4,202 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului minipoeme 1.lumină vine o zi necunoscută cu multă lumină, pare de mătase, copacul care lega cerul cu pământul a dispărut, nu mai pot să pipăi nimic, mă inundă raze de laseri rupte din soare. 2.furt în fiecare primăvară încerc să-mi amintesc copilăria dar aud mereu ciocârlia care-mi fură cheile minții și le atârnă de zgarda cerului. 3.fantome trec prin mine fel de fel de
MINIPOEME de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340990_a_342319]
-
Înhămat la carul vieții Nu am tras mai greu ca alții N-am mutat din loc Carpații Înhămat pe cerul vieții Dar am străbătut cîmpia Unde cîntă ciocîrlia Înhămat la carul vieții În răcoarea dimineții Și am străbătut un spațiu Inundat de ciocîrlii Respirînd plin de nesațiu Viersul lor de pe cîmpii Înhămat la carul vieții Unde sîntem toți copii Și de-aceea nici în lume, Nici în brazda legendară Nu vom mai avea alt nume Înhămați la carul vieții! FIN POEME
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
care numai eu le mai văd uneori, cănd sânul tău se dezbrăca de plajă și se cufunda în valuri. (ELEGIA 37) Detașarea de realitate îi dă acesteia, realității, un suav sens poetic, pentru că poetul nu are timp să bată cîmpia inundată de mărăcini, el șlefuiește mantia de zăpadă a lumii și, a-i citi poeziile este un chin pe care mi-l asum cu bucuria christicului ce și-a crucificat trecutul în fervoarea viitorului: Se întâmplă să pierzi zi de zi
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]
-
încerca și luă în companie doi voinici. De cum căzu înserarea urcară pe metereze. Cercetară împrejurimile cu privirea, apoi se așezară la povești ca să treacă timpul mai ușor. Se întunecase de-a binelea când de după coama dealului se arătă roata lunii inundând întinderile cu razele sale pline de mister. Trecuse de miezul nopții și o boare rece le mai alungă somnolența care-i cuprinsese în mrejele sale ca o vrajă. Tocmai când luna se ascunse în frunzișul copacilor din apropiere, liniștea nocturnă
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
noaptea de ură. Eram plin de furie. Îmi imaginam cum o prind pe prietena lui și o calc în picioare pe holul căminului; sau mă gândeam cum ajung eu bogat și el vine să-mi ceară bani... Sufletul meu era inundat de o mare tristețe pentru că mă gândeam că vom fi ca doi străini și poate doar de sărbători ne vom da câte un telefon. Eram foarte trist. „Spărgătorul de gheață”, cum mă consideram la început, s-a lovit de un
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > SFERA ALBASTRĂ Autor: Helene Pflitsch Publicat în: Ediția nr. 763 din 01 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt ca o pată într-o sferă albastră. Nu știu unde se sfârșește cerul și unde începe oceanul. Sunete diferite îmi inundă auzul. Pare a fi o orchestră ce își acordă instrumentele. Privesc în dreapta. Câteva capete ies din albastru și străpung albastru: Maria, Christa, Ruth, grupul acela numeros și nedespărțit ca și cum ar fi frați siamezi. Îmi fac cu mâna. Le întorc salutul
SFERA ALBASTRĂ de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341364_a_342693]
-
te-am salutat și nu te-am sărutat de două ori la fel... Și... tu numești asta rutină? Lacrimile mi se amestecau cu silabele. Și se împiedicau unele pe altele. De parcă nu-mi veneau din ochi, ci direct din inimă, inundându-mi tot capul. Mi-am luat poșeta, fularul, mi-am tras cizmele tremurând de nervi. - Zi-i tu altcumva... Zi-i viciu, îmi propune, privindu-mă fix, însă fără nicio reacție de împotrivire la plecarea mea iminentă. - Zi-i cum
RUTINA de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342014_a_343343]
-
de pe ei, în pofida aerului rece produs de către aparatul de condiționare, mâinile femeii strângeau cu tărie cearceaful mototolit de trupurile cuprinse de pasiune și înfrigurare. Gloria a mai apucat să scoată un țipăt de descătușare când a simțit că a fost inundată de un lichid fierbinte întâmpinat cu aceeași intensitate a orgasmului său. Doar zvâcnirile celor două trupuri aflate în agonie mai aminteau de faptul că între ele s-au dat lupte pline de pasiune și de trăiri interioare. Amândoi au rămas
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
baza petecuțului. Fata își înfipse cu tărie mâna în părul lui, grăbind ritmul soldurilor într-o mișcare frenetică. Buzele lui o ardeau de plăcere, iar neastâmpărul limbii o topea. Simțea că nu mai rezistă. Înainte ca valurile pasiunii s-o inunde, îl prinse pe tânăr de păr, trăgându-l cu putere spre ea. - Nu, nu, te rog, nu... intră din nou, vreau, când termin, să fii adânc înrădăcinat în ființa mea, striga fata strângându-i cu putere brațele sale viguroase. Acum
