4,226 matches
-
granița dintre normal și patologic, Psihoigiena cuplului, Pudoarea, Patologia psihosexuală, Psihosexologia cuplului, - coprezență, intimitate, - stilul de viață al cuplului, - corelații psihosexuale, - psihologia iubirii, - psihologia geloziei, Primele experiențe sexuale, - experiențe psihotraumatizante, - experiențe ludice, - experiențe normale, Psihosexologia, - domeniu, - corelații, - definiție și cadru, - interferențe interdisciplinare, Pulsiunile sexuale, - stadiile de dezvoltare/maturizare sexuală, Sfera sexualității, - sexul biologic, - identitatea sexuală, Situațiile de criză ale cuplului, - atracție/acceptare, - respingere/refuz, - cuplurile fragile, - criza de separare, - modelele cuplului, Sexualitatea la vârsta a treia, - menopauza, - andropauza, Sexualitatea și pasiunile
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
unui gen proxim. Cealaltă coordonată înregistrând elementele diferențiatoare, pe care le aduce fiecare dintre cele trei generații biologice, ar fi destinată să însumeze un sistem al diferențelor specifice care conferă identitate lirică generației poetice a anilor 60-75. La punctul de interferență al acestor două lini de tensiune se va contura personalitatea generației poetice investigate. Semnalăm această situație, cu scopul de a justifica recursul, incursiunea istorică spre perioada anterioară momentului de formare a actualei generații, pentru că, dacă putem vorbi despre o formulă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
componentele sale: analiza financiară, economică, de senzitivitate sau analiza de risc. Structură și organizare Din punctul de vedere al organizării procesului de cercetare, lucrarea va fi structurată astfel: Introducere 13 IDENTIFICAREA PROBLEMATICII CERCETĂRII Problematica cercetării privește două domenii cu o interferență semnificativă: cel bancar - analiza în vederea contractării unor produse financiare destinate susținerii investițiilor și cel al proiectelor de finanțare - metodologia economico-financiară de analiză a unui proiect de finanțare, conform metodologiei Comisiei Europene. STABILIREA OBIECTIVELOR CERCETĂRII Obiectivele cercetării privesc noțiuni cu privire la capacitatea
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
perioadă istorică a evoluției literaturii. Curentul literar presupune o conștiință estetică a unui grup de sriitori, manifestată prin opțiuni tipologice, prin preferințe tematice, prin similitudini stilistice, formulate frecvent întrun program estetic. Ca fenomene dinamice, curentele literare pot avea spații de interferență și spații de ruptură: „Niciodată un curent nu ocupă singur ecranul unei singure epoci, după cum el nu domină, în exclusivitate, un singur teritoriu literar sau lingvistic și adesea nici măcar o singură operă. La un moment dat, întro literatură constatăm coexistența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
însumează, întro formă generalizată, principalele orientări și opțiuni estetice ale unui grup de scriitori. Dar literatura nu poate fi „măsurată“ după tiparul unic al unui pat al lui Procust, fiindcă este un fenomen dinamic, profund creativ. Ea presupune spații de interferență între curente literare și spații de ruptură. De aceea, cred eu, este atât de dificil să încadrăm marii scriitori întro anumită paradigmă. Lucian Blaga, de pildă, a fost „revendicat“ atât de Gândirea tradiționalistă, cât și de moderniștii de la Contimporanul. Dar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Zile și Nopți tematice. Desigur, lista nesfârșită a manifestărilor culturale și amplitudinea audienței nu garan tează calitatea, dar, cu siguranță, revalorizează conceptul „culturii de masă“. În concluzie, lumea postmodernă plasează cultura materială pe un loc superior culturii spirituale, spațiul de interferență dintre cele două teritorii fiind o „cultură a obiectelor“, a kitschului. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întro operă dramatică postbelică Iona de Marin Sorescu INTRODUCERE: Teatrul contemporan Suprimând frontierele dintre specii, dintre stiluri și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin circumscrieri succesive, perimetrul faptelor filozofice. După aceea, autorul Esenței filozofiei trece la analiza acelorași caracteristici așa cum se manifestă ele în artă și religie, domenii învecinate și înrudite cu filozofia ale căror perimetre prezintă însă de multe ori zone de interferență și, drept urmare, au contururi mai vagi decât ale filozofiei -, dar cu care aceasta din urmă se corelează într-o perspectivă mai cuprinzătoare, realizată tocmai pe baza unor asemenea similitudini structurale, specifice viziunilor despre lume din cele trei domenii limitrofe. Făcând
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de accent pe pozitivismul lui Dilthey trimite o dată în plus la tentativa acestuia de a reconcilia romantismul cu pozitivismul. Fiindcă în capitolul III (4), unde vom analiza cu de-amănuntul deosebirea dintre Geistesși Naturwissenschaften, vom reveni atât asupra zonei de interferență, cât și a punctului de separație dintre cele două tipuri de științe, acum ne mulțumim să subliniem doar că așa cum rezultă deja din precizările anterioare unul dintre dezacordurile majore dintre Dilthey și pozitiviști rezidă în diferențierea metodologică dintre comprehensiune și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
