1,905 matches
-
6 au afirmat despre copiii din clasă că nu sunt izolați. Acest lucru înseamnă că aceștia relaționează mai ușor cu persoanele mai apropiate vârstei lor, că se adaptează mult mai ușor la situațiile de grup. La itemul 5 cadrele didactice intervievate au răspuns că majoritatea elevilor sunt preocupați de altceva în timpul orelor, sunt mai puțin atenți. Motivul ar putea fi cauze ce țin de stilul cadrului didactic, de personalitatea elevului dar în același timp pot exista și factori externi perturbatori. Doar
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
cultivat și subtil (e vorba de Carmen Mihalache, sublinierea mea), exersat, are arta de a face din dialogurile cu artiștii din Bacău veritabile și pertinente pledoarii pentru artele frumoase. În fapt, stabilește traseele posibile către inefabil!". Douăzeci este numărul celor intervievați. Să vedem ce spune Carmen Mihalache despre bărbați. Aproape că îți taie respirația: "Mie nu-mi plac egoiștii, infatuații imaturi și iresponsabili, nevricoșii, cei cu tardive crize de personalitate. Aștept de la un bărbat să respire o siguranță liniștită, să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
aleagă dacă romii pot sau nu să se stabilească în localitatea lor. Mai multe cercetări concluzionează că stereotipuri puternice și persistente sunt prezente la procente importante din populație, în special în legătură cu categorii de persoane precum homosexualii (aproape jumătate din populația intervievată consideră orientarea sexuală minoritară o boală care trebuie tratată, 40% consideră că homosexualii și lesbienele nu ar trebui să trăiască în România, numai 9% ar accepta ca persoane aparținând minorităților sexuale să locuiască în aceeași localitate și numai 7% declară
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ar permite romilor să călătorească în străinătate, 48% ar susține o politică demografică care să limiteze creșterea populației de romi, iar 82% consideră că cei mai mulți dintre romi încalcă legile). 86 Stereotipuri care limitează integrarea pe piața muncii. Multe dintre persoanele intervievate sunt reticente în ceea ce privește popularea locului lor de muncă cu categorii de persoane "indezirabile", iar cele mai puternic respinse sunt persoanele cu orientare homosexuală, persoanele infectate cu HIV, romii și membrii unor secte religioase. Stereotipuri și prejudecăți de gen în opinia
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
romii și membrii unor secte religioase. Stereotipuri și prejudecăți de gen în opinia publică. Prejudecățile și atitudinile discriminatorii rămân larg răspândite și față de femei, inclusiv în ceea ce privește asumarea de noi roluri în sfera profesională și în viața publică. 39% din populația intervievată menține stereotipul conform căruia bărbatul este cel care conduce familia, iar deciziile, firesc, trebuie să îi aparțină. Femeia are însă, și ea, un rol bine determinat în zona privată, conform percepției a aproape jumătate dintre subiecții Barometrului discriminării, realizat de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
situația economică diminuează oportunitățile de angajare. Bărbații rămân cei care au dreptul, în principal, să își asume roluri de conducere și în zona publică, profesională. În primul rând pentru că sunt mai capabili să o facă, după cum cred 36% dintre persoanele intervievate, dar, mai mult, rolurile din zona privată, a familiei, în care sunt în mod special active femeile, nu le mai permite acestora timpul necesar pentru a fi manageri. Există și opinia conform căreia femeilor le este, oricum, frică de mari
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
consecințe atât la nivelul restricționării accesului la anumite ocupații în funcție de sexul persoanei, cât și la nivelul veniturilor, domeniile și ocupațiile feminizate fiind, de cele mai multe ori, cele mai prost plătite. O cercetare în domeniu evidențiază faptul că procente importante din persoanele intervievate percep existența mai multor domenii ca fiind masculine sau feminine. Domeniile considerate a fi masculine, tendință evidențiată prin procentul mare de subiecți care au răspuns că bărbații sunt mai potriviți pentru a fi angajați, sunt mineritul și metalurgia (87,5
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
este foarte vizibilă pentru majoritatea angajaților când se gândesc la locul de muncă, deși, mai ales femeile, consideră că evoluția pe piața muncii este discriminatorie; * deși se recunoaște existența legislației specifice egalității de șanse, doar o mică parte din managerii intervievați au dat exemple de măsuri legislative. Instituțiile care ar putea avea un rol în soluționarea discriminării de gen sunt aproape necunoscute de către majoritatea managerilor intervievați. La fel se întâmplă și în cazul angajaților și ai responsabililor de resurse umane; * deși
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