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
în continuare așa cum ai fost întreaga noapte. Mircea își retrase capul dintre șoldurile sale și cuprinzându-I buzele între dinți, intră din nou între coapse și o pătrunse cu toată forța bărbăției sale masculine, înainte ca valurile pasiunii s-o inunde, în timp ce fata îl prinse pe tânăr de mâini cu atâta forță strângându-I cu putere brațele viguroase, cu unghiile adânc înfipte în carne. - Acum, Mircea, te rog... acum... ajută-mă... Răule... Mircea o tortură în adăpostul secret al dragostei divine
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
două trupuri unite ca într-un singur corp pentru eternitate nu mai aveau puterea și răbdarea necesară s-o facă. Implozia se declanșă cu toată intensitatea de care era capabilă, în cavitatea ascunsă de finețea mătăsoasă, devastată de lichidul ce inunda în zvâcniri cutremurătoare fierbințeala locașului așa de primitor și atât de frământat de flăcău, ascuns între șoldurile frumos proporționate ale tinerei sale iubite. - Ai fost fantastic, Mircea! Mulțumesc, armăsarule! Ah, vino să te sărut dulce! Cât de mult te iubesc
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
N.N.Negulescu într-atât uimește, încât, cred că este prea devreme să i se deslușească toate înțelesurile, în toată mărinimia lor, pentru că trebuie se intre mai întâi în conștiința cititorului, apoi, pe căile neștiute și nevăzute ale misterului universal, să inunde cu binefacerile ei planeta sufletească. Și mai cred că ne aflăm în fața unei poezii inițiatice, cu însemne taumaturgice, care, descoperind-o, surprinde și încântă. Ca orice artist-oltean care se respectă, poetul ne îmbogățește cu o operă literară, de necontestat, a
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
care îmi trimit materiale scrise spre redactare și publicare la revistele cu care colaborez să se oprească deoarece în curând voi pleca pentru o perioadă mai lungă în vacanță! Unii nu înțeleg că am nevoie de un „relache” și mă inundă cu scrieri și materiale de parcă ar fi sfârșitul lumii! Pe data de 8 august a.c. trimit spre publicare la reviste materialul cu numărul 950. Îmi anunț din nou corespondenții că la trimiterea 1000 mă opresc! Așa aș vrea să fie
PREGĂTIRI DE PLECARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342072_a_343401]
-
privind în jos la fluviul tulbure care la doar câțiva centimetri de călcâiele noastre curge furios ducând spre valea orașului plaur, sălcii desprinse de la mal și chiar un butoi gol pe care s-au așezat câțiva pescăruși. Iar va fi inundat Bădălanul, dar noi n-avem habar de asta, nu realizăm nici pericolul apei învolburate care parcă ne cheamă. Dacă ar ști părinții unde suntem, chelfăneala noastră n-ar fi ușoară, dar nu ne batem capul cu asta, ne balansăm picioarele
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
CEALALTĂ ASISTENTĂ: Noroc că n-a ținut mult! DOCTORUL:(îngrijorat) Narcisa, ești trează? Dar nu termină vorba că dintre pântecele femeii se aude un scâncet. DOCTORUL:(poruncitor) Lumină! Lumină! Aprindeți ceva, o lanternă, o lumânare! A venit pruncul! Lumina artificială inundă spitalul. Doctorul ridică în mână un bebeluș pe care-l lovește cu palma la funduleț. Pe dată pruncul începe să plângă. DOCTORUL:(zâmbește triumfător) E bine! E de nota zece! Proaspăta mămică, extenuată de travaliu și spaima cutremurului, leșină. Cadrele
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
ginerele meu Paloș au fost uciși... Dar în inima mea a reînviat fericirea! Balul este dedicat tinerei perechi, Narcisa și Prințișor! Din nou frenezie de aplauze care după câteva secunde sunt întrerupte de un semn al contelui. Instantaneu sala este inundată de armoniile muzicii. Formația se află pe o scenă special amenajată într-un capăt al încăperii. Elegantul și impunătorul șef al lumii vampirice își alege o prințesă tânără și frumoasă și deschide balul cu un vals! Perechile de vampiri și
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
DINTRE MUNȚI / NOAPTE ...Undeva în Carpați trăiește un bătrân uitat de scurgerea anilor, cu pletele și barba albe până la piept, dar cu ochii și mișcările agere. Acesta își duce viața ca un pustnic într-o vilișoară. De după creasta muntelui luna inundă întinderile cu lumina sa. Bătrânul stă pe o bancă înconjurat de arbuști și flori în apropierea unei alei ca o pistă de aterizare. O caleașcă de aur trasă de două perechi de cai albi brăzdează bolta înstelată de la orizont către
