie 1990), p.1 UBI JUSTITIA? Un grup insolit de apărători ai "democrației populare" au arestat de câteva săptămâni pe un lider al studenților protestatari, l-au stâlcit în bătaie și l-au predat poliției pentru a le desăvârși opera. Aceasta în anul 1990, șase luni după abolirea dictaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
care i-a întreținut mereu pe auditorii săi, ca și pe cititori, de-a lungul anilor. O întreagă serie de interogații au rezultat din regândirea materiei, unele proiectate insistent asupra sud-estului european, și a realităților românești. Interesul acestor interogații, oarecum insolite la origini, apare azi ca indiscutabil. Pentru cine urmărește vasta operă de revizuire a Revoluției franceze ce se întâmplă sub ochii noștri, o lectură a scrierilor lui N. Iorga, sub acest unghi, comportă o frapantă actualitate. Firește, nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
doar numele personajului masculin, Allan, iar eroina se numește Gayatri.25 Povestea tânărului inginer european, Allan (alter ego al autorului), îndrăgostit de o indianca, în casa căreia locuiește, invitat de tatăl acesteia, a fascinat imediat publicul cititor nu atât prin insolit (India țară enigmatica în care tradițiile, miturile, obiceiurile și religia se împletesc într-o complexă unitate este locul în care se naște, crește și este curmata povestea de dragoste), nici prin faptul că eroina are doar 16 ani (amănunt care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pus într-o relație aproape empatica cu tânărul care-și descrie minuțios trăirile. Eliadist "cuminte", în sensul didactic, cititorul atent al românului va încerca să surprindă și în film sau să regăsească atmosferă care l-a acaparat la lectură prin insolit, ardere, originalitate, curgere. Nu o va regăsi. Poate nici macar parțial. Este, într-adevăr, o poveste asemănătoare, bengaleza, personaje acaparante dar diferit(e): în partitura romanesca primează originalitatea, naturalul, emoția vie, netrucata, chiar dacă și aici apar tusele de senzualitate, pe când în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
al tonalităților multiple, de diferite tendințe, care abordează viața dintr-o altă perspectivă, cu un stil nou, inconfundabil. Europa se arătă însetata de acest român total, inspirat din complexă realitate latino-americană, cu bogăția și specificitatea acestei părți a lumii: peisaj insolit, etnii viguroase, metisaj, valori originale, toate acestea trezind curiozitate, înțelegere, dar și dorința de a descifra misterul. Românul hispano-american nou începe să investigheze identitatea profundă a omului, în plan ideatic, iar în ceea ce privește compoziția, se înlocuiește narațiunea liniară printr-un exercițiu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
punct de vedere politic și cultural, la cel de important centru cultural, unde există o mișcare culturală semnificativă. În România secolului al XX-lea, ca în tot restul Europei, ceea ce atrage atenția scriitorilor noștri din realitatea latino-americană sunt bogăția și insolitul acestor civilizații, peisajele sale virgine, etniile și sintezele metisajului, puterea de vis a băștinașilor, valorile originale, general umane, ale acestei părți a lumii, în fond, ceea ce atrage pe orice alt cititor din oricare parte a lumii la acest continent: exotismul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cred"58. Cioran judeca lumea și pe om inclusiv pe el însuși cu arma specifică revoltei luciferice, încât un cronicar francez se întreba retoric: "Est-il Cioran le diable?" Irina Eliade 59 spune despre André Malraux că "în viață acestui om insolitul se ivește mereu, ca un fulger pe un cer ce nu părea să fie acoperit de nori, în cotidian". În viața lui Cioran, insolitul înseamnă cele patru crize de misticism care îi marchează profund evoluția spirituală și care sunt tot
