1,946 matches
-
pe care le pot iniția senatorii, la art. 153 din Regulamentul Senatului se menționează că "moțiunea simplă exprimă poziția Senatului într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări". În ceea ce privește numărul de inițiatori, în cuprinsul aceluiași articol se precizează co "moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul senatorilor", iar, mai departe "moțiunea simplă trebuie să fie întocmită corespunzător actelor juridice ale Senatului și să
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prevăzute la art.153, președintele Senatului le comunică de îndată Guvernului și le aduce la cunoștință plenului, după care dispune afișarea lor la sediul Senatului și distribuirea lor senatorilor". În secțiunea a 2-a sunt cuprinse reglementările cu privire la întrebările și interpelările senatorilor. Potrivit art. 158 "senatorii pot adresa întrebări Guvernului, miniștrilor sau altor conducători ai organelor administrației publice". În conținutul aceluiași articol este definită și întrebarea. Aceasta "constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
secretarul desemnat al Senatului, în ordinea în care au fost depuse" și "trebuie să aibă un singur autor, iar un senator nu poate adresa într-o săptămână mai mult de două întrebări". Secțiunea a 3-a este destinată prevederilor cu privire la interpelări. Potrivit art. 162 "interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul sau mai mulți senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în ordinea în care au fost depuse" și "trebuie să aibă un singur autor, iar un senator nu poate adresa într-o săptămână mai mult de două întrebări". Secțiunea a 3-a este destinată prevederilor cu privire la interpelări. Potrivit art. 162 "interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul sau mai mulți senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe". Interpelările
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul sau mai mulți senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe". Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul și motivarea acestora, fără nici o dezvoltare și se depun la secretarul desemnat al Senatului". Art. 163 precizează că "interpelările se prezintă în ședință publică de către autor, după care Președintele Senatului le transmite primului-ministru
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe". Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul și motivarea acestora, fără nici o dezvoltare și se depun la secretarul desemnat al Senatului". Art. 163 precizează că "interpelările se prezintă în ședință publică de către autor, după care Președintele Senatului le transmite primului-ministru". Totodată, "guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dezvoltare și se depun la secretarul desemnat al Senatului". Art. 163 precizează că "interpelările se prezintă în ședință publică de către autor, după care Președintele Senatului le transmite primului-ministru". Totodată, "guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult trei săptămâni". În srt. 164 se precizează că, "în ședința consacrată dezbaterii interpelării se dă cuvântul autorului pentru 3 minute și apoi celui interpelat
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult trei săptămâni". În srt. 164 se precizează că, "în ședința consacrată dezbaterii interpelării se dă cuvântul autorului pentru 3 minute și apoi celui interpelat pentru 5 minute. Dacă răspunsul la interpelare dă naștere unei replici, se dă cuvântul în aceeași ordine și pentru aceleași durate de timp. Președintele Senatului poate limita luările de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult trei săptămâni". În srt. 164 se precizează că, "în ședința consacrată dezbaterii interpelării se dă cuvântul autorului pentru 3 minute și apoi celui interpelat pentru 5 minute. Dacă răspunsul la interpelare dă naștere unei replici, se dă cuvântul în aceeași ordine și pentru aceleași durate de timp. Președintele Senatului poate limita luările de cuvânt". În general, așa cum era de așteptat, parte din aceste prevederi se regăsesc și în Regulamentul Camerei Deputaților
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
158 din capitolul 3 prevede că aceasta "poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați și exprimă poziția acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări". Ca și în cazul senatorilor, deputații nu mai pot semna alte moțiuni "până la încheierea dezbaterii unei moțiuni simple" dacă este vorba despre acceași problemă. Procedura urmează mai apoi același curs. Moțiunile "trebuie să fie motivate și se depun la președintele
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să comunice Camerei informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenția de a lua o hotărâre într-o problemă determinată". Mai departe, art. 173 se referă la dreptul deputaților de a face interpelări. Interpelarea "se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare" și constă "într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
comunice Camerei informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenția de a lua o hotărâre într-o problemă determinată". Mai departe, art. 173 se referă la dreptul deputaților de a face interpelări. Interpelarea "se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare" și constă "într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe. Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou termen". "Ele se citesc în ședința publică din ziua de luni, consacrată întrebărilor, între orele 19,30-20,00, după care se prezintă președintelui Camerei spre a fi
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou termen". "Ele se citesc în ședința publică din ziua de luni, consacrată întrebărilor, între orele 19,30-20,00, după care se prezintă președintelui Camerei spre a fi transmise primului-ministru". Mai apoi, "dezvoltarea interpelărilor are loc în ședința din ziua de luni, alternativ cu ședințele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face între orele 18,30-19,30. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși 5 minute (art. 174
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
între orele 19,30-20,00, după care se prezintă președintelui Camerei spre a fi transmise primului-ministru". Mai apoi, "dezvoltarea interpelărilor are loc în ședința din ziua de luni, alternativ cu ședințele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face între orele 18,30-19,30. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși 5 minute (art. 174)". Art. 174 mai prevede că "în ședința consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a fi transmise primului-ministru". Mai apoi, "dezvoltarea interpelărilor are loc în ședința din ziua de luni, alternativ cu ședințele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face între orele 18,30-19,30. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși 5 minute (art. 174)". Art. 174 mai prevede că "în ședința consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu ședințele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face între orele 18,30-19,30. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși 5 minute (art. 174)". Art. 174 mai prevede că "în ședința consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta și o a doua interpelare". Cu privire la declarațiile politice, art. 188 prevede că, "în fiecare zi de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
interpelări, dezvoltarea acestora se face între orele 18,30-19,30. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși 5 minute (art. 174)". Art. 174 mai prevede că "în ședința consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta și o a doua interpelare". Cu privire la declarațiile politice, art. 188 prevede că, "în fiecare zi de marți primele 90 de minute ale ședinței vor fi rezervate pentru
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
18,30-19,30. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși 5 minute (art. 174)". Art. 174 mai prevede că "în ședința consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta și o a doua interpelare". Cu privire la declarațiile politice, art. 188 prevede că, "în fiecare zi de marți primele 90 de minute ale ședinței vor fi rezervate pentru declarații politice ale deputaților". Importanța grupurilor parlamentare
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
art. 174)". Art. 174 mai prevede că "în ședința consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta și o a doua interpelare". Cu privire la declarațiile politice, art. 188 prevede că, "în fiecare zi de marți primele 90 de minute ale ședinței vor fi rezervate pentru declarații politice ale deputaților". Importanța grupurilor parlamentare apare și aici din punct de vedere funcțional și organizatoric: "împărțirea
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de vedere au fost partidele cele mai active. Pentru perioada 1996-2000 PSD și PUNR se remarcă ca fiind foarte active la capitolul propuneri legislative, peste media generală a legislaturii respective, dar același lucru îl putem constata și în ceea ce privește întrebările și interpelările. Tabelul 5: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 1996-2000 2000-2004 Propuneri Legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Propuneri legislative Întrebări și interpelări Moțiuni PD
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1996-2000 PSD și PUNR se remarcă ca fiind foarte active la capitolul propuneri legislative, peste media generală a legislaturii respective, dar același lucru îl putem constata și în ceea ce privește întrebările și interpelările. Tabelul 5: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 1996-2000 2000-2004 Propuneri Legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Propuneri legislative Întrebări și interpelări Moțiuni PD 9,10 9,96 12,75 USD 4,27 2
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
lucru îl putem constata și în ceea ce privește întrebările și interpelările. Tabelul 5: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 1996-2000 2000-2004 Propuneri Legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Propuneri legislative Întrebări și interpelări Moțiuni PD 9,10 9,96 12,75 USD 4,27 2,97 PNL 3,44 7,62 10,74 19,37 8,59 PNTCD 4,45 4,04 PRM 3,04 6,09
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
întrebările și interpelările. Tabelul 5: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 1996-2000 2000-2004 Propuneri Legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Propuneri legislative Întrebări și interpelări Moțiuni PD 9,10 9,96 12,75 USD 4,27 2,97 PNL 3,44 7,62 10,74 19,37 8,59 PNTCD 4,45 4,04 PRM 3,04 6,09 16,69 22,79 8,52
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
8,11 Sursa: www.cdep.ro. Notă: cifrele reprezintă medii pornind de la numărul de inițiative ale unui grup parlamentar și numărul de membri. Pentru legislatura 1996 mediile generale pentru toată Camera Deputaților sunt următoarele: propuneri legislative: 4,53, întrebări și interpelări: 6,48. Pentru legislatura 2000 mediile generale sunt următoarele: propuneri legislative: 10,73, întrebări și interpelări:12,64 , moțiuni: 7,52. În ceea ce privește activitatea parlamentară (Tabelul 6) pentru legislatura 2004-2008, PRM are cel mai ridicat număr mediu de inițiative legislative: 55
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]