5,294 matches
-
O altă concluzie pe care o putem desprinde din datele tabelului, este scăderea suprafețelor ocupate cu livezi și vii, datorată defrișării plantațiilor îmbătrânite și neînființării altora noi, cunoscut fiind faptul că înființarea unui hectar de plantație tânără necesită un efort investițional ridicat. Suprafețele deținute de terenurile arabile și de pășuni și fânețe au cunoscut o creștere ușoară. Reforma agrară, așa cum a fost ea gândită și aplicată, a condus la apariția unui număr foarte mare de mici proprietari de terenuri agricole (4716062
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
exploatare a ajuns la limită. Totodată, o mare parte din plantațiile existente sunt îmbătrânite iar producția de material săditor s-a redus cu circa 20% față de 1990. Interesul scăzut al agricultorilor privați față de cultura pomilor fructiferi se explică prin efortul investițional mare pe care-l presupune înființarea unui hectar de plantație nouă și prin faptul că o plantație nouă începe să aducă venituri abia după câțiva ani. Până atunci proprietarul trebuie să facă cheltuieli pentru întreținerea acesteia. Producția vegetală obținută la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
specializare superioară, fiind relativ puține. Astfel, industriile sudului și estului european par mai degrabă a intra în competiție decât a se completa reciproc. Estul prezintă particularitatea unei manopere sensibil mai ieftine și se poate dovedi foarte competitiv în privința atragerii capitalului investițional. Costurile salariale în industria ungară, cele mai ridicate din Europa de Est, ating doar 58% din cele ale Portugaliei, în timp ce ale României doar 17%. În aceste condiții, Sudul va trebui să facă față unei serioase competiții nu numai în ceea ce privește produsele pieței, ci
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
utilizatorii finali sau intermediari. Conturarea acestei funcții și delimitarea ei de funcția de producție reprezintă premiza apariției comerțului ca ramură de activitate independentă. Prin vânzarea mărfurilor către consumatori, comerțul realizează sub formă bănească valoarea materializată în mărfuri, valorificând efectiv eforturile investiționale făcute pentru producerea și circulația mărfurilor. 2. A doua funcție se referă la stocarea mărfurilor, importantă pentru actul comercial, datorită locului de intermediar pe care comerțul îl ocupă între producție și consum. Realizarea de către comerț a funcției de stocaj și
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
radicale intervenite la nivelul aglomerațiilor urbane, precum și progresul tehnologic au impus o reanalizare a acestor tipuri de proprietăți. Apariția clădirilor pe structuri metalice și implicit a „zgârie-norilor”, introducerea ascensoarelor pentru transportul locatarilor sau beneficiarilor, dezvoltarea zonelor suburbane și creșterea oportunităților investiționale au reprezentat factorii cheie care au impus gestionarea corespunzătoare a proprietăților imobiliare de orice tip. Avantajele aduse de clădirile pe structuri metalice, completate de perfecționarea ascensoarelor În anul 1889, au făcut posibilă construcția unor clădiri din ce În ce mai Înalte pe loturi de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
această metodă utilizează o cotă procentuală fixă pentru estimarea cheltuielilor, de circa 35% din venituri. Rata de capitalizare. Metoda capitalizării transformă venitul net anual din exploatare În valoare, astfel Încât investitorul să poată compara ușor randamentul proprietății imobiliare În diferite alternative investiționale. Investitorii care folosesc această metodă de analiză pentru o proprietate urmăresc doi indicatori: recuperarea investiției și randamentul investiției. Indiferent de modul În care este determinată rata de capitalizare, două aspecte foarte importante sunt calitatea și sustenabilitatea veniturilor proprietății. Calitatea și
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
ca fiind spațiu de locuit pentru un număr de unu până la patru familii este considerată rezidențială. Cel mai comun tip de proprietate rezidențială este casa unifamilială, dar există și duplexuri, triplexuri și cele cu patru apartamente. Toate acestea reprezintă vehicule investiționale comune pentru cei care sunt interesați de proprietăți rezidențiale. Specialiștii În domeniul imobiliar consideră că o proprietate rezidențială capătă o formă comercială dacă oferă cazare pentru cinci sau mai multe familii, cum ar fi blocurile de apartamente. O astfel de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
altă economie. Rezultă deja că investiția străină directă nu este neapărat apanajul corporației transnaționale (CTN), ea putând fi făcută și de către o persoană fizică, precum și de către o companie aflată în prima sau a doua fază a procesului de transnaționalizare. Fluxurile investiționale atașate ISD-urilor se compun din: - capitalul vărsat pentru cumpărarea de acțiuni la o unitate economică din străinătate; - profiturile reinvestite (proporțional cu participarea la capitalul social) obținute din activitatea în străinătate; - împrumuturile în cadrul firmei (în principal credite acordate filialelor din
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