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Est-il Cioran le diable?" Irina Eliade 59 spune despre André Malraux că "în viață acestui om insolitul se ivește mereu, ca un fulger pe un cer ce nu părea să fie acoperit de nori, în cotidian". În viața lui Cioran, insolitul înseamnă cele patru crize de misticism care îi marchează profund evoluția spirituală și care sunt tot atâtea încercări nereușite de apropiere de Dumnezeu, de acel Dumnezeu pe care omul s-a obișnuit a-l vedea bun și iertător, dar pe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a privirii le este, în mod clar, benefică unor creaturi cărora nu le-am fi acordat niciun pic de atenție în viața de-afară, în special celor care zboară, care devorează spațiul. Cu un interes cu totul aparte, cu totul insolit, privim toamna zborul păsărilor, trecerea porumbeilor sau a gâștelor sălbatice pe cer. Toamna e timpul evadării: cu fiecare zbor pe care îl zărim, evadăm și noi. 11. Barbar "Barbar este, înainte de toate, omul care crede în barbarie." Claude Lévi-Strauss, Rasă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cere, în mod paradoxal, să fie simultan cu picioarele pe pământ și desprins de realitatea imediată; se trăiește din spontaneitate, dar o spontaneitate care se naște din urcuș treptat și îndărătnic. Originalității i se cere să fie oportună și riguroasă, insolitului să fie fundamentat și eficient"141. Pentru a ne ralia cerințelor europieței cercetării-dezvoltării-inovării, este necesar ca România să aplice principiile Strategiei Naționale a Cercetării, Dezvoltării, Inovării, îmbinând principiul nondiscriminării, la modul general, cu trimitere la nediscriminarea pe bază de vârstă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de tablourile pictorilor flamanzi. Unul dintre cele mai reprezentative texte ale lui Blecher, din această perioada, care trasează foarte clar direcția pe care romancierul va merge mai târziu, este Incursiuni. Gheorghe Glodeanu vedea în această narațiune ,,o colecție de meditații insolite, nonconformiste în care elementul absurd pare din nou la el acasă"12. Analizând cu o atenție sporită aceasta proză scurtă a lui Blecher, cu un titlul deosebit de sugestiv, luând în considerare convingerea naratorului însuși că ,,verosimilul pare mai adevărat decât
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
spital" a celorlalte scrieri. Fragmente din această scriere, acaparată de un personaj situat la limita dintre grotesc și machiavelic, regăsim în Întâmplări în irealitatea imediată. Spectacolul atroce al vieții care cuprinde ororile la care asistă copiii în prezența acestui caracter insolit va pregăti celălalt spectacol în care Blecher va intra, de data aceasta nu ca martor, ci ca personaj. Blecher este privilegiat încă de la începutul debutului său literar, având o corespondență permanentă cu André Breton, Martin Heidegger (de filosofia heideggeriană fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lirice ale autorului cu poezia suprarealistă și literatura absurdului. Imaginile șocante, ce nu ascultă de logica obișnuită a lucrurilor, revin în creația intitulată Poem. La fel ca în proză, realul comunică cu imaginarul în lirica lui M. Blecher. Numeroasele proiecții insolite amintesc de o veritabilă descătușare a visului, ce apropie lirica lui Blecher de poezia suprarealistă: ,,Privirea ta înăuntru poartă o luntre și mi-o trimite/ încărcată cu catifea de ochi negri și diamante/ mărunte a câtor visuri câtor abisuri ieri
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
abisuri ieri pe înserat/ s-a spânzurat un înger într-un moment de fericire/ și aripile lui căzute scârție sub picioarele tale pe/ zăpada ce de flori ce de ramuri ce de degete"... Ca și în literatura absurdă, impresia de insolit este garantată și prin alăturarea unor termeni neobișnuiți, adesea contradictorii, bizari 21. În mod evident, înaintea romanelor, textele poetice ale lui Blecher exprimă universul halucinant în care trăiește eul liric. Pasiunea pentru ,,obiectele efemere" în mișcare, pe care o exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Schulz și Robert Walser, prin ,,facultatea de a se instala în nenorocire, de a aceepta o condiție curentă a vieții"52. În acceași direcție se înscrie și Dinu Pillat care, în Mozaic istorico-literar, îi dedica lui Blecher, capitolul ,,Cazuri literare insolite" încadrându-l în generația de scriitori cu Mircea Eliade, Anton Holban și Mihail Sebastian, adică dintr-o generație care aduce în proza română dintre 1930 și 1939 un spirit confesiv fără nici un fel de false pudori, izbitor deopotrivă prin coordonata
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
își face și ea simțită prezența. Sinele, noțiune predilectă a psihanalizei jungiene, este un conținând, în care procesele conștiente și cele inconștiente, prin discordia concors, nu se exclud, ci se completează unele pe altele într-un tot. În chip identic, insolitul operei unuia dintre cei mai importanți filosofi ai universului imaginar, G. Bachelard, rezidă, în accepția lui Georges Poulet și Jean Starobinski, în felul cum aceasta decelează un raport de determinare intre lumea conștiinței și cea a imaginarului imanent vieții psihice
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
8 Ceea ce nu au sesizat Jean Bellemin-Noël și, pe urmele sale Angela Ion, e poziția retractilă, chiar temătoare a exegetului care, conștientizând investirea inconștientă ce-i este funciară, manifestă o tendință irepresibilă de a se sprijini pe citate. Oricât de insolite ar fi ideile sale, oricât de bogată ar fi informația din domeniul psihanalizei, autorul acestor rânduri nu-și poate dezvolta raționamentul critic fără a recurge la citate și chiar la "efectul de citare". Instinctiv, el simte că terenul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
bolid sau la bordul unui avion supraîncărcat cu benzină? Animator al aviației și automobilismului, Camil Petrescu transferă propriile pasiuni eroului său. Există, după cum remarca Maria Vodă Căpușan o poetică a numerelor mari, ca și imagini ale mașinismului în textele camilpetresciene: "Insolită aici (în Suflete tari, n.n.) într-o lume de texte citite și trăite, imaginea mașinismului; dar ea o luminează pe cea precedentă."23 Ca un excurs, credem că replica lui Andrei Pietraru, citată de criticul clujean (Cu o semnătură se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
că primele capitole ale cărții evidențiază o conștiință exemplară, măcinată pe rând de dragoste, gelozie și incertitudine, vor fi amendate. Sintagma " Câtă conștiință atâta luciditate și câtă luciditate atâta dramă" se cuvine a fi completată de o alta, nouă și insolită: "Câtă conștiință, atâta inconștient personal și colectiv și tot atâta disponibilitate pentru mituri și arhetipuri." Nu atât de bine reprezentat este mitul lui Pygmalion, însă el se cuvine a fi semnalat prin faptul că leagă, ca un pandant, creația lui
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
anacronică, venind de undeva din timpuri primordiale. Exegeza a tratat, cu o regretabilă indiferență, conținutul acestui studiu, cu atât mai mult cu cât citindu-l, Ladima și, ulterior, Fred rămân profund impresionați. În opinia noastră, el deschide calea unei comparații insolite cu gnoseologia lui Lucian Blaga. Câteva citate disparate din Evoluția e oare revolută? vor fi lămuritoare: "Ființele vii sunt departe de a fi toate capodopere. Se cunosc animale care se împiedică în ghearele lor prea lungi, altele care pot abia
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în totul, spiritul modern al prozatorului. Nu credem că doar rafinamentul, manierele sale elegante și acea calitate deosebită de a fi "campion", în tot ceea ce întreprinde, au fost motivele pentru care Autorul îl îndeamnă să-și scrie jurnalul. În ipostaza (insolită pentru el) de scriitor, Fred mai deține un avantaj, mult râvnit de Camil Petrescu într-o bună parte a vieții sale: este bogat, nu depinde financiar de nimeni și, ca atare, însemnările sale nu pot fi suspectate de ipocrizie și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
primele forme de civilizație economică au fost agricultura și păstoritul. Dicționarele de simboluri, ca și tratatele de antropologie insistă asupra ideii că șarpele constituie, pentru lumea profană, arhetipul familiar al inconștientului. Ceea ce îi conferă o asemenea semnificație este motricitatea lui insolită, nemaiîntâlnită la alte viețuitoare: mișcarea lui vine de undeva dinăuntru, dintr-un interior deopotrivă necunoscut și înfricoșător. El străbate pământul sau măruntaiele sale (în asta rezidă latura lui htonică) fără a se sluji de alte "accesorii" (picioare, aripi, tentacule etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pasiunii și, deci al dramei, nu înseamnă un control asupra pasiunii. Aceasta ia de multe ori forma devastatoare pentru întreaga viață interioară a celui stăpânit de ea, și efectele nu sunt un câștig pentru conștiință, deși experiența e cu totul insolită, ci un dezastru din care nu se mai poate ridica. Acesta e cazul lui Ladima și al lui Andrei Pietraru, ori chiar al lui Radu Vălimărescu (Vălimăreanu, sic!, n. n.) Caracterul irațional al sentimentului care îi domină pe aceștia este altceva
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]