deși se recunoaște existența legislației specifice egalității de șanse, doar o mică parte din managerii intervievați au dat exemple de măsuri legislative. Instituțiile care ar putea avea un rol în soluționarea discriminării de gen sunt aproape necunoscute de către majoritatea managerilor intervievați. La fel se întâmplă și în cazul angajaților și ai responsabililor de resurse umane; * deși își cunosc drepturile, angajații consideră că angajatorii le respectă doar într-o mică măsură. Angajații nu recunosc decât în mică măsură situațiile de discriminare șide
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
atunci e normal să preferi un bărbat, că te gândești că va avea timp". Perspectiva managerilor/managerilor de resurse umane: lucrul peste program "dă bine" indicator în evaluarea angajatului și criteriu pentru promovare.Rămânerea peste program este văzută de managerii intervievați (în special de către cei tineri) ca o modalitate de a presa angajații să facă eforturi pentru a da randamentul cerut. Unii manageri definesc implicarea angajaților ca fiind "Ajutorul acordat colegilor, participarea la activitățile de team-building sau disponibilitatea de a lucra
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
prevederi referitoare la protecția maternității? Peste 80% dintre organizațiile studiate care au regulamente interne declară că acestea prevăd măsuri de protecție a maternității. Regulamentul intern al companiei/firmei dvs. cuprinde prevederi privind hărțuirea sexuală? Numai jumătate (50%) din totalul managerilor intervievați au declarat că regulamentul intern al companiei/ firmei lor cuprinde prevederi referitoare la cazurile de hărțuire sexuală. La locurile de muncă pe care le-ați avut vi s-a întâmplat vreodată vreuna dintre următoarele situații?: * salariul meu era mai mic
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
lor a fost mai mic decât al altor colegi care realizau aceeași muncă) și încărcarea cu sarcini care nu intrau în responsabilitatea lor directă (26%). În opinia dvs. care a fost cea mai gravă? Mai mult de jumătate dintre angajații intervievați (51%) nu au știut sau nu au vrut să răspundă la întrebarea legată de estimarea gravității situațiilor de discriminare și încălcare a drepturilor lor. Dvs ați făcut ceva pentru a rezolva problema de discriminare? Mai puțin de jumătate dintre angajați
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
interviuri cu manageri) " Probabil că femeile nu iau atitudine din cauza lipsei de informare, din cauza lipsei de sprijin din partea unor organizații sau din cauza fricii". (referire la hărțuirea sexuală opinie manager, interviuri) Cunoașterea legislației în domeniu Doar o mică parte din managerii intervievați au dat exemple de măsuri legislative din domeniul realizării egalității de șanse. Cu toate acestea ei înclină să creadă că acest domeniu este foarte bine reglementat. Legislația privitoare la egalitatea de șanse este în general cunoscută și apreciată ca necesară
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
furnizorii de servicii de personal. Ei cred că în România nu există mai multă discriminare de gen decât în statele membre ale Uniunii Europene. Prevederile legale referitoare la egalitatea de șanse sunt considerate utile de către toți responsabilii de resurse umane intervievați, care de altfel le și cunosc bine. Aceștia afirmă însă că de la utilitate până la aplicarea acestor prevederi este o distanță mare. Cum se rezolvă situațiile de discriminare Organizațiile sindicale nu (mai) au nici măcar încrederea cotizanților că ar putea apăra drepturile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Aceștia afirmă însă că de la utilitate până la aplicarea acestor prevederi este o distanță mare. Cum se rezolvă situațiile de discriminare Organizațiile sindicale nu (mai) au nici măcar încrederea cotizanților că ar putea apăra drepturile salariaților. În general, responsabilii de resurse umane intervievați afirmă că se apelează la ei doar atunci când e nevoie de adeverințe de venit, de clarificări legate de cărțile de muncă, zile libere sau distribuirea bonurilor de masă. Instituțiile care ar putea avea un rol în soluționarea discriminării de gen
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
atunci când e nevoie de adeverințe de venit, de clarificări legate de cărțile de muncă, zile libere sau distribuirea bonurilor de masă. Instituțiile care ar putea avea un rol în soluționarea discriminării de gen sunt aproape necunoscute de către cei mai mulți dintre managerii intervievați. De asemenea, responsabilii de resurse umane cunosc în mică măsură instituțiile care sprijină egalitatea de șanse. Organizațiile, instituțiile care pot apăra drepturile salariaților sunt cvasinecunoscute persoanelor invitate la focus-grupuri. Drepturile angajaților sunt cunoscute de salariați dar aceștia (salariații) cred că
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
