3,937 matches
-
orientale), gradul de intimitate implicat în conversațiile fatice (redus în cultura suedeză, mare în cultura italiană). 2.6.3. Gradul de deschidere comunicativă și intimitate Implicarea comunicativă - gradul de deschidere comunicativă și intimitate - se măsoară prin disponibilitatea indivizilor de a interacționa cu ceilalți, prin ușurința cu care împărtășesc detalii din viața personală, prin tipul și numărul de subiecte abordate cu interlocutorii și gradul de profunzime cu care le abordează. Mărci ale implicării comunicative sunt: coparticiparea la gestionarea subiectului de discuție, introducerea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
verbal și tendința spre închidere a conversației. În funcție de conceptualizarea culturală a relațiilor cu interlocutorii, indivizii se angajează în mod diferit în gestionarea temei. S-a observat, de pildă, că în cadrul procesului educațional, studenții americani își asumă un rol activ și interacționează frecvent cu profesorii, în timp ce studenții australieni sau japonezi își asumă un rol de receptor pasiv, obedient, respectuos în asimilarea cunoștințelor transmise de profesor, deoarece îl percep pe acesta într-o poziție de putere instituțională și informațională. Inhibiția de „a vorbi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dacă nu fac acest lucru, transmit nonverbal semnificația că „nu au mâncat suficient”; în schimb, în culturile europene și nord-americane a pleca acasă imediat după masă transmite gazdei semnalul nonverbal că musafirul nu se simte bine în compania sa. Spațiul interacționează cu diverse forme de comunicare verbală: distanțele interpersonale sau sociale de interacțiune tind să fie mai mari în culturile individualiste, unde oamenii simt nevoia unui spațiu securizant, mai mici în culturile colectiviste, unde indivizii se simt confortabil în grupuri mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de a se adapta stilului comunicativ specific altei culturi, de a gestiona eficient, cu succes, situațiile de comunicare interculturală: Abilitatea de a funcționa într-o manieră percepută de celălalt ca relativ convergentă cu nevoile, capacitățile, scopurile și așteptările indivizilor care interacționează, în paralel cu satisfacerea nevoilor, motivațiilor, capacităților, scopurilor și așteptărilor personale (Ruben, 1976, p. 336). Competența de comunicare interculturală se definește pe trei dimensiuni: a) capacitățile și abilitățile interne ale individului; b) rezultatele comunicării; c) atitudinile individuale. Prima dimensiune vizează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
competența sa de comunicare cu persoane din afara grupului (în particular, competența de comunicare interculturală) este mai mare. În paralel cu învățarea, o serie de cunoștințe și abilități personale favorizează dezvoltarea competenței de comunicare interculturală: cunoașterea particularității culturii cu care se interacționează, fluența în limba-gazdă, capacitatea vorbitorului de a observa și înțelege diferențele de comunicare, gradul de autocunoaștere și cunoaștere a celuilalt, capacitatea de a face predicții corecte, deschidere și interes pentru noutate, capacitate de automonitorizare, complexitate cognitivă, abilitatea de a rezolva
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a povesti: o semnificație contextualizată de către greci în conformitate cu instrucția primită în școală (a povesti - a prezenta evenimente în manieră subiectivă), o semnificație literală de către americani (a povesti - a prezenta evenimente în manieră obiectivă). Probabil că mai multe variabile culturale au interacționat, producând cele două moduri diferite de răspuns. Într-un articol din 1986, „Reasons for the Lack of Argumentation and Debate in the Far East”, Becker scria: „În multe situații... limba orientalilor e folosită mai puțin pentru a comunica și mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
definiție mai concretă, Spector(1993Ă consideră dezvoltarea organizațională că „o familie de tehnici elaborate pentru a ajuta organizația să se schimbe în bine, ce implică folosirea principiilor și procedurilor științelor comportamentale, pentru a ajuta angajații să îmbunătățească performanță și să interacționeze mai eficient cu colegii”. Același autor afirmă că dezvoltarea nu implică neapărat reorganizarea, ci implică de obicei schimbarea modului în care oamenii își fac munca, cum comunica și cum își coordonează muncă. Saal, F.E. și Knight, P.A.(1998Ă în definirea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Eisenberger et al., 2002Ă au arătat că, în general, suportul organizațional perceput are o valoare semnificativ mai mare decât suportul perceput din partea superiorului direct, fapt explicat de cercetători prin intensitatea și frecvența contactelor dintre angajați și șefii lor. Deoarece supervizorii interacționează mult mai frecvent cu angajații decât top management-ul, ei pot să arate mult mai ușor grijă față de angajați și aprecierea eforturilor acestora, rezultând o valoare mai mare al suportului perceput din partea lor decât a suportului organizațional perceput. Contrar acestor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
fruntea unei echipe”(dicționar Larousseă. Ce înseamna a fi lider, cum se pot diferenția liderii de nonlideri, care sunt trăsăturile unui lider eficient, cum se pot evalua și măsură trăsăturile unui lider, determinarea modului în care trăsturile individuale ale liderului interacționează cu situațiile de conducere, modalitățile de corelare și ierarhizare a trăsăturilor de lider în cadrul unor modele teoretice, interacțiunea între lider și subalterni, importanța pe care o atribuie liderul problemelor umane sau proiectelor profesionale în grupul pe care îl conduce, cum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
resimte nevoia imperioasa a unor studii longitudinale cu privire la conducători și adepții lor. Pentru înțelegerea liderului modern, știința comunicării are un rol considerabil, la fel ca si retorica (activitatea de conducere este un spectacolă. Liderii de azi foarte rar sau niciodată interacționează cu discipolii (adepțiiă lor, fiind mai tot timpul filtrați prin media. Aceste surse media cresc mereu, se schimbă constant, și acele persoane care înțeleg cum funcționează aceste surse media, cum modelează acestea percepțiile adepților săi, au foarte mult de câștigat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
dezvoltării experienței, pe care o persoană poate hotărî să le folosească în luarea deciziilor în activitatea de conducere. Modul în care sunt folosite cele trei trăsături depinde și de situația în care se găsește o persoană, si cum aceată situație interacționează cu aptitudinile personale al individului. Conducerea implică în același timp pe langă aptitudini personale și atitudini. Aptitudinile sunt experiență dezvoltată care ne permite sa executam în condiții bune și foarte bune funcția de lider. Un exemplu de aptitudine este abilitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
autorului acestui studiu: HYPERLINK "mailto:roco.mihaela@gmail.com" roco.mihaela@gmail.com. Pentru a veni în ajutorul celor interesați de propunerea noastră, vă enumeram câteva din întrebările referitoare la leadership (p 43-47Ă: „În ce circumstanțe conducerea este importantă?” , „Cum interacționează atributele personale ale conducătorului cu proprietățile situației pentru a genera rezultate eficiente? „, „Conducerea bună și conducerea proastă (reaă sunt fenomene calitativ diferite? „, „Cum pot fi regândite modelele de conducere astfel încât să trateze toți membrii sistemului, atât în calitate de conducători, cât și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Kemper, 1978, 1980; Thamm, 1992, 2004; Markovsky și Lawler, 1994; Berger, 1988, Ridgeway, 1978, 1994; Lovaglia și Houser, 1996; Shelly, 2004; Barbalet, 1998Ă. 7Ă Teoriile evoluționiste se concentrează asupra evoluției emoțiilor pe baza selecției naturale și asupra modului în care interacționează mecanismele biologice de producere a emoțiilor cu formațiunile socio-culturale (Wentworth (1992, 1994; Turner, 1999, 2000; Hammond, 