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
treaz cu spiritul să audă vocile celor pe care i-a cântat. Poate ne influențează să nu mai semănăm un asemenea tip de pesimism. Sorii călători: „Nu ne mai așteaptă mările eminesciene, să ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat nisipul clepsidrelor și noi vedem cum timpul curge mai repede prin sufletul omului.” Luceferii și cetina: „Brazii eminescieni au fost duși la căpătâiul dalbilor pribegi. Noi nu mai răsărim din umbră de cetini. Ne e deschisă mai larg calea spre
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
Rămase la răscrucea de vremuri, neclintite, Trăiri sublime-ascunse în unduiri șoptite. Printre miresme tari, păstrate în psaltire, Privesc spre-acel luceafăr plăsmuitor de vise Mă risipesc prin vremuri, nu chiar demult apuse, În pas cu nostalgia flancată de-amintire Când mă inundă-n liniști, ca taina din psaltire. ÎNTR-O CASĂ CU CREDINȚĂ Într-o casă cu credință, curată și luminoasă Doi copii, doi mici creștini, cu privirea lor duioasă Lângă pat îngenunchează, cu gânduri dumnezeiești Rugăciunile-i inundă, vin de Sus
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
amintire Când mă inundă-n liniști, ca taina din psaltire. ÎNTR-O CASĂ CU CREDINȚĂ Într-o casă cu credință, curată și luminoasă Doi copii, doi mici creștini, cu privirea lor duioasă Lângă pat îngenunchează, cu gânduri dumnezeiești Rugăciunile-i inundă, vin de Sus, pe-aripi cerești. Căci de mici, buna-i învață chiar pe fiecare-n parte Pe Cel Sfânt să-L preamărească și-acum, și mai departe Ruga lor, duios șoptită, cu tot sufletul s-o spună Ca să aibă
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
astă dată. N-a expus nimic fantastic, demn de a fi luat în seamă, O iubire fără margini, neștiută, e o dramă! O iubire ca a noastră, n-are cum să se confunde, Peste veacuri vreau s-ajungă, Universul să inunde, Să contamineze cerul și pământul într-o seară, Lacrimile neputinței de-a fi oameni, să dispară. Să demonstrăm că se poate, încă, să mai dăruim Dragoste nemuritoare, chiar de nu știm s-o rostim. Din cochilia tăcerii voi transpune în
SUNETUL TĂCERII MELE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341839_a_343168]
-
Articolele Autorului Sună ceasul. Mă despart De Morfeu cu milă Și-am să fug în târg să-mpart Lene de prăsilă Abandon de vise Pe un colț de pernă Ziua asta mi se Pare mie ternă Forfotă și zarvă Străzile inundă Vai de biata larvă Barca se scufundă! Toți pe culoare O pornesc în fugă Unii din eroare Dau de-o buturugă, Mersul le răstoarnă Cad în câte-un ghimp Peste tot o goarnă A lipsit la timp Și mă bate
NEBUNĂ, NEBUNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341843_a_343172]
-
de Poezie - Renata Verejanu Istoric. Peste un sfert de veac poeta Renata Verejanu are săptămânal întâlniri cu semenii săi îndrăgostiți de poezie. Mulți dintre elevi, studenti, părinți, profesori au mărturisit că timpul de azi și spațiul în care trăiesc este inundat de mii de cluburi de noapte, cazinou-uri, discoteci prin subsoluri, saune etc. toate pline de alcool și droguri... Și doar 1-2 festivaluri de poezie în toată republica. Aceasta a fost un imbold de a lansa un nou festival de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ”RENATA VEREJANU” de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341905_a_343234]
-
treaz cu spiritul să audă vocile celor pe care i-a cântat. Poate ne influențează să nu mai semănăm un asemenea tip de pesimism. Sorii călători: „Nu ne mai așteaptă mările eminesciene, să ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat nisipul clepsidrelor și noi vedem cum timpul curge mai repede prin sufletul omului.” Luceferii și cetina: „Brazii eminescieni au fost duși la căpătâiul dalbilor pribegi. Noi nu mai răsărim din umbră de cetini. Ne e deschisă mai larg calea spre
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
mai răcoare ca aici, oricât de bine ar funcționa aparatele de aer condiționat. Acolo există aerosolii marini care îți purifică plămânii și apoi e atâta libertate... - Da, vreau să mă eliberez de această încorsetare a prezenței unei mulțimi ce-mi inundă intimitatea sufletească. Vreau să fiu liberă cu mine însămi și cu dorințele mele de libertate. - Atunci să plecăm. O luă de mână, ajutând-o să se ridice de pe taburetul capitonat, apoi cuprinzându-i mijlocelul o strânse lângă trupul său puternic
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]