6,119 matches
-
Și el în noaptea ce trecuse se gândise la ea. Cu ochii închiși, în gând, îi admirase formele nurilor, ale sânilor, dar și delicatețea în comportament și nivelul la care-și însușise cu temeinicie cultura generală. Vedea în ea un interlocutor pentru toate domeniile. El se specializa în medicină, dar recunoștea că în liceu și din citit se obține pregătirea generală și presupune mult mai multe decât anatomie, fiziologie și chimie. Ce știa el despre muzică și pictură? Literatură, numai atât
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > AȘTEPTAREA Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului AȘTEPTAREA Deseori, în discuțiile purtate pe mobil, se întâmplă ca interlocutorul să te întrerupă brusc, spunându-ți: „Mai vorbim! Hai că mă sună cineva!”. Ce ascunde, oare, acest imperativ? Ce denotă faptul că suntem „disperați” ca nu cumva să ratăm vreun apel? Pe de o parte, din punct de vedere semiologic
AŞTEPTAREA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372246_a_373575]
-
adevărul nu sunt egali cu cei care îl iubesc’’ CONFUCIUS Îl știu pe SĂNDEL DUMITRU de ceva ani. Rubicond, plin de înțelepciune, autor de gesturi umanitare rare în aceste timpuri, prieten de vreme bună, dar și de vreme rea, un interlocutor agreabil la orice șuetă, cu o minte iscoditoare ce-i clocește proiecte mărețe la care nu s-a gândit nimeni până acum. Exemple sunt cu duiumul, deși unul recent le depășește ca grandoare pe toate. Fostul lider sindical, care profesional
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
prin ce faci, prin felul în care dezvolți un subiect de discuție. Putem avea o sumedenie de lucruri comune legate de cultură și artă, ne putem consilia spiritual unii pe alții dacă știm să păstrăm obiectivitatea și dreptul decizional al interlocutorului nostru. Biblia spune să vorbim între noi cu psalmi și cântări de laudă și duhovnicești. Să discutăm lucruri care ne-ar stimula intelectul și ne-ar înnoi simțămintele umane dintre noi. Și asta indiferent de gradul de educație ori de
DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374714_a_376043]
-
de situația materială, ori de a întemeia o familie. Alții au fost foarte apatici, neîncrezători, descurajați de tot ce văd în jurul lor și mi-au spus că „nu ne putem aștepta la ceva bun”. Desigur că, răspunsurile au fost variate, interlocutorii mei, fiind de diferite vârste, educații și ocupații. Viața ne încearcă pe toți și suntem puși, uneori, în situații grele și abia atunci vedem cât de hotărâți suntem în ceea ce ne-am propus să fim și să facem totodată. În funcție de
DESPRE VIITOR ŞI SCOP de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374747_a_376076]
-
tinere? Și care e treaba? întrebă Stump curios. - Bună ziua, bătrăne! Numele meu e John! John rătăcitorul. - Bună să-ți fie inima! Heiii, rătăcitorule, care-i treaba? întrebă Stump deschizăndu-și larg brațele și, ducăndu-și măinile după ceafă, așteptă un răspuns de la interlocutorul său. - Eu, euuuu ... vezi tu ... m-am rătăcit și, văzănd că iese fum din direcția asta, m-am îndreptat încoace șiii ... iată-mă! zise tănărul cu brațele ușor deschise și ridicând din umeri. - Dar încotro ți-era drumul de te-
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374771_a_376100]
-
iar înfățișarea și straiele nu mă ajutau în niciun chip. - Nu înțeleg, ce fel de magazin este acesta? am întrebat eu uluită și speriată. - Ești prima oară aici, asta trebuie să fie, de nu înțelegi! a rostit, privind în gol interlocutorul meu, după care a continuat, studiindu-mă amănunțit. În acest loc poți să vinzi sau să cumperi, după plac, eu fac comerț cu suflete. În timp ce rostea aceste ultime cuvinte, se rotise lent și cu mâinile ridicate, îmi sugera să privesc
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
oprește timpul. Poate fi o peliculă, un film chiar cu stop-cadru, uneori. Intră, oare, interviul în zona literară? El pare a fi uneori un reportaj liric de confesiuni, mult gustat de cititori. Ba, mai mult, cred că materialul expus de interlocutori, poate fi dezvoltat de un scriitor talentat, poate deveni o nuvelă sau - de ce nu?- un roman... Inițiatoarea acestor interviuri (nu sunt prea mulți autori care riscă să intre în groapa cu lei), Cornelia Vîju, dascăl de vocație cum spuneam, publicist
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE INTERVIURI ȘI AUTOAREA EI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375646_a_376975]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DILEME ( FRAGMENT 31) Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pe măsură ce volubilitatea Leei creștea, însuflețindu-și interlocutorii cu entuziasmul ei surprinzător, Cristian cădea într-o muțenie ciudată, făcându-se una cu fotoliul adânc în care stătea. Îngrijorarea lui atinsese cote maxime și îi provoca o stare de rău fizic. ,, Vai de capul meu, în ce m-am