1983, 1990, 1999, 2004Ă. 3. Teoriile culturale ale emoțiilor Prin forță lucrurilor, voi schița în continuare doar elementele de bază ale principalelor „teorii culturale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nu; a da; dă explicație; decizie; desenează; discuta; doare; drept; dreptate; dulce; a explica; explică; a exprima; exprimă părerea; face; faptă; femeie; final; formare; frică; găsire; gînd; gîndește; gînduri; glas; greoi; greșeli; greu; grijă; gură; iarăși; ignoră; indica; informa; informație; interacționează; interesat; interoghează; intervenție; isteț; iute; încerca; încercare; îndrăzneală; îndrăzneț; înștiințează; întîrziat; a întoarce; nu întreba; întrebat; întrebă; întrezări; a înțelege; înțelegere; laconic; lămurește; lecții; în fața legii; liniștit; mama; matematică; merit; metil; mîna ridicată; a mulțumi; nesimțire; oală; obiectiv; ocolește; om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chip; cineva; cu pasiune; cupă; cuprinde; dinți; doi; dor; dorințe; drag; drăguț; ea; educat; el; Elena; familie; fața; față; femeie; fericit; fete; fetele; fir; fluturi în stomac; geam; gingaș; gingășie; gol; gura; gură, buze; gustă; haz; icoana; impuls; inimă; intens; interacționează; interacțiune; iute; kiss; lemn; linge; liniște; lung; mama; microbi; Mihai; mireasa; mireasă; mirific; mîinile; mozolește; nasol; nevasta; Oana; palmă; parșiv; pasionant; pasionat; pasiuni; părintește; pătimaș; pe cineva; pe obraz; persoana iubită; persoană; pipă; plecare; popă; nu pot; prietenă; prietenește; profund
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de bine; declarație; demonstrează; deschidere; deschis; despre; detaliat; devreme; dezleagă; dezvălui; discuta; divulgă; dori; dorință; dragoste; du; engleză; expiră; explicație; a exprima; exprimare liberă; face; fă; gîndește; gîndurile; glas; gura; hotărîre; ia zi; idee; idei; informa; a informa; informație; inspirație; interacționa; inutil; iubire; împărtășește; încet; înțelegere; învață; la microfon; lasă; lecția; libertate; limbă; mare; mărturisi; milă; mut; nega; noutate; nu; nu spun; pa; păreri; pe nume; picior; pildă; poezia; pomeni; povețe; prezicător; prost; proverb; relata; releva; repede; rosti; a rosti; sare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în public Persoanele afectate de fobie socială sunt extrem de anxioase în situații care implică interacțiunea cu alte persoane. Pentru unii, această teamă este limitată la vorbitul în public sau alte situații specifice. Pentru alții, orice situație în care ar putea interacționa cu alte persoane constituie un motiv de teamă extremă. Persoanele cu fobie socială depun un efort substanțial pentru a evita situațiile sociale. Sunt dovezi care arată că în prezent există mai multe tratamente eficiente pentru fobia socială, printre care terapia
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
din prezentările anterioare, orice sistem workflow este orientat pe proces. Un sistem workflow definește, creează și supraveghează execuția fluxurilor de lucru prin intermediul unui software specializat. Acesta rulează pe unul sau mai multe motoare workflow, poate să interpreteze definiția procesului, să interacționeze cu participanții workflow și să ges tioneze schimbările intervenite, să înștiințeze utilizatorii de noile sarcini care le vor fi atribuite și, acolo unde este necesar, invocă folosirea instrumentelor IT și a a plicațiilor. Pentru configurarea procesului, sistemul workflow folosește un
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
to-do pe utilizatori (actori) sau grupuri de utilizatori; include funcționalitatea aprobării multiuser pentru diferite task-uri ale fluxului; asigură suportul decizional prin implementarea etapelor de execuție, condiționărilor și a restricțiilor de timp alocate execuției; include managementul task-urilor cu ajutorul cărora utilizatorii (actorii) interacționează cu fluxul la un moment dat, incluzând responsabilul, fluxul generator, documentele atașate, acțiunile și entitățile afectate, prioritate, status (stand by, working, finished, cancelled); urmărirea acțiunilor desfășurate de utilizatori este gestionată cu ajutorul check-list-urilor; notifică automat fiecare actor din cadrul fluxului în legătură cu pașii
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
în debutul acestui capitol, un proces de afaceri constă dintr-un set de activități coordonate într-un mediu organizațional cu suportul tehnologiilor informaționale. Activitățile presupun atingerea obiectivelor de afaceri. Fiecare proces poate fi configurat pentru o singură organizație și poate interacționa cu procese de afaceri care sunt generate de interacțiunea cu alte organizații. Managementul proceselor de afaceri include concepte, metode și tehnici-suport pentru proiectarea, administrarea, configurarea și analiza proceselor de afaceri. La baza managementului proceselor de afaceri stă reprezentarea explicită a
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
variate, reguli-roluri-resurse și practici reale și organizaționale, cum este cazul pachetelor de integrare informațională. În opinia noastră, ele ar trebui privite ca sisteme<footnote D. Fotache, M. Danileț, op. cit. footnote> tehnico sociale, sisteme complexe, interdependente, care c uprind: oamenii care interacționează cu diverse platforme informatice, îndeplinesc roluri, angajează relații profesionale și-și desfășoară activitatea potrivit culturii organizaționale proprii firmei; echipamente (calculatoare, rețele de calculatoare, periferice); platforme software (aplicații de bază, platforme pentru rețele, aplicații de tip portal, pachete de gestiune a
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
politice, influențează și el organizația. Dacă mediul extern nu-și schimbă structura, echilibrul lui nu influențează stabilitatea mediului organizațional; dacă acesta este însă instabil, mediul organizațional va avea de suferit. Modificarea strategiei de afaceri provoacă schimbarea structurii organizaționale. Componentele interne interacționează și sunt dependente unele de altele. Organizațiile instabile trebuie să calculeze supraviețuirea și nu pot să ignore destabilizarea componentelor. În acest scop, elaborează strategii pe termen lung care au în vedere atât rutina zilnică, precum și activitățile critice și analiza acestora
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
despre clienți cu scopul de a înțelege mai bine ne voile și doleanțele lor. Termenul de client trebuie lărgit față de înțelesul clasic, pentru a cuprinde și furnizorii, partenerii comerciali sau de distribuție. Ideea este că organizațiile de astăzi trebuie să interacționeze cu clienții prin multiple canale de comunicație: web sau poștă electronică, centre de apel, vânzări directe sau prin rețele de distribuție. Cum se vede din figura 5.1, tehnic vorbind, CRM nu pare greu. Atunci de ce proiectele CRM încă dau
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
dar se vor adăuga probabil și altele. Mișcarea este surprinzătoare pentru un furnizor ca SAP, care, cel puțin pe partea de ERP, este foarte adânc ancorat în termeni precum conser vator și enterprise. Pe scurt, utilizatorii vor avea posibilitatea să interacționeze cu clienț ii pe twitter și să monitorizeze activitatea acestora, să identifice oportunități pe baza mesaj elor, să desfășoare campanii de marketing pe twitter etc. Un demo privind generarea unei campan ii de marketing pe twitter în SAP CRM puteți
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
service și suport au instrumente solide de analiză a datelor, de elaborare a rapoartelor suport pentru procesul decizional; mobile CRM - acel tip de soluție care permite angajaților, rep rezentanților de vânzări, departamentului de personal și suport să acceseze și să interacționeze cu clienții, în mișcare, cu ajutorul telefoanelor mobile, PDA-urilor, Blackberry, tabletelor și a altor dispozitive wireless care su nt conectate la internet. Utilizatorii pot să extragă, să actualizeze și să gestioneze in formațiile legate de consumatori și procesele de vânzare
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]