4,971 matches
-
înțelegerea și interpretarea liturghiilor, picturilor, filmelor și întâmplărilor din existența umană. Considerând importanța relației dintre aceste modele mentale, așa cum apar în muzică, și modelele care favorizează înțelegerea evenimentelor din viața reală și din narațiunile reprezentate verbal, Kafalenos crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
favorizează înțelegerea evenimentelor din viața reală și din narațiunile reprezentate verbal, Kafalenos crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură pe care o considerăm nonreprezentațională este diminuată dacă un comentariu pictural orientează interpretarea. În experiența trăită prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume mișcări, a unei anume schimbări, apare impresia unei rețele complexe de relații cauzale care alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității actului interpretativ al audienței, în același sens în care Barthes conectează scriptibilul cu valoarea polisemantică a textului, cu atât mai plural cu cât este mai puțin scris înainte de a fi citit. Și pentru că muzica instrumentală nu este împovărată de greutatea semantică atașată semnificanților verbali, Kafalenos consideră că este mai scriptibilă decât cea mai plurală dintre construcțiile alcătuite în cuvinte. În Music as a Narrative Art Ero Tarasti arată că în societățile arhaice miturile sunt transmise
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
capăt al canalului. Înainte de a fi codificate, în funcție de specificitatea mediului, parte din aceste mesaje sunt realizate prin intermedierea unui alt mediu. O pictură este concepută în ulei înainte de a fi digitalizată și trimisă pe Internet, o compoziție muzicală este compusă . instrumental înainte de a fi înregistrată și redată. Mediul presupune în acest fel transpunerea obiectelor pe suporturi media într-un cod secundar. Există teoreticieni care resping ideea de mediu transmisiv ca simplă imagine a unui canal prin care informația trece, fără a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
sumarizează subiectul și se adresează direct audienței: . Asemenea intervenții naratoriale de factură teatrală favorizează distribuirea dramei în câmpul manifestărilor narative. În Music Mary-LaureRyan consideră că relația dintre muzică și narațiune poate fi ilustrată prin opere, lieduri sau cantate, prin compoziții instrumentale adaptate la narațiuni cunoscute ca The Sorcerer’s Apprentice de Paul Dukas, prin sonorități muzicale narate verbal ca Peter and the Wolf de Prokofiev sau prin muzica extradiegetică. Ryan mai arată că fiind lipsită de conținut semantic specific și de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
din partiturile muzicale, muzică și literatură în care include textele interpretate pe muzică, și muzică în literatură în care include pasajele muzicale imaginate din textele literare. Kafalenos mai arată că Lawrence . interpretativă și care deschide perspective atât în câmpul muzicii instrumentale/untexted music/abstract music , cât și în acela al teoriei narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
din textele literare. Kafalenos mai arată că Lawrence . interpretativă și care deschide perspective atât în câmpul muzicii instrumentale/untexted music/abstract music , cât și în acela al teoriei narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
untexted music/abstract music , cât și în acela al teoriei narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și genului sau aluziile intertextuale. Pentru Newcomb cultura este purtătoarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
înțelegerea și interpretarea liturghiilor, picturilor, filmelor și întâmplărilor din existența umană. Considerând importanța relației dintre aceste modele mentale, așa cum apar în muzică, și modelele care favorizează înțelegerea evenimentelor din viața reală și din narațiunile reprezentate verbal, Kafalenos crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
favorizează înțelegerea evenimentelor din viața reală și din narațiunile reprezentate verbal, Kafalenos crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură pe care o considerăm nonreprezentațională este diminuată dacă un comentariu pictural orientează interpretarea. În experiența trăită prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume mișcări, a unei anume schimbări, apare impresia unei rețele complexe de relații cauzale care alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității actului interpretativ al audienței, în același sens în care Barthes conectează scriptibilul cu valoarea polisemantică a textului, cu atât mai plural cu cât este mai puțin scris înainte de a fi citit. Și pentru că muzica instrumentală nu este împovărată de greutatea semantică atașată semnificanților verbali, Kafalenos consideră că este mai scriptibilă decât cea mai plurală dintre construcțiile alcătuite în cuvinte. În Music as a Narrative Art Ero Tarasti arată că în societățile arhaice miturile sunt transmise
