1,538 matches
-
care apără teza Trinității. În "De Spiritu Sancto", Sf. Vasile tratează chestiunea Sfântului Duh și combate anumite mișcări din Macedonia care negau existența Duhului Sfânt. El a scris de asemenea un mare număr de lucrări exegetice despre Psalmi, Isaia și Iov, 24 de predici și a ținut multe discursuri. Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie și 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice. Alte importante scrieri sunt Liturghia Sf.
Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/299845_a_301174]
-
și puterile, Unas a călătorit o zi și o noapte pentru a deveni steaua Sabu din Orion. Totuși, această poveste este discutabilă deoarece majoritatea egipteniilor asociau constelația Orion cu zeul Osiris. Constelația Orion este citată în Biblie, în cartea lui Iov (9.9) (38.31-32). Actualul nume al constelației Orion derivă din mitologia greacă, unde Orion a fost un vânător gigantic în timpurile primordiale. Unele din aceste mituri ne spune că Orion a fost ucis de un scorpion gigant. Zeii l-
Orion (constelație) () [Corola-website/Science/298756_a_300085]
-
16:4-13). Este fântână Betleemului locul de unde cei trei războinici i-au adus apă lui David când acesta se ascundea în peștera Adulam(2 Samuel 23:13-17). În secolul 4 Pelerinul din Bordeaux consemnează că mormintele lui David, Ezechiel, Asaf, Iov, Ieseu și Solomon se afla lângă Betleem. Nu există încă o confirmare a acestor informații. Între 132 și 135 orașul a fost reocupat de români după capturarea acestuia de către evrei în urmă revoltei lui Bar Kokhba. Locuitorii evrei au fost
Betleem () [Corola-website/Science/298896_a_300225]
-
și au adoptat-o. Astfel începe perioada de monolatrie a religiei evreiești. "El" a devenit un zeu personal și tribal. Varianta "Elohim" este pluralul de politețe al lui "El" sau "Eloah" ("Eloah" apărând în Biblie în special în "cartea lui Iov"), el intrând în diverse sintagme de adorație, cum ar fi "El Elion" (supremul), "El Olam" (eternul), etc., sau de particularizare, cum ar fi "El Elohe Israel" - "El", Dumnezeul lui Israel. Este dificil a se face distincție între sensul „zeul evreilor
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
de a fi omorât de Dumnezeu. Acest pasaj introdus în textul "Ieșirii" ("Exodului") pare a fi un fragment narativ vechi, din perioada în care Iahve era perceput ca un soi de demon nocturn ostil. Conform părții centrale a cărții lui Iov, toate necazurile care îl lovesc pe acesta sunt provocate de Dumnezeu însuși. Această opinie reflectă tradiția evreiească conform căreia totul e cauzat de o entitate spirituală unică, atât binele cât și răul. În prologul cărții lui Iov însă nu mai
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
a cărții lui Iov, toate necazurile care îl lovesc pe acesta sunt provocate de Dumnezeu însuși. Această opinie reflectă tradiția evreiească conform căreia totul e cauzat de o entitate spirituală unică, atât binele cât și răul. În prologul cărții lui Iov însă nu mai este Dumnezeu autorul necazurilor, ci Satana, care aici apare nu ca o încarnare a răului, