1,806 matches
-
favorizează lenea și nu solicită imaginația. Consider elocvent exemplul modului în care comunismul s-a instituit pentru o vreme asupra unui popor cvasi-obedient comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în statele din jurul nostru. * Încerc să suplinesc deceniile de absență a interogațiilor în care strămoșii mei par să se fi lăsat prinși, într-un efort de smulgere din atracția locului comun. Ceea ce înseamnă a-mi orienta gândirea în direcția lui se spune, cu speranța secretă ca măcar uneori să-i deschid noi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
XP a verbului explică în mod direct de ce fenomenul de inversiune subiect-auxiliar (engl. Subject-Auxiliary Inversion (SAI)) nu este disponibil în română (Alboiu 1999: 3-4; Avram 1999: 34) (11)5. În această structură, a cărei funcție principală este de a legitima interogația directă (totală sau parțială) în limbi ca engleza și franceza (12)6, verbul auxiliar se ridică la C și subiectul rămâne într-un specificator din domeniul flexionar ([Spec, IP] prin convenție). În primul rând, dacă strategia de deplasare a verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu interogativele directe se obține prin deplasarea la focus a participiului pasiv: (93) Întru păcate tu născut ești tot și tu ne veri învăța? (CC1.1567: 28r-v) Există și date statistice care întăresc ipoteza că inversiunea nu este obligatorie în interogația totală. Lucrând pe un corpus reprezentativ de limbă veche (care se suprapune în bună parte cu corpusul utilizat de noi), Gheorghe (2016) prezintă următoarea statistică pentru diviziunea inversiune / structură neinversată pentru interogația totală: 70% inversiune / 30 % structuri neinversate. E drept
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întăresc ipoteza că inversiunea nu este obligatorie în interogația totală. Lucrând pe un corpus reprezentativ de limbă veche (care se suprapune în bună parte cu corpusul utilizat de noi), Gheorghe (2016) prezintă următoarea statistică pentru diviziunea inversiune / structură neinversată pentru interogația totală: 70% inversiune / 30 % structuri neinversate. E drept, Gheorghe (2016) ia în considerare și întrebările totale negative (92); am subliniat mai sus ideea că negația blochează în general inversiunea din motive care țin de localitatea deplasării verbului, astfel că se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
următor: potențiala inversiune a verbului determinată de focalizare este blocată de proiectarea negației. Însă după cum arată exemplele de mai sus (91), structurile fără inversiune sunt atestate și în propoziții nonnegative, deci obiecția nu este întemeiată. Din corelația dintre inversiune și interogația totală se mai poate deriva un argument în favoarea analizei deplasării V-la-C ca o manifestare a unei gramatici V2: în limbile cu gramatică V2 strictă, interogația totală (ca și imperativele și construcțiile contrafactive) se exprimă prin structuri V1 (v. Zwart 1998
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atestate și în propoziții nonnegative, deci obiecția nu este întemeiată. Din corelația dintre inversiune și interogația totală se mai poate deriva un argument în favoarea analizei deplasării V-la-C ca o manifestare a unei gramatici V2: în limbile cu gramatică V2 strictă, interogația totală (ca și imperativele și construcțiile contrafactive) se exprimă prin structuri V1 (v. Zwart 1998: 27 (n. 18), 60-63); în multe situații, interogația totală se realizează în româna veche prin structuri inversate cu verbul în prima poziție din propoziție (90a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în favoarea analizei deplasării V-la-C ca o manifestare a unei gramatici V2: în limbile cu gramatică V2 strictă, interogația totală (ca și imperativele și construcțiile contrafactive) se exprimă prin structuri V1 (v. Zwart 1998: 27 (n. 18), 60-63); în multe situații, interogația totală se realizează în româna veche prin structuri inversate cu verbul în prima poziție din propoziție (90a,e), eventual precedat de o particulă interogativă (oare, au) (90b,g). Din discuția de mai sus, putem conchide că, deși există o corelație
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poate fi interpretată și ca strategie de "solidaritate" între anumite blocuri sintactice (relativă liberă/propoziție condițională - propoziție principală; propoziții principale coordonate). Foarte interesantă și nesemnalată în bibliografie este foarte rara situație în care dacă (condițional (127a) sau marcă a transpunerii interogației totale în vorbire indirectă (127b)) este omis / elidat, subordonarea făcându-se fără altă marcă decât inversiunea. (127) a. √ Face-veri dumneata acest lucru, noa<uo> părea-va foarte drag; carile dumneata veri împlea cu vârvu. (DÎ.1593: XCV) b. Megiiași<i
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pelerinajului făcând literatura diferenței, a ceea ce vedeam în rând și în afara acestuia. Trebuia să vorbesc limba celuilalt, a pelerinului, dacă doream să mă apropii de nevoia sa aproape fizică de sacru. Intelectualul „critic”. Sociologie, antropologie, teologie Într-un articol dedicat „interogației religioase” în spațiul public, Andrei Pleșu constată că intelectualitatea laică nu pare prea preocupată de marile teme ale gândirii religioase, „problemele legate de Biserică redu cându-se la o necatehizată veghe civică. Reflecția consistentă, analitică și crea toare asupra credinței, asupra
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și devastator, în sensul blocării totale a dialogului și al izolării mele. M-am simțit ca un șoarece care pătrunde într-un stup de albine și este acoperit imediat cu ceară și propolis de vigilentele lucrătoare. Ating astfel una dintre interogațiile de bază ale acestui teren atât de special : ce rol trebuie efectiv adoptat ? În cazul meu, soluția a fost una naturală și destul de simplă : mi-am asumat rolul pelerinului ! Am fost un pelerin la pelerinaje, într-o societate a miracolului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se întâmplă oare cu ele, sunt ele oare redistribuite către alte comunități sau date de pomană săracilor ce nu lipsesc în astfel de locuri ? Mi-e teamă că nu voi putea să aflu niciodată un răspuns la o astfel de interogație care atinge limitele cercetării de teren. Așteptarea face parte din condiția pelerinului La ieșirea din sala de mese întâlnesc un „prieten” de pelerinaj cu care am apucat să vorbesc spontan și în ziua precedentă. Voinic, un munte de om, fost
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
toate timpurile și ariile geografice, și anume comunicarea interumană, punct de întâlnire privilegiat pentru călugări, comercianți, furnizori, propice pentru încheierea unor contracte sau înțelegeri comerciale (Müller, 2009 : 156). Pentru a schița un fel de concluzie parțială a acestui excursus, două interogații : care este cu adevărat locul și rolul mănăstirilor într-o societate din ce în ce mai secularizată ? Cum se construiește (via comerț și artizanat) imaginea lumii monastice în exterior, în societate ? Ajun gem astfel iarăși la rolul esențial al tradiției, prelucrată și vândută în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
abordarea „corpului” și corporalității feminine în cazul particular al pelerinajului. La final, mi-am dat seama că ipotezele mele inițiale, empirice, s-au dovedit în mare parte fundamentate, iar experiențele de teren le-au confirmat, îmbogățindu-le însă cu noi interogații. Principala provocare s-a dovedit însă a fi transcrierea acestor experiențe. Cum să faci vizibil unul dintre cele mai subtile aspecte ale trăirii religioase, care a constituit dintotdeauna o provocare pentru antropologia clasică : interpretarea corectă a unor experiențe și ritualuri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sfânta Vineri din București, demolată în iunie 1987), scriind că „o Fecioară de argint cu chip de cărbune primește, printre fumigații binemiro sitoare, dorințe care i se adresează lui Venus și Ceres” (Morand, 2000 : 181). Motivul prezenței arhetipului feminin relansează interogațiile cu privire la prezența masivă a rromilor în pelerinajul de la Iași, dar și în cadrul altor pelerinaje mariale din România (Costești, Curtea de Argeș, Nicula). Cercetătoarea Delia Grigore avansează ideea că rromii realizează o legătură între figura Fecioarei Maria și a altor sfinte cu „zeița-mamă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prezența acestor obiecte în interiorul ritualului. Am primit de mai multe ori răspunsul „facem haram”, mai ales din partea femeilor rrome, bărbații fiind mai rezervați sau neștiind ce să răspundă la întrebare, într-atât de firească li se părea această practică. Două interogații s-au detașat imediat : a) de ce covoarele, și nu alt obiect domestic, sunt aduse ca ofrandă ? b) de ce spun că „facem” (producem) haram, și nu altfel ? Posibilul răspuns, pe care voi căuta să-l detaliez mai jos, este acela că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mihăieș - Cărțile crude 120. H.-R. Patapievici - Cerul văzut prin lentilă (ediția a V-a) 121. Valeriu Gherghel - Porunca lui rabbi Akiba. Ceremonia lecturii de la sfântul Augustin la Samuel Pepys. Eseuri și autofricțiuni exegetice 122. Alexandru Zub - Clio sub semnul interogației. Idei, sugestii, figuri 123. Cristian Bădiliță - Metamorfozele Anticristului la Părinții Bisericii 124. Vintilă Mihăilescu - Socio-hai-hui prin Arhipelagul România 125. Jean Delumeau - În așteptarea zorilor. Un creștinism pentru mâine 126. Corin Braga - De la arhetip la anarhetip 127. Salman Rushdie - Dincolo de limite
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