obligațiuni), alta decât finanțarea intrafirmă. Aceste fonduri sporesc capacitatea productivă a filialelor și influențează piața locală, fără a fi înregistrate în categoria investițiilor străine directe, ci doar sub formă de cheltuieli de capital. În fapt, este foarte probabil ca fondurile investiționale obținute din alte surse să depășească deseori valoarea ISD. Astfel, în 1992, activele în străinătate deținute de corporațiile transnaționale reprezentau 1,7 mii miliarde USD, câtă vreme volumul total al ISD americane fusese de 499 miliarde USD (Mataloni, 1995). Un
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
activele în străinătate deținute de corporațiile transnaționale reprezentau 1,7 mii miliarde USD, câtă vreme volumul total al ISD americane fusese de 499 miliarde USD (Mataloni, 1995). Un alt studiu (Feldstein, 1994) demonstrează că, în perioada 1984-1993, 62% din fluxurile investiționale atașate filialelor americane în străinătate nu erau incluse în categoria ISD-urilor. O asemenea situație este mai rar întâlnită în ceea ce privește filialele aflate în țări în curs de dezvoltare, motivația logică fiind capacitatea mai restrânsă a pieței locale de capital și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
țări în curs de dezvoltare, motivația logică fiind capacitatea mai restrânsă a pieței locale de capital și riscul de țară mai mare, acesta din urmă restricționând accesul la finanțare externă. Așadar fluxurile de ISD reprezintă doar o parte din fluxurile investiționale atașate filialelor în străinătate ale CTN-urilor. O altă problemă cu datele privind investițiile străine directe este aceea că ele tind să localizeze investiția în țara în care investiția este înregistrată prima dată, chiar dacă aceasta nu este destinatara finală a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
conduc la următoarea concluzie, ignorată adeseori atunci când se vorbește despre transnaționale și investiții străine directe: relația dintre ISD-uri și CTN-uri nu este exclusivă, în sensul că nu toate ISD-urile sunt făcute de transnaționale, după cum nu toate fluxurile investiționale atașate filialelor în străinătate ale CTN-urilor sunt fluxuri de investiții străine directe. De aceea, în lucrarea de față, analiza corporațiilor transnaționale nu se limitează la analiza investițiilor străine directe. 1.3. Corporația transnaționalătc "1.3. Corporația transnațională" Corporația transnațională
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
muncă educate, calitatea infrastructurii și dezvoltarea instituțională, existența serviciilor de suport pentru afaceri, politicile macroeconomice locale. - Căutarea eficienței (reducerea costurilor). Din această categorie fac parte reducerea costurilor de producție (costuri scăzute cu forța de muncă, cu materialele, cu utilajele), stimulente investiționale (de exemplu, amortizarea accelerată sau subvenții publice 2), existența unor clustere de profil, prezența altor firme complementare din lanțul de producție și distribuție, integrarea activităților de cercetare-dezvoltare. - Căutarea unor active strategice. Accesul la tehnologie sau la posibilitatea de dezvoltare a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de activități (Sursa: Petersen, Pedersen, 1997) Testarea modelului în practică a eșuat în anii ’90, cercetările efectuate de Sullivan și Bauerschmidt (1990), Millington și Bayliss (1990), Andersen (1993) nereușind să demonstreze rolul decisiv al acumulării de experiență în dezvoltarea procesului investițional. Petersen și Pedersen (1997) consideră însă că modelul nu este greșit, ci doar incomplet. De aceea, susțin ei, este nevoie de introducerea unor factori suplimentari acumulării de experiență pentru explicarea creșterii gradului de implicare a firmelor pe o anumită piață
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
randamentul capitalului investit într-o economie săracă în capital este mai mare decât randamentul capitalului investit într-o economie abundentă în capital. Însă, așa cum a remarcat Blanchard, emigrația din economiile sărace în capital către cele abundente în capital reduce stimulentele investiționale către economiile sărace. Cu libera circulație a capitalului și a muncii, pe termen lung va apărea o tendință de echilibrare (a randamentului capitalului). Pe de o parte, remiterile din străinătate reduc cererea pentru locuri de muncă prost plătite în economia
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
exteriorul corporației. Există două prejudecăți larg răspândite cu privire la procesul de dezinvestire, prejudecăți pe care trebuie să le demontăm de la bun început: - Dezinvestirea este un eveniment foarte rar și foarte grav. Nu este adevărat. Dezinvestirea este o etapă firească a procesului investițional, iar sumele de bani primite fie de la stat8, fie de la firmele cumpărătoare pot reprezenta principala sursă de finanțare a unei noi investiții străine directe, pe o altă piață. În plus, dezinvestirea este foarte frecventă. În deceniile 7 și 8 ale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
al riscului de țară. Investițiile în cercetare și dezvoltare presupun costuri ridicate, a căror nerecuperare în cazul dezinvestirii premature reprezintă o barieră în adoptarea deciziei de a dezinvesti. Pe de altă parte, dezinvestirea poate fi de preferat față de sporirea efortului investițional, pentru că în cercetare și dezvoltare mediul competitiv este foarte ușor modificabil și orice investiție suplimentară poate fi o investiție pierdută. A doua categorie se referă la atractivitatea operațiunilor curente. Performanța economică a filialei este o sabie cu două tăișuri. Profiturile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de dezvoltare a investiției" Inițiată de Dunning (1981) și dezvoltată de Dunning și Narula (1996), teoria ciclului de dezvoltare a investițiilor 16 lărgește perspectiva investițiilor străine de la nivel de corporație la nivel macroeconomic. Pe scurt, această teorie susține că poziția investițională netă (PIN) a unei țări este direct legată (într-un model non-linear) de nivelul de dezvoltare economică a acelei țări, aproximat prin PIB. În figura 2.2, poziția investițională netă, înțeleasă ca diferență între investițiile străine în țară17 și investițiile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporație la nivel macroeconomic. Pe scurt, această teorie susține că poziția investițională netă (PIN) a unei țări este direct legată (într-un model non-linear) de nivelul de dezvoltare economică a acelei țări, aproximat prin PIB. În figura 2.2, poziția investițională netă, înțeleasă ca diferență între investițiile străine în țară17 și investițiile în străinătate ale firmelor din acea țară18, urmează un traseu sinuos, determinat de evoluția PIB (desigur, se face presupunerea că, pe termen lung, PIB crește). În prima etapă sunt
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
din acea țară18, urmează un traseu sinuos, determinat de evoluția PIB (desigur, se face presupunerea că, pe termen lung, PIB crește). În prima etapă sunt doar investiții străine în țară, dar și acelea relativ puține, din cauza diferitelor bariere instituționale sau investiționale. În a doua etapă se intensifică intrările de investiții străine în țară și încep să apară și unele ieșiri de capital productiv; totuși, pe ansamblu, investițiile în țară le depășesc cu mult pe cele realizate de firmele locale în străinătate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dezvoltării comerțului și, probabil, liberalizării unor aspecte instituționale. După un punct de minim al PIN urmează o perioadă în care ritmul de creștere al investițiilor în străinătate îl depășește pe cel al investițiilor în țară. În a patra etapă, poziția investițională netă devine pozitivă, pentru ca, după aceea, să înceapă să varieze, dar cu oscilații din ce în ce mai mici. Desigur, intervalul de timp în care se produc aceste transformări variază de la o țară la alta. Tot mai multe lucrări validează empiric această teorie, pentru
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
străinătate, evoluție datorată și creșterii valorii adăugate a produselor. Punctul în care investițiile în străinătate egalează investițiile în țară în „paradigma gâștelor zburătoare” coincide cu trecerea de la etapa a 3-a la etapa a 4-a a ciclului de dezvoltare investițională. Este o teorie evoluționistă, confirmată, la rândul ei, pentru multe sectoare de activitate dintr-o serie de economii emergente, de la China (Kwan, 2002) la Europa de Est (Kalotay, 2004). Figura 2.3 - „Paradigma gâștelor zburătoare” - perspectivă sectorială De la nivel sectorial, se poate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
categoria aranjamentelor de piață, dată fiind susținerea de care ele se bucură cel mai adesea din partea autorităților locale, susținere care se poate traduce prin acordarea de facilități și prin apariția de bariere la intrare pe piața respectivă pentru alte forme investiționale decât joint-venture. Se constată însă o reducere a frecvenței apariției aranjamentelor de piață, ca urmare a schimbării intervenite în producția internațională, de la bunuri omogene la bunuri eterogene sau diferențiate. Diferențierea produselor este, într-adevăr, o practică al cărei efect este
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
privind competiția. Este de preferat ca identificarea problemelor potențiale să fie făcută chiar de către părți, pentru a grăbi investigația, ceea ce nu exclude, firește, intervenția Comisiei în acest proces; - disponibilitatea părții care notifică fuziunea de a se retrage din unele proiecte investiționale care dau naștere unor temeri justificate privind îngrădirea liberei competiții; - disponibilitatea părții care notifică fuziunea de a admite existența unor probleme competiționale și de a coopera cu Comisia pentru găsirea unor soluții reciproc acceptabile. În cadrul acestei faze de investigații, decizia
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
înscrie tot în categoria complementarității dintre corporație și politica statului de origine. Teoria neoclasică în general, adepta unui stat-gazdă slab, vede sursa de conflict între corporație și statul-gazdă în așa-numita „tactică a înțelegerii învechite”, prin care se schimbă condițiile investiționale atunci când există bariere la ieșirea de pe piață (vezi și secțiunea 5.3). În schimb, interesele corporației pot fi uneori complementare cu cele ale statului-gazdă (care, dorindu-și investiții, este pregătit să discrimineze pozitiv investițiile străine) și în conflict cu interesele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]