naturii, în timp ce științelor spiritului li se rezervă "o relativă autonomie"165 din momentul în care ele ies de sub incidența "regularităților procesului natural"166. Aceasta înseamnă că între științele naturii și cele ale spiritului există, așa cum vom vedea, o zonă de interferență. Drept urmare, ele nu merg în paralel cum pare să sugereze Riedel când vorbește despre definirea științelor spiritului prin analogie cu cele ale naturii -, ci parcurg împreună o bucată de drum, după care se despart. Dilthey se mai deosebește de Comte
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că ele apar ca "indiferente față de stările de lucruri cercetate" și "nu mai sunt întreprinse ca mijloc al înțelegerii hermeneutic-practice", ci "devin scop"209. Considerăm că asemenea aprecieri își păstrează valabilitatea cel mult atâta timp cât științele spiritului rămân în zona de interferență cu științele naturii, acolo unde se manifestă realmente "contemplativ" (în acest sens vezi supra trimiterile la "pasivitatea" caracteristică pozitiviștilor). Din momentul în care ele devin însă "comprehensive" nu mai poate fi vorba nici despre "o înstrăinare metodologică de domeniul lor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoriei" (al "libertății")36. El diferențiază astfel "științele naturii" de cele ale "spiritului". De fapt, "imperiile" celor două categorii de științe nu apar la Dilthey ca niște domenii autonome în sine. Pe de o parte, există și o zonă de interferență, iar pe de altă parte, separarea lor e mai curând o problemă de "abordare", ține mai mult de metodologia lor (vezi I, 3F). Referindu-se la acest aspect, V. Drăghici arată că separarea celor "două moduri diferite de raportare a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca expresii ale vieții ce se autointerpretează. Citându-l pe Dilthey, în subcapitolul anterior am văzut deja că ele se structurează altfel decât cele ale naturii. Vom reface acum traseul celor două categorii de științe, plecând de la acea zonă de interferență pe care am anticipat-o în capitolul I (3F). Înainte de aceasta, mai notăm că zona lor de interferență a fost conceptualizată ulterior sub raport metodologic de către von Wright. El avansează termenul de cvasicauzalitate, prin care este desemnată "interacțiunea specifică dintre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ele se structurează altfel decât cele ale naturii. Vom reface acum traseul celor două categorii de științe, plecând de la acea zonă de interferență pe care am anticipat-o în capitolul I (3F). Înainte de aceasta, mai notăm că zona lor de interferență a fost conceptualizată ulterior sub raport metodologic de către von Wright. El avansează termenul de cvasicauzalitate, prin care este desemnată "interacțiunea specifică dintre conexiunile legice și acțiunile intenționale"93. Însuși sistemul științelor îi apare lui Dilthey ca un mare Zusammenhang. Întreaga
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
urmă" (s.n.)95. Iar aceasta cu atât mai mult cu cât o serie de "cunoștințe ale științelor naturii se amestecă cu cele ale științelor spiritului"96. Există însă un punct dincolo de care integrarea nu mai este posibilă și zona de interferență încetează: Acolo unde "relațiile dintre realitățile lumii spirituale se dovedesc incompatibile cu regularitățile procesului natural astfel încât din acel moment este exclusă o subordonare a realităților spirituale de către cele pe care le-a stabilit cunoașterea mecanică a naturii" -, nu mai poate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
178. Or, "în aceste realități spirituale, care acționează autonom în ființa umană, rezidă orice țel al acțiunilor acesteia."179 Tocmai de aceea, în interpretarea istoriei trebuie să avem în vedere, pe lângă "explicația cauzală" (prezentă în ceea ce am numit zona de interferență a științelor naturii cu cele ale spiritului), și "concepția teleologică", după cum spune O. Braun într-o lucrare apărută în 1913 sub titlul Geschichtsphilosophie. Autorul citat explică această remarcă prin faptul că "orice eveniment istoric aparține unui context de viață caracterizat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dintre individualul istoric și unitatea istoriei, care părea integrată la Hegel cu mijloacele logicii dialectice, persistă complet în școala istorică; doar că ea depășește granițele a ceea ce suntem gata să mai numim știință"89, notează Schnädelbach. Dincolo de zona lor de interferență (vezi III, 4), prin delimitarea acestora în Geistesși Naturwissenschaften, Dilthey separă, ca să spunem așa, apele. Abia atunci filozofia își regăsește nu doar precaritatea, ci și specificul. Abia din acest moment ea poate fi interpetată ca Weltanschauung. Proiectul lui Dilthey are