profunzime demnă de monahul Nicolae. Despre Steinhardt s-a scris și s-a discutat în ultimii 20 de ani mai mult decât despre orice alt scriitor ori despre orice altă personalitate bisericească. Ca să-l parafrazez pe steinhardtologul George Ardeleanu (specialistul intervievat), aș spune că e vorba de o postumitate fericită și meritată, care contrabalansează antumitatea. Numai că aceste dezbateri în jurul lui Steinhardt au căpătat, adeseori, un caracter stereotip. Este ceea ce am încercat să evit în aceste trei dialoguri. Am vrut ca
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
am aflat cum a fost posibil să-și continue activitatea literară și de ce s-a simțit atât de bine la Rohia. Dar despre toate acestea vom discuta în mod mai detaliat ceva mai încolo. Așa cum am arătat mai sus, specialistul intervievat e nimeni altul decât George Ardeleanu, probabil cel mai avizat comentator al lui Steinhardt. Dialogul a avut loc la Sighetul-Marmației, cu ocazia Școlii de Vară de la Memorial, profesorul Ardeleanu arătând, dincolo de cunoștințele sale de netăgăduit în ceea ce-l privește pe
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de o limbă regională larg practicată, accesibilă și imigranților din celelalte regiuni ale Spaniei, cărora le-a fost impusă fără a se recurge la presiuni excesive. Astfel, un sondaj din 1985 arată că 1 738 de cetățeni din 2 200 intervievați se considerau cel puțin tot atît de catalani pe cît erau de spanioli 385 (în 1992 situația rămîne sensibil identică cu un raport de 752 de persoane la 1 200 "sondate"386). În schimb, limba bască nu era practicată decît
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Chioaru, Radu Vancu și Irina Petraș, una are legătură cu discuția de față: "În ce fel credeți că s-au diferențiat "cerchiștii" de gruparea "Albatros"? Care dintre cele două spirite este mai prezent în literatura actuală?". Dacă unii dintre cei intervievați nu pun în evidență decât diferențe minore, care țin mai degrabă de modul de organizare și de apariție publică a membrilor grupării, alții sunt ceva mai tranșanți 43. Distincția se face pornind, am spune, mai degrabă de la declarațiile, de la manifestele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a amesteca spunerile lor cu ale sale: ,, Interviul (cuvînt incomplet asimilat atunci, scris încă interview -n. m.), întrucît întreține relațiile dintre scriitor și masa publicului cititor, e necesar. E forma literară mai agreabilă pentru a pune în circulție numele literatului intervievat și pentru a satura foamea de noutăți a lectorilor, dornici să știe gîndurile și proiectele autorului favorit. Atît numai că informația trebuie făcută sobru și conștiincios, fără pretenția reporterului de a colabora cu opinii personale. Reflecțiile acestea ni le prilejuiesc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dar și mai surprinzător e aci clișeul, întîlnit mai ales la autorii de versuri. Sînt înclinat să i-l imput reporterului, poet el însuși, care, bănuiesc, a cam folosit pe alocuri expresii din sacul propriu, pentru a le atribui celui intervievat. „Nu sînt decît pentru mine” e o vorbă de la începuturile poeziei romînești, reluată apoi, adesea ca o cochetărie, pentru a preîntîmpina ori barem de a atenua reproșurile criticilor. Chiar și un poet băcăuan contemporan cu Bacovia, Corneliu Budu (care semna
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
politicienii a crescut, mai ales printre săraci. Conform lui Aldo Panfichi (1997: 230), un studiu derulat în zece districte din Lima având o populație cu venituri mici a stabilit că... [...] exista o perspectivă negativă unanimă cu privire la politicieni. 90% a celor intervievați au spus că erau de acord cu afirmația că "oamenii sunt tot timpul înșelați de politicieni". Același procent a spus că "întotdeauna politicienii ajung să aranjeze treburile între ei" și 89% au fost de acord cu faptul că "politicienii și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a datelor a fost de aproximativ 6 luni. Trebuie, de asemenea, să menționez un aspect extrem de important în cercetarea făcută: incidența răspunsurilor afirmative în anchetele psihosociologie în anii 2000-2010 în România au ca procentaj 20%-30% la nivel de persoană intervievată. În cazul cercetării efectuate, procentul este maxim: aproape toate DGASPC-urile din țară mi-au trimis răspunsuri oficiale și personalizate (în afara celor ce au fost contactate telefonic). Vom prezenta un tabel (Tabel 2) care cuprinde numele, adresa, telefoane, fax și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
care prezentăm în câteva cuvinte activitatea de preot în instituția DGASPC și arătăm interesul de a studia comparativ relația Stat-Biserică din unele țări vest europene cu privire la asistența socială; în partea a II-a a interviului cerem câteva date cu privire la cel intervievat, spre credibilitatea cercetării, dar și spre o mai bună interpretare a interviului; în partea a III-a are loc interviul propriu-zis, cu răspunsuri la cele cinci întrebări. Ceea ce trebuie menționat cu privire la acest interviu este că acesta a fost dat spre
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]