DILEME ( FRAGMENT 31) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375659_a_376988]
-
Hellinger, Jung, marii initiați aveau să demonstreze, la rându-le, importanța spațiului interior - a relației cu sinele. „Devine limpede că întotdeauna criteriile au legătură cu observatorul, și nu cu subiectul. De aici și oglindirea. Ceea ce observi sau prezintă interes față de interlocutori este, de fapt, propria ta oglindă.” Cireșe, Tatuaj, Bicicleta, Flori, Nunta perfectă, Campionul, Muza, Inelul, Mare grijă la ce faci, Struguri, Vasilică, Prietene, Micul sanitar, Gogoși, A ta până la capăt, Arhivarul, Cântecul fazanului. Le-am numărat: sunt 17 proze - 17
OGLINDA DIN CUVÂNT de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374240_a_375569]
-
o zi, cum ar arăta societatea noastră, dacă oamenii ar fi mai responsabili, mai atenți, atât unii cu alții, cât și în luarea deciziilor? Poate ar fi mai mulțumiți și mai liniștiți, chiar fericiți, au fost de părere unii dintre interlocutorii mei. Dar care ar fi secretul păcii sufletești sau al mulțumirii interioare? Unde au dispărut bucuria muncii împlinite, jovialitatea și buna credință? Dar respectul și dragostea de semeni? Unde e solidaritatea oamenilor simpli, când văd pe cineva că are probleme
DESPRE MULŢUMIRE ŞI NEMULŢUMIRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362246_a_363575]
-
ambiții că se simt eclipsați. Mai mult, se țin și de meschinării. Însă pentru aceștia sunt legile care le rezolvă „plictiseala sau monotonia unei vieți fără griji dusă în huzur”, pentru că totul are o limită, au fost de părere unii interlocutori. Poporul acesta e plin de nevoi și așteaptă vremuri mai bune. Poate că dacă vom avea la conducere oameni care să nu se simtă foarte comozi pe scaunele lor de aleși, ci să acționeze cu mai multă seriozitate și respect
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
au promovat atîtea schimbări utopice, ei gîndesc că e absurd să aplice principatelor programul pașoptist enunțat în februarie de revoluționarii francezi. Dar poate că în această autodenigrare e o cochetărie, o nevoie de a se ridica la nivelul prietenilor și interlocutorilor din Europa occidentală, minimalizînd atașamentul la specificul național. De fapt, teama de provincialism a condus dintotdeauna la denigrare. În secolul al XIX-lea, dar și în secolul al XX-lea, atenția acordată privirii Occidentului în problema construirii identității românești este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
baza unei confruntări romano-ungare de lungă durată. Cunoașterea originilor latine ale națiunii române este anterioară acestei epoci polemice. Aceasta este reperată, pe la 1400, de către dominicanul Jean de Sultănicii, apoi, în 1532, de călătorul italian Francesco Della Vaile, care află de la interlocutorii săi valahi că românii se trag de la Roma antică. Această cercetare este promovată, în secolul al XVII-lea, de către cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin, apoi de Dimitrie Cantemir. Ureche și Miron Costin sînt produsul unei educații iezuite legate de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Muntenia, dăruite Muntelui Athos, patriarhilor de Constantinopol, Ierusalim, Alexandria și Antiohia. Veniturile obținute de pe aceste pămînturi ale mănăstirilor conduse de egumeni greci sînt pierdute de Principate. Simbolic, gestul este grav. În 1857, un reprezentant al Rusiei la Iași a declarat interlocutorilor săi moldoveni: "Amintiți-vă, domnilor, că există legături mai puternice decît legăturile politice și acestea sînt legăturile religioase. Nu uitați că și dumneavoastră aparțineți acestei mari familii ortodoxe care ocupă Orientul și care are în frunte Rusia". Giers vrea să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Karolyi, independența Ungariei, semnarea imediată a unei păci separate, votul universal și secret și recunoașterea dreptului minorităților naționale. Pe 30 și 31 octombrie, împăratul Carol este determinat să abdice și Karolyi formează un nou guvern. El va fi de acum interlocutorul patrioților români. El le cunoaște programul: pe 18 octombrie, deputatul român Alexandru Vaida-Voevod revendică în fața Parlamentului de la Budapesta o libertate națională integrală. Era timpul să se miște, după cum se exprimă Sextil Pușcariu pe 13 octombrie: "Austria este o casă de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Amenințarea grevei generale se profilează, iar Parisul face presiuni asupra regelui pentru ca guvernul lorga-Argetoianu să fie disponibilizat. Istoricul monarhist Nicolae lorga, intelectual prestigios, însă un om de stat de neînțeles, devine insuportabil pentru diplomații francezi. Parisul amenință cu arma financiară. Interlocutorul privilegiat al Franței este acum Titulescu. Acest ministru al Afacerilor Externe, devotat în întregime construirii unui sistem de securitate internațional, este reales, în septembrie 1931, la președinția Societății Națiunilor. În opinia Parisului, el ar fi un candidat serios la conducerea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Este de mirare că Antonescu l-ar lăsa s-o facă: el nu ignora nici un aspect din relațiile dintre rege și opoziție. El lasă să se realizeze, ba merge pînă la a lega, prin intermediul propriilor reprezentanți, contacte cu Aliații. Unui interlocutor care se întreabă despre această cvasi-libertate de inițiativă lăsată regelui și opoziției, regele îi răspunde: "Trebuia să fim prudenți. Nu trebuia să îngreunăm relațiile lui Antonescu cu germanii. Un punct esențial al acțiunii noastre era că Maniu avea posibilitatea să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
