4,210 matches
-
etc. Astfel, diferențele dintre clasele sociale constau în variații în stilul de viață, în valori, atitudini interpersonale și percepțiile de sine, influențând în mod hotărâtor comportamentul consumatorului, modelele de cumpărare și eficacitatea comunicării. 10.3. Grupurile de referință și influențele interpersonale Toți oamenii sunt supuși influențelor celor cu care vin în contact, această influență fiind deosebit de puternică mai ales în cazul grupurilor de referință. Grupurile pot fi formate din doi sau mai mulți indivizi, legați unul de altul prin aceleași norme
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
punctelor tari și slabe ale produsului etc. Capitolul 2 Premisele teoretice ale proiectelor Schimbările rapide care au loc în societate determină un nou mod de abordare a felului de a gândi despre întreprindere și activitatea sa, afaceri, structuri, comportament, relații interpersonale. Administrarea resurselor necesită dezvoltarea unui nou proces de management, proces care să permită dezvoltarea și menținerea competitivității firmei. Două valori fundamentale ale organizației, personalul, informațiile și cunoașterea deținută de aceștia, trebuie perfecționate continuu conform așteptărilor pieței, noilor relații de muncă
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
nu Înțelegi că un manager, pentru a fi puternic și convingător, nu trebuie decât să asculte" „Vorbirea este un joc comun Între vorbitor și ascultător Împotriva forțelor confuziei. În cazul În care cei implicați nu fac un efort comun, comunicarea interpersonală nu prea are speranțe.” Norman Weiner, consultant În afaceri „Ai de gând să mă asculți?!?” M-am Întors să văd cine țipa În halul acela și am văzut o mamă certându-și copila. Exasperată și frustrată pentru că nu putea să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
salvarea unui om, recunoscut ca purtător al unei imago Dei, poate fi total. Biserica, de asemenea, este comunitatea care celebrează binecuvântarea păcii și înăuntrul căreia omul contemplă frumusețea creației (harmonia mundi). Aceasta nu înseamnă deloc că pacifismul liturgic sau nonviolența interpersonală pot fi exportate tel quel la etajul practicii politice. Imperativul etic valabil pentru un singur individ nu este univoc transferabil în sfera de acțiune a statelor suverane. Umbra lui Mars sau Ares cade, așadar, asupra oricărui protest în fața agresiunii, definind
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
factorii de conducere ai instituțiilor europene. Leadershipul european este, în același timp artă și stil de conducere în măsura în care direcționează energiile creatoare ale funcționarilor europeni în îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene pe termen scurt și lung. Astfel, leadershipul european este o activitate interpersonală cu caracter novator și creativ care implică schimbări și transformări instituționale cu efecte pozitive în cultura organizațională a Uniunii Europene. Liderii europeni principali, în calitate de europarlamentari și funcționari ai instituțiilor europene, trebuie să fie persoane cu o mare disponibilitate pentru comunicare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
asupra cărora există un consens tacit. Aceste reguli recunosc faptul că nici un om, oricât de talentat și de onest ar fi, nu are acces la cunoașterea perfectă; teoriile trebuie supuse examinării critice a comunității științifice. Ceea ce rezultă din acest proces interpersonal va avea un grad de obiectivitate pe care nici un individ izolat nu îl deține. Oamenii de știință adoptă o atitudine extrem de critică, nu pentru că sunt mai raționali sau mai toleranți decât oamenii obișnuiți, ci pentru că procesul critic este indispensabil succesului
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
fie adevărate pentru a fi eficiente; acest lucru nu este valabil și în cazul științelor sociale. Apare un salt: oamenii pot fi influențați de teorii. Imperativul de a fămâne fidel convențiilor științei este mai puțin stringent și, ca atare, procesul interpersonal are de suferit. Teoriile care caută să schimbe societatea adopta o formă științifică pentru a exploata reputația pe care și-a câștigat-o știința fără a se supune convențiilor ei. Procesul critic nu oferă prea multă protecție deoarece consensul asupra
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
a sistemelor și utilizând modelarea conceptuală, această metodologie abordează în principal sistemul de activitate umană, care include mai multe subsisteme de activități (aprovizionare, producție, desfacere etc.), interconectate prin relații și dependențe logice, precum și subsistemul social format din persoane și relații interpersonale. Modelele conceptuale ale sistemului de activități umane sunt construcții logice ale percepțiilor relevante asupra unei situații-problemă, care înglobează și viziunea analistului asupra problemei analizate. În cazul organizațiilor manageriale, pentru problemele slab structurate este mai util să se identifice cea mai
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