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vine din ceruri! Ea trebuie căutată într-un raport istoric al omului cu societatea, cu practicile (perverse) ale unui Social și ale unui Politik. Condițiile personale și condiționările social-politice sunt aspecte importante ale producerii nebuniei. Boala mentală se situează la interferența dintre geneza umană, istoria psihologică și individuală, formele concrete de existență 28. Pentru gânditorul francez, "singurul a priori concret în care boala mentală dobândește înfățișările necesare"29 este istoria. În Istoria nebuniei..., Foucault pleacă de la presupoziția populară: Nebunul spune adevărul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
rațiunii 34. De exemplu, visul și eroarea sunt percepute ca fiind limbajul esențial al nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36. Limbajul rațiunii produce nebunia ce se află la interferența dintre imagine și raționament 37. Dacă adevărul și înțelepciunea sunt departe de rațiune, nebunia reprezintă "ceea ce rațiunea poate poseda din ea însăși"38. Experiența înnebunitoare a lecturii, una dintre temele predilecte ale lui Foucault, este de asemenea investigată sub raport
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
uman prin intermediul sexului!). În acest mod a fost posibilă, peste veacuri, nașterea unei psihanalize, iar în secolul XX, a sexologiilor! Sexualitatea nu este nici rațională, nici irațională, ci un permanenent vehicul între cele două stări. Astfel, ea se află la interferența dintre nevoie și dorință. Am putea înscrie nevoile umane într-un registru al raționalului, iar dorințele fanteziste și patologice în cel al iraționalului. Un fel de voyeurism mental însoțește discursul occidental despre sex; discurs care incită și excită sufletele oamenilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istorică nu se poate confunda cu ce spun arhivele, nici cu ceea ce spun martorii implicați într-o acțiune sau într-un proces istoric. A crede că evidența istorică înseamnă spusul arhivelor este o iluzie pozitivistă. Evidența istorică se afla la interferența dintre spusul documentelor (arhive, cărți, obiecte, martori etc.) și acțiunile, evenimentele pe care le-au trăit oamenii într-un trecut al lor. Ea reprezintă un joc clar-obscur dintre nevăzut și văzut. Oricum, evidența pentru că este empirică și legată de un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și prin utilizarea unor concepte-clișeu (ex.: eu, sine, ego, subconștient etc.). Prin forma spusului său, prin referențialul său, discursul "este istorie în totalitate fragment de istorie, unitate și discontinuitate în sânul istoriei înseși..."155. Înainte de toate, discursul se află la interferența dintre scris, citit, schimb de idei. Cele trei entități creează posibilitatea de discurs. Un discurs poate fi rezultatul unui singur om, un mare gânditor, de exemplu, dar, de cele mai multe ori, discursurile sunt compuse dintr-o serie de enunțuri corespondente unor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Interpretările sunt în situația "substitutelor" sau a "înlocuitorilor" în relație cu ceva firesc și autentic. A interpreta și a face o analiză (istorică) sunt două regimuri cognitive diferite. Pentru hermeneuți nu există decât interpretări. Pentru istorici interpretarea se situează la interferența dintre cunoaștere reală, cunoaștere gândită, cunoaștere imaginată. Distincția e pur didactică. Cunoașterea reală ține mai mult de ceea ce este în afara noastră, de ceea ce este acțiune și în acțiune. Cunoașterea gândită este o modalitate de a gândi subiectul. Cunoașterea imaginată este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândirii). Ideea de sens și cea de semnificație nu se pot susține decât pe un subiect istoric sau desprins din substanța istoriei; subiect care se exteriorizează în raport cu societatea și discursurile prin scrierile despre el. Interpretările și raporturile semnificante sunt la interferența dintre argumente, modul cum acestea sunt formulate (istoric sau non-istoric), povestiri, descrieri, analize. Cele două instanțe ale cunoașterii moderne sunt deopotrivă parte a unui discurs, fragment de istorie, dar și al unui limbaj-reprezentare, ce poate fi la rândul lui analizat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
demersul autorului de a-l împăca pe Eminescu cu istoria, nu putem să ignorăm meritele cărții în sine. Scris cu aplomb și stăpânire a materiei și a termenilor, eseul se citește ca un roman polițist, ca o fină anchetă a interferențelor și conexiunilor urmărite cu mijloacele proprii și convingătoare ale unui filolog, gazetar, romancier, arhivist, istoric, dar înainte de toate, eminescolog. Criticul și istoricul literar N. Georgescu face prin acest studiu marele pas al unei viitoare cărți, ce va deveni de referință
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
plecase definitiv în patria tatălui său sicilian, căsătorit cu o româncă din Slobozia. După "Spiritul Indiei" și "Daimon și supraom", supunem atenției cititorului un comentariu al celei mai recente cărți, traduse și tiparite în condiții impecabile, la Editura Tehnica, seria Interferențe. Volumul Cuvântul șì tăcerea, apărut acum 25 de ani la G. Gesualdi Editore, Roma, reprezintă și azi un eseu de referință europeană în materie de recuperare a sinergiilor străvechii înțelepciuni și culturi indiene prin marile sale codexuri gramaticale, de a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]