s-ar fi declarat ostil unei debarcări anglo-saxone în Balcani ar fi fost transmise lui Antonescu de către președintele Republicii Turcia. Pentru Ismet Inonii, anglo-saxonii ar fi abandonat Balcanii influenței sovietice. Ismet Inonii pretinde că și-ar fi exprimat nemulțumirea explicînd interlocutorilor săi necesitatea ca popoarele balcanice să se apere împotriva amenințării sovietice. Președintele turc s-ar fi izbit de neînțelegere din partea lui Roosevelt: "în aceste condiții, scrie Ion Barbul, care era atunci secretar la ministerul Afacerilor Externe de la București, trebuia să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
povestește că Pătrășcanu s-a arătat furios că arestarea lui Antonescu s-a făcut fără el. Sănătescu își exprimă încrederea în el, iar Coposu îl descrie ca pe un om elegant, sincer, intelectual, deschis spre dialog. Pătrășcanu devine rapid un interlocutor credibil pentru rabinul Safran, atunci cînd el ocupă postul de ministru al Justiției în guvernul Sănătescu: "Aveam în mod special de a face cu Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul Justiției. Nu era genul de om care, ajuns la putere, să inspire frică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să plătească ca și înainte salariile preoților. Și a încheiat subliniind similitudinile dintre idealurile creștine și cele comuniste, ceea ce i-a adus aplauze entuziaste". De fapt, partidul găsește în persoana patriarhului Justinian Marina, ales la 24 mai 1948, un bun interlocutor. Provenit dintr-o familie de țărani din Oltenia, acesta s-a arătat, încă din anii '30, sensibil la suferința socială. În 1930, publică o broșură, Cooperație și creștinism și, în 1945, este numit vicar episcopal la Iași. iar apoi, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pitorescul, folclorul, farmecul cîmpurilor atît de lăudate de presa franceză de atunci, apăreau ca semne ale unei rezistențe față de laminarea și uniformizarea modernă. Și totuși, această uniformitate, această sistematizare pe care o proiectau comuniștii români a fost greșit înțeleasă de interlocutorii lor francezi. Spectacolul amestecat al tradiției și demonstrarea corelativă a modernității a fost o reușită. Istoria transforma realitatea ambițiilor contemporane. De Gaulle merge și la Craiova. "Locuitorii satelor și cătunelor au ieșit la marginea drumului mare. Este foarte rural, foarte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Regimul este amenințat de această mișcare pe care o definește ca pe un complot din exterior și este un complot cu atît mai mult cu cît, în 1977, se ciocnesc între ele o populație care ar fi trebuit să fie interlocutorul privilegiat și vîrful de lance al regimului: minerii din Valea Jiului fac grevă. În martie 1978, cu ocazia unei conferințe de presă la Editura Senil, Paul Goma va anunța constituirea primului sindicat liber din România și va furniza presei numele primilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de a recurge la reprezentanții acelei perestroika sovietice pentru a limita riscurile unui eșec și pentru a depăși pragul fricii? Fără nici o îndoială că da, dar asupra acestui punct ca și asupra multor altora nu se spunea nimic, semnalîndu-se doar interlocutorilor din Vest că nu aici se aflau paznicii Raiului. Botez își face cunoscute textele și întîlnirile din Occident. Alte medii încep să lucreze în vederea pregătirii perioadei de după Ceaușescu, fără ca nimic sau aproape nimic despre aceste poziții să transpire în Vest
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
datorită zgomotelor, folosirii unor cuvinte și expresii nepotrivite etc. R. Efortul emițătorului de a se transpune în rolul receptorului care primește mesajul. EI își va pune, astfel, problema, când comunică, dacă mesajul său este suficient de clar, de accesibil pentru interlocutor. B. Supraîncărcarea canalelor de comunicare cu informație redundantă, nesemnificativă în raport cu obiectul și scopul comunicării. R. Stabilirea unui sistem de priorități în transmiterea mesajelor, selectarea acestora în funcție de importanța lor. B. Orientarea nepotrivită a mesajelor, în sensul transmiterii lor către persoane nepotrivite
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]