15,922 matches
-
în afară decît în țară. Dar, pe lîngă vocile găunoase și răsunătoare ale naționaliștilor care solicitau reabilitarea lui Antonescu (în treacăt fie spus dictatura acestuia se instalează în septembrie 1940) și redescopereau cu entuziasm legionarismul, au fost mereu vocile unor intelectuali lucizi care au combătut acest tip de nostalgie și s-au aflat la standarde morale occidentale. Același lucru trebuie observat și cu privire la confruntările ideologice de după constituirea României Mari. Tony Judt notează, pe drept cuvînt, obsesia identitară care a marcat epoca
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
nemenționată de Judt, și 1938, cînd Carol al II-lea interzice partidele și alege dictatura, România a fost o țară democratică și liberală, printre puținele, dacă nu singura, dintr-o Europă Centrală și de Est sedusă de politici totalitare. Numeroși intelectuali s-au opus obscurantismului ideologic și crimei politice. Cîteva dintre marile personalități ale vremii (Eugen Lovinescu și aproape toți criticii literari de seamă, apoi, Zeletin, Ralea și alții) au polemizat cu ortodoxismul, cu dacismul, cu Garda de Fier și cu
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
Ralea și alții) au polemizat cu ortodoxismul, cu dacismul, cu Garda de Fier și cu naționalismele de toate spețele. Conduita pro-occidentală este perfect identificabilă în interbelic. Cultura română majoră a epocii se naște din ea. în parte, impresia că printre intelectualii români de odinioară au predominat cei de extremă dreaptă a fost agravată de circulația postbelică, în Occident și în SUA, a numelor lui M. Eliade și E. Cioran. Cum aceștia se număraseră, în tinerețea lor românească, printre emulii lui Nae
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
Manola Romalo "Sarcina intelectualului este să se implice, să ia poziție, să spună ce-i de spus," afirma Richard Wagner (n. 1952, la Lowrin/Banat) în volumul intitulat Un pronume fost arestat (Suhrkamp, 1992), redactat în colaborare cu foștii membri ai ,,Grupului de acțiune
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
pentru o luare de poziție de un talibanism integral în care îi condamna pe americani, cu "aroganța" lor cu tot și le cerea... dovezi în privința vinovăției lui Ossama bin Laden. Cînd dl Iliescu l-a numit la Paris, mulți dintre intelectualii din țară s-au întrebat ce căuta turcul în Bulgaria, deci ce căuta în Franța un om care a trăit ani buni la New York. Acum am înțeles: dl Iliescu, mai perspicace, a văzut înaintea noastră că dl Mihăescu e un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
gîndești, a face așa cum spui, iată lucruri pe care majoritatea românilor le refuză cu îndîrjire, fie că sînt oameni politici, oameni de afaceri, sau oameni de cultură. Mi s-ar fi părut normal ca, în condițiile descrise mai sus, măcar intelectualii să ia atitudine. Sau măcar aceia dintre ei care se consideră reprezentați ai societății civile, formatori de opinie. Indiferent de atitudinea lor personală față de Stelian Tănase, aici se pune o problemă de responsabilitate și, nu mai puțin, de competență socială
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
dintre ei care se consideră reprezentați ai societății civile, formatori de opinie. Indiferent de atitudinea lor personală față de Stelian Tănase, aici se pune o problemă de responsabilitate și, nu mai puțin, de competență socială. Dar se pare că nici pe intelectualii români nu-i mai indignează nimic - și acest lucru nu e doar foarte trist, ci e și foarte grav. Deoarece indică o anumită uzură a percepției anormalului, începutul adaptării lor la anormalitate. Și mai indică faptul că lecția învățată în timpul
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
elitele intelectuale, printre care se numără destui oameni de decizie, să reacționeze. Nu e prea tîrziu pentru ca emisiunea lui Stelian Tănase să fie preluată de un alt post de televiziune, eventual chiar de TVR. Pentru aceasta, însă, ar trebui ca intelectualii, de orice culoare politică, să manifeste, în sfîrșit, un minim de solidaritate intelectuală. Altfel, riscăm să ne trezim cu formatori de opinie de talia unui Pavel Coruț sau a paranormalului Ion Șugui. Și atunci, de ce să ne mirăm dacă poporul
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
Mihai Vakulovski A doua stație de Stat, ca să zic așa, la care oprește un intelectual din afară cînd aterizează într-o țară străină e, de obicei, biblioteca. De obicei Biblioteca Națională. Și, fiindcă îi am în vedere pe intelectualii importanți, de obicei aceștia sînt studenți, masteranzi și doctoranzi, adică - de obicei - tineri. Astfel, într-un