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de dreapta sau de stânga, urmărind criteriile alese. Valorile periferice se grupează în jurul acestui nucleu dur, în importanță descrescătoare. Ele sunt mai expuse schimbării decât valorile structurante, care tind să persiste. 4. O distincție asemănătoare opune valorile finale și valorile instrumentale. Primele urmăresc scopuri anumite, cele-lalte sunt necesare pentru a atinge aceste scopuri. Astfel, cei care caută reușita profesională valorizează munca, perseverența și ambiția. 5. Valorile globale transcend diferitele sfere ale vieții sociale, valabilitatea lor se regăsește în toate relațiile umane
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o ia schimbarea nu este predeterminată. Aceasta poate să înceteze: noua constelație de valori se consolidează. Poate să se accelereze sau să devină cumulativă. Se poate ramifica, deoarece actorul observă că modificarea unei valori finale implică modificarea mai multor valori instrumentale (cel care dorește împlinirea scopului trebuie să își dorească și mijloacele). Schimbările adaptative Distincția pe care am făcut-o între schimbări adaptative și schimbări radicale a fost puțin cam abruptă. Este vorba mai mult despre poluri între care întâlnim numeroase
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a le diagnostica apoi sistemul de valori. Rokeach (1973), spre exemplu, a prezentat 18 va-lori terminale (stări preferate de viață, ca dragostea, cu componenta ei spirituală și sexuală, familia, o viață de plăceri, confortul material etc.) și 18 valori instrumentale (moduri de comportament preferate, ca a fi creativ sau curajos, respectuos, cinstit etc.). Cei interogați urmau să le claseze în funcție de importanța lor, ca principii călăuzitoare în viață. Convorbirea lasă inițiativa persoanei ale cărei valori dorim să le cunoaștem. Aceasta este
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
poate implica și starea psihedelică, aceștia dorind să evadeze din vidul existenței prin intermediul senzațiilor exacerbate. A. 3. Libertatea Căutarea sinelui și a împlinirii acestuia este strâns asociată cu o nouă concepție a libertății. Altădată, libertatea era pentru tineri o valoare instrumentală, capitală, indispensabilă, așa cum este sarea pentru alimente. Ea își primea semnificația de la alte valori, spre care se deschidea. Era un instrument pentru a ajunge la un scop. Era o facultate inerentă naturii umane (,,oamenii se nasc liberi") care îi permite
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
48 Troțkist, 119 U Umor, 104, 107-109, 214 Unanimism, 163 V Valori centrale, 18-19, 121, 123, 139-140, 142, 177 Valori enunțate, 65-67, 72, 77-79 Valori etice, 9 Valori explicite, 20, 61, 78 Valori finale, 20, 30 Valori globale, 20 Valori instrumentale, 20, 30, 83, 126 Valori latente, 21, 28-29, 61, 121, 123, 142-143 Valori-mamă, 77, 79, 98 Valori morale, 20, 54, 140 Valori proclamate, 31, 117 Valori programate, 32, 78, 140 Valori sectoriale, 20 Valori specifice, 18, 79, 152-153 Valori structurante
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
capăt al canalului. Înainte de a fi codificate, în funcție de specificitatea mediului, parte din aceste mesaje sunt realizate prin intermedierea unui alt mediu. O pictură este concepută în ulei înainte de a fi digitalizată și trimisă pe Internet, o compoziție muzicală este compusă . instrumental înainte de a fi înregistrată și redată. Mediul presupune în acest fel transpunerea obiectelor pe suporturi media într-un cod secundar. Există teoreticieni care resping ideea de mediu transmisiv ca simplă imagine a unui canal prin care informația trece, fără a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sumarizează subiectul și se adresează direct audienței: . Asemenea intervenții naratoriale de factură teatrală favorizează distribuirea dramei în câmpul manifestărilor narative. În Music Mary-LaureRyan consideră că relația dintre muzică și narațiune poate fi ilustrată prin opere, lieduri sau cantate, prin compoziții instrumentale adaptate la narațiuni cunoscute ca The Sorcerer’s Apprentice de Paul Dukas, prin sonorități muzicale narate verbal ca Peter and the Wolf de Prokofiev sau prin muzica extradiegetică. Ryan mai arată că fiind lipsită de conținut semantic specific și de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
din partiturile muzicale, muzică și literatură în care include textele interpretate pe muzică, și muzică în literatură în care include pasajele muzicale imaginate din textele literare. Kafalenos mai arată că Lawrence . interpretativă și care deschide perspective atât în câmpul muzicii instrumentale/untexted music/abstract music , cât și în acela al teoriei narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
din textele literare. Kafalenos mai arată că Lawrence . interpretativă și care deschide perspective atât în câmpul muzicii instrumentale/untexted music/abstract music , cât și în acela al teoriei narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
untexted music/abstract music , cât și în acela al teoriei narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și genului sau aluziile intertextuale. Pentru Newcomb cultura este purtătoarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]