frapante precum mercurialele, curbele de prețuri, registrele parohiale, testamentele, băncile de date, statisticile etc. Devine prin urmare document tot ce poate fi interogat de istoric în intenția de a găsi acolo o informație asupra trecutului. Aceeași caracterizare a documentului prin interogația ce i se aplică e valabilă, așadar, și pentru o categorie de mărturii nescrise, mărturiile orale înregistrate. Cei care manifestă reticență față de acest tip de surse își argumentează punctul de vedere prin limitele memoriei umane, lipsa de fiabilitate și subiectivitatea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
conflict, corespondențe (cu referire la simbolism), curent literar, descriere deznodământ, dialog, dramă (cu referire la specia literară), elegie, enumerație, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozițiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistică, interogație retorica, intrigă, inversiune, invocație meditație, metaforă, modernism, narațiune, narator, nuvelă, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism, schița, tradiționalism, sămănătorism, poporanism, satiră, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil funcțional, sublim, tragic, stil direct
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
și în poziție postsubstantivală. Stau numai în fața substantivului locuțiunile al nu știu câtelea decret, cine știe al câtelea decret și în mod curent adjectivul întâiul. PRONUMELE INTEROGATIVTC "PRONUMELE INTEROGATIV" Sub aspect semantic, pronumele interogativ se caracterizează prin apartenența la instrumentele interogației, alături de adverbele interogative; sunt substitute ale unor substantive (pronume) care ar conține informațiile dorite, căutate de subiectul vorbitor în legătură cu identitatea unor „obiecte” din realitatea extralingvistică. Între ele, pronumele interogative se disting prin unele trăsături semantice prin care ar urma să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
precum „Unde pleci?” poate fi înțeles și cu subînțelegerea unui verb la imperativ: „Spune... unde pleci!”, natura specifică a enunțului - înscris într-un act de comunicare doar, prin planul său semantic - implică un verb, subînțeles, din același câmp semantic, al interogației: „Te întreb... unde pleci.” Funcțional, enunțului imperativ îi este proprie voința de schimbare, anulare sau producere a unei realități. „Taci!/ Vorbește!/Nu-i răspunde!” „Vino!/ Pleacă!/Deschide fereastra!” RELAȚIA DE INTERDEPENDENȚĂtc "RELA}IA DE INTERDEPENDEN}|" 15. Sintagma dependență bilaterală, folosită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură viziunea confraților asupra creației tale a avut sau nu vreo influență în evoluția ulterioară? Marin Preda. Patosul interogației a apărut, cum spuneai, la Editura „Pro Juventute”, în 1997. A fost editura mea. N am știut că ai avut și o asemenea inițiativă, tot așa cum nici n-am mai auzit să fi editat vreo altă carte. De ce nu ai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
-conformismul, dorința de a se ajusta valorilor și reprezentărilor celorlalți: colegi, profesori, prieteni. -tendința de a interpreta orice structura ca fiind închisă (materialul didactic comportă frecvent un caracter static și suficient, nu invită și uneori nici nu permite interpretări sau interogații. Alți factori inhibitori țin de profesor: anumite aspecte comportamentale ale profesorului cum ar fi: sancționarea îndrăznelii de a pune întrebări incomode, accentul exagerat pus în clasa pe competiție, critică prematură; -utilizarea de către profesor a unor fraze “ucigașe” de genul: “asta
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
activităților de predare-învățare se raportează la rezultatele și performanțele concrete, realizate cotidian de elevi/sportivi și se evaluează în vederea adoptării unor decizii și măsuri adecvate ameliorării și optimizării continue a respectivelor procese. 2.3.1. Componentele evaluării Evaluarea este o interogație permanentă și fundamentală cu privire la valoarea rezultatelor unei activități, la calitatea și eficiența/randamentul acesteia, la progresele înregistrate. Componentele unei asemenea activități sunt în fapt răspunsurile la întrebările pe care se fundamentează: * obiectul evaluării; se constituie ca răspuns la întrebarea ,,ce
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Care? C = ambele mâini, cu palmele îndreptate în sus, cu degetele ușor răsfirate. M = descriu o mișcare de ,,cernere” imaginară, repetată de 2-3 ori, în fața pieptului . O = palmele sunt îndreptate în sus. PC = este în spațiul neutru. Mimica feței exprimă interogația. Capul este dat ușor spre spate, ochii sunt măriți, iar gura ușor întredeschisă. Cum? C = se folosesc ambele mâini, cu degetele strânse în pumn, dar cu degetele index și mijlociu flexate. Degetele index și mijlociu ale mâinii stângi sunt pasive
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]