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
Mihai Vakulovski A doua stație de Stat, ca să zic așa, la care oprește un intelectual din afară cînd aterizează într-o țară străină e, de obicei, biblioteca. De obicei Biblioteca Națională. Și, fiindcă îi am în vedere pe intelectualii importanți, de obicei aceștia sînt studenți, masteranzi și doctoranzi, adică - de obicei - tineri. Astfel, într-un fel, Biblioteca Națională e instituțiunea de care depinde într-o măsură foarte mare prima impresie despre țara în care ai hotărît să-ți faci
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
tenebrelor e o culegere de șase texte, publicată acum 50 de ani, ale unor "apostați ai bisericii comuniste", cum îi numește Fejtö, între care Ignazio Silone, André Gide și Arthur Koestler sînt cei mai cunoscuți. Cartea conține mărturia dezamăgirii unor intelectuali, care simpatizaseră cu URSS și detestau fascismul, cînd au constatat că sistemul comunist sovietic era la fel de odios ca și acela nazist din Germania lui Hitler. Ei "au depus armele în fața adevărului", cum scrie Fejtö citînd faimoasa expresie a lui Montaigne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
Z. Ornea Tragic destin a avut Lucrețiu Pătrășcanu, singurul intelectual de vază al Partidului Comunist din România. În interviul pe care i l-a acordat lui Ion Biberi, în 1946, pentru cartea care se va numi Lumea de mîine, mărturisește că el, provenit dintr-o familie de intelectuali (tatăl său
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
Pătrășcanu, singurul intelectual de vază al Partidului Comunist din România. În interviul pe care i l-a acordat lui Ion Biberi, în 1946, pentru cartea care se va numi Lumea de mîine, mărturisește că el, provenit dintr-o familie de intelectuali (tatăl său era prozatorul D.D. Pătrășcanu), a devenit membru al PCR încă înainte de constituirea acestuia, scriind, aproape în întregime, ziarul Socialistul. A ajuns apoi, după afilierea Partidului Comunist din România, activist al Kominternului, ținînd să-și ia și un doctorat
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
altele) îi sfidează constant pe cei care conduceau partidul, el crezînd că dacă obține o catedră de economie politică la Universitatea din București își consolidează poziția. Vană înșelare de sine. Se izolează de ai săi, înconjurîndu-se de o sumă de intelectuali (în frunte cu Belu Silber), toți orgolioși și sfidători, neavînd grijă ca în ministerul pe care îl conducea să creeze, după obicei, măcar o organizație de partid. Iar în 1946 mai comite imprudența să rostească, la Cluj, două răsunătoare discursuri
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
articolul de pe prima pagină a ziarului de luni 15 octombrie) că americanii și noi, europenii, greșim cînd ne uităm la Osama bin Laden, de exemplu, ca la un ucigaș primitiv și idiot. Ca și Al-Zawahri sau Atef, el e un intelectual subțire, dintr-o familie saudită bogată și respectată, care s-a decis să ia arma din pricina decepției pe care i-ar fi provocat-o politica americană față de Islam. Aroganța unora ca Berlusconi, acest Cataramă al dreptei italiene, cum se exprimă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
care așteaptă semnul numerelor cîștigătoare în lupta lor cu șansa la loterie. Mai sînt însă și adevărații nefericiți, bolnavii cronici, handicapații care își blesteamă zilele și cei care își văd îngustate, pe zi ce trece, șansele la o viață normală. Intelectuali înnebuniți de sărăcie, muncitori care nu mai au cui să-și vîndă munca, țărani care au capitulat, lăsîndu-și de pîrloagă pămîntul care nu le-a adus decît datorii. Cei care cred că milionul de pelerini care s-au dus săptămîna
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
ai vieții omenești, risipiți, desfigurați, striviți sub călcîiul nefastelor condiții de care am avut parte? Cu excepția închisorii, mi-a fost sortit a cunoaște din belșug toate modalitățile de umilire, marginalizare, prigoană, izolare pe care le utiliza regimul totalitar împotriva unui intelectual "rău văzut" și pe care - depășind chiar prognozele noastre cele mai sumbre - regimul posttotalitar le reia prea adesea, sub forma unor variațiuni pe aceeași temă. Ce premiu ar mai putea contrabalansa, consola, drege cît de cît viața mea de exilat
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
refuzînd, apoi, să facă politică, din principiu, alături de PCR. Pătrășcanu, care îi trimisese, în șpalturi, manuscrisul lucrării sale Curente și tendințe în filosofia românească pentru a recolta observații (de care n-a prea ținut seama) îl prețuia pe Golopenția ca intelectual democrat. El, sau la sugestia lui Belu Silber (pe care Golopenția îl știa, de prin 1932-1934, cînd Silber era factotum la Institutul de Conjunctură Economică de sub conducerea lui Madgearu), l-au ales pentru amintita funcțiune de expert în statistică la
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
40 de ani de la moartea lui Mihail Sadoveanu (1880-1961). Regimul comunist l-a tratat cu toate onorurile pe marele scriitor, aproape septuagenar în momentul introducerii cenzurii și a realismului socialist. Autorul Luminii vine de la răsărit s-a numărat printre puținii intelectuali importanți care n-au suferit din cauza rigorilor politice și ideologice. Din contra, el a profitat, și material, și moral, de pe urma lor. Operele publicate de Sadoveanu după război sînt, cu excepția unei povestiri din volumul Fantezii răsăritene (scrisă, totuși, înainte) și a
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
cum să-și trăiască viața). În ultima vreme, însă, el tinde să se transforme într-un avocat insistent și agasant, obsedat să răspundă tuturor adversarilor și tuturor argumentelor lor. Ar fi păcat ca George Pruteanu să-și piardă seninătatea de intelectual umanist care făcea - și încă face în mare măsură - farmecul scrisului său. P.S. În volumul Cronica unei dezamăgiri este reprodus și un articol al meu în care apare o nefericită greșeală de tipar: Dacă nu suntem în stare să extindem
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
12 mai 1938, scrisoarea lăsată de un evreu polonez pe nume Shmuel Ziegelboim, reprezentant al asociației muncitorilor evrei în cabinetul polonez improvizat în exil, înainte de a se sinucide în apartamentul său londonez, Kazin se așteaptă la valuri de reacții din partea intelectualilor americani. În scrisoarea sa, adresată președintelui Poloniei și primului ministru de atunci Wladyslaw Sikorski, Ziegelboim protesta, pe propria sa viață, împotriva indiferenței cu care omenirea se pregătea să răspundă tragediei ce avea să se numească Holocaust. La insistențele lui Kazin
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
înțeles că identificarea cu victimele lagărelor de exterminare, în numele unei religii, poate deveni prea repede absoluție facilă. Pentru el, identitatea înseamnă căutare, efort de regăsire personală în spațiul alterității, dar și de descoperire și asumare a unor idiosincrasii ireductibile. Pentru intelectualul și bărbatul Kazin, inteligența e un veritabil afrodisiac - cum o spune la un moment dat. E aproape îndrăgostit de Hannah Arendt, de gîndirea ei "teutonică" (categoric nu evreiască, insistă Kazin), de rafala de idei cu care îl întîmpină de fiecare
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
unui adolescent intransigent, însetat de absolut și dezamăgit de toată lumea. El îi pune la zidul infamiei și pe pedeseriști și pe cederiști, fără să țină seama de deosebirea de situare istorică dintre ei. Cu aceeași furie oarbă îi aneantizează pe intelectualii care îi vin întâmplător în minte, în momentele lui de negativism dezlănțuit. Riscul acestei asprimi fără nuanțe este de ordin moral și constă în săvârșirea unor nedreptăți, greu de reparat într-o viață de om. Din punctul de vedere al
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
prejudiciază însă valoarea literară a cărții. Discutabile din punct de vedere moral, articolele lui Mircea Mihăieș sunt admirabile din punct de vedere literar. Povești pentru trezit copiii Lector la Facultatea de istorie din București (unde predă cursurile Sovietizarea României și Intelectuali și societate în România postbelică), redactor al revistelor Dilema și Sfera politicii, prezență cuceritoare și surprinzător de elevată, în raport cu ceea ce suntem obișnuiți, la talk-show-urile TV, Adrian Cioroianu este un tânăr intelectual dintr-o Românie la care deocamdată doar visăm. Oameni
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
laic diferențele dintre una și alta. Într-o tabletă intitulată chiar Diferența, dl Mircea Iorgulescu se referă la o carte recentă de la Flammarion în care un tînăr jurnalist investighează supravegherea constantă de care au avut parte, în anii războiului rece, intelectualii francezi de stînga. Cartea se cheamă Leurs dossiers și dă la iveală unele documente pînă azi necunoscute, la care se adaugă interviuri, cum ar fi acela cu fostul patron al "serviciilor" franceze din anii '50. Despre ce diferență e vorba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]