identitățile și poveștile din elemente puse la dispoziție de cultura din care provin. Abordarea constructivistă - așa cum susțin, de exemplu, Kenneth Gergen (1991), Van-Langenhove și Harre (1993) - pretinde că indivizii își construiesc imaginea de sine prin interacțiune, în funcție de un anumit context interpersonal. Ne alăturăm acestor specialiști prin convingerea că, prin studierea și interpretarea poveștilor vieții, cercetătorul poate avea acces nu doar la identitatea individuală și la sistemele sale de sensuri, ci și la cultura și lumea socială a povestitorului. Câteva aspecte de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
foarte mult. Locuiam cu toții într-o aripă a hotelului, ca într-un kibuț. Eram cu ei, dar eu eram mai mult decât atât - eram deasupra lor. și aveam grijă să păstrez o oarecare distanță, să nu mă implic în tensiuni interpersonale sau bârfe. Totul a mers acceptabil și soția mea s-a descurcat foarte bine, de asemenea. Am luat o mulțime de responsabilități pe umerii noștri, ca să zic așa, și n-am cerut mult în schimb, iar atitudinea asta ne-a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Sarei, cu excepția, poate, a trecerii sale târzii la un stil de viață religios 1. Maniera consecventă în care Sara își construiește povestea vieții se caracterizează printr-o imagine pozivită, optimistă asupra lumii și se dezvoltă într-un context mai degrabă interpersonal decât intrapersonal. Încep cu ultima caracteristică a narațiunii ei - povestea Sarei este una relațională 2, referindu-se la alte persoane în mod constant, atât în contextul descrierii relațiilor sale cu acestea, cât și ca digresiuni doar despre ceilalți: părinții ei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
relațională 2, referindu-se la alte persoane în mod constant, atât în contextul descrierii relațiilor sale cu acestea, cât și ca digresiuni doar despre ceilalți: părinții ei sau colegii de clasă din timpul liceului. Conform unei estimări generale, asemenea descrieri interpersonale reprezintă de la jumătate până la treisferturi din povestea sa. „Ceilalți” din lumea Sarei sunt foarte adesea femei și copii, în vreme ce bărbați care nu sunt rude sunt foarte rar prezentați. Afirmații cu privire la „eu” ca individ separat apar rar și adesea se referă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
este descrisă ca fiind o schimbare drastică în viața sa, ci mai degrabă una superficială. Acest lucru poate fi comparat cu cele două povești ale vieții din secțiunea a doua acapitolului 5. 2. Termenul relațional se referă la accentuarea dimensiunilor interpersonale mai degrabă decât a celor ale sinelui. Pentru clarificarea teoretică a termenului, vezi Gilligan (1982), Miller (1986) și Josselson (1992). 3. Un material excelent privind acest aspect este Rogers et al. (1999). 4. Cititorul trebuie să-și amintească de faptul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cognitive nu pot fi generalizate pentru toate procesele de cunoaștere. Nararea unei poveștii a vieții subliniază mai cu seamă acele aspecte alegândirii care sunt verbale, au legătură cu sinele povestitorului, au încărcătură emoțională și sunt favorizate, de regulă, de comunicarea interpersonală. Abilitățile cognitive: cadru teoretic Frankenstein (1981) a specificat patru tipuri de gândire eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981), care se opun „gândirii eficiente”: 1. gândirea irațională este reflectată prin: a) modele de gândire caracterizate prin asociații și emoții necontrolate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
rezultate posibile. Pe de o parte, femeile - mai predispuse spre întreținerea unor relații - ar trebui să generalizeze mai mult cu privire la persoane, iar bărbații cu referire la reguli și principii. În schimb, dacă femeile sunt mai sensibile decât bărbații în ceea ce privește diferențele interpersonale, ele ar putea fi mai puțin dispuse să facă generalizări despre grupuri mari de persoane. Am descoperit astfel că două treimi din generalizările femeilor se referau la persoane și o treime la reguli, în vreme ce în cazul bărbaților aveam patru cincimi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
4.1.2. Relații de intercomunicare 106 4.1.3. Relații socio-afective preferențiale 107 4.1.4. Relații de influențare 108 4.2. Caracteristicile demersului de „influență educațională” 109 4.3. Implicarea socială și personalitatea elevilor 115 4.4. Atracția interpersonală în clasa de elevi 117 4.5. Comunicarea interpersonală 119 4.6. Personalitatea cadrului didactic 124 4.6.1. Personalitatea de bază (PB) 125 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP) 126 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP) 127 4.6
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
3. Relații socio-afective preferențiale 107 4.1.4. Relații de influențare 108 4.2. Caracteristicile demersului de „influență educațională” 109 4.3. Implicarea socială și personalitatea elevilor 115 4.4. Atracția interpersonală în clasa de elevi 117 4.5. Comunicarea interpersonală 119 4.6. Personalitatea cadrului didactic 124 4.6.1. Personalitatea de bază (PB) 125 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP) 126 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP) 127 4.6.4. Credințele - convingerile psihopedagogice (CPP) 130 4.6.5
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1983, Fisher & Fraser, elevul real/elevul preferat; elevul real/profesorul real; - 1985, Fraser, elevul actual, elevul preferat, profesorul real, profesorul preferat; - 1992, Saville-Troike, elevi centrali, elevi marginali în comunicarea din clasă; - 1993, Giorgio, elev real/profesor real; - 1994, Laing, reprezentările interpersonale în clasă. 3. Studii implicând dimensiunile clasei de elevi ca variabile criteriale: - 1962, Thistlethwaite, mediul de clasă în clase diferite din colegiu; - 1964, Hansen & Herr, elevi cu rate de îngrijire școlară diferențiate; - 1965, Astin; - 1965, Kasper, clasa de elevi consiliată
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
perspectivă o reprezintă cea didactică, în timp ce a doua este perspectiva psihosocială. Amândouă perspectivele, de interes al managementului în studiul clasei de elevi, au ca punct comun poziționarea accentului pe ideea asimilării clasei de elevi cu un spațiu preferențial al relațiilor interpersonale școlare (ca reprezentând un caz particular al relațiilor sociale). Clasa de elevi este un ansamblu dinamic, în cadrul căruia au loc procese formative subordonate scopului fundamental, predarea, învățarea unor seturi de informații, atitudini și comportamente și care este supus în mod
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
îmbunătățirea procesului de formare pentru viitor. Legătura 2: reflectă un proces normal de creștere a volumului de cunoștințe prin învățare și exploatarea volumului de cunoștințe dobândite. Legătura 3: reflectă contribuția formării la îmbunătățirea climatului social al clasei prin facilitarea relațiilor interpersonale în clasă. Legătura 4: sporirea culturii generale a fiecărui cadru didactic, în sens larg, și a culturii manageriale, în sens restrâns. Legătura 5: traduce interrelațiile care există între sporirea volumului de informații și a deprinderilor procedurale, astfel încât rezultanta procesului de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
expunerea cadrului didactic și atitudinea pasivă a elevilor și se pretează la activități educaționale de tip predare, conferință și prelegere (figura 1). Din contra, o dispunere a mobilierului pe sistem semicerc (figura 2) sau chiar oval (figura 3) schimbă accentul interpersonal al relației educaționale, favorizând și încurajând interacțiunile permanente și activismul elevilor: Figura 1 Figura 2 Figura 3 (vezi Ullich, D., Pädagogische interaktion, Beltz Verlag, Weinheim-Basel, 1995) Urmărind toate informațiile anterioare, cadrul didactic în planul activității sale manageriale poate exploata la
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în ceea ce privește semnalizarea sentimentelor la nivel de membri), cât și instrumentale (în ceea ce privește unele probleme de natură materială); - structura grupului poate fi analizată dual în ceea ce privește grupurile mici și, implicit, clasa de elevi, atât ca modalitate de legătură a membrilor grupului în plan interpersonal, cât și ca ierarhie internă a grupului. La acest nivel al analizei, semnalăm apariția unor noutăți ale domeniului de studiu, pe care le vom trece în revistă în subcapitolul dedicat structurii informației în grupurile mici; - compoziția și organizarea sunt rezultatul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
4.1. Rela]ii [i interac]iuni educa]ionale `n clasa de elevi" Existența umană ar fi greu de conceput în afara relațiilor sociale, variate, multiforme și care acționează în planuri diferite. Un caz aparte al relațiilor sociale îl ocupă relațiile interpersonale, definite de profesorul Mielu Zlate ca „legături psihologice, conștiente și directe între oameni”. Condițiile de definire a relațiilor interpersonale sunt, după opinia aceluiași autor: - caracterul psihologiccare atestă faptul că la înfăptuirea actului respectiv participă întregul sistem de personalitate al indivizilor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
conceput în afara relațiilor sociale, variate, multiforme și care acționează în planuri diferite. Un caz aparte al relațiilor sociale îl ocupă relațiile interpersonale, definite de profesorul Mielu Zlate ca „legături psihologice, conștiente și directe între oameni”. Condițiile de definire a relațiilor interpersonale sunt, după opinia aceluiași autor: - caracterul psihologiccare atestă faptul că la înfăptuirea actului respectiv participă întregul sistem de personalitate al indivizilor implicați în vederea obținerii reciprocității; - caracterul conștient, care presupune implicarea în actul respectiv apersoanei conștiente de sine și de celălalt
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
presupune implicarea în actul respectiv apersoanei conștiente de sine și de celălalt, de nevoile și de așteptările reciproce; - caracterul direct, care atestă importanța sau necesitatea unui minim contact perceptiv între parteneri, contactul „față în față”. Apariția, dezvoltarea și funcționarea relațiilor interpersonale sunt dependente de simultaneitatea acțională, de prezența concomitentă a tuturor celor trei caracteristici definitorii ale relațiilor interpersonale. Ponderea elementelor anterior prezentate este influențată de specificul situației sociale respective, fără a influența în vreun fel existența relației interpersonale respective. Toate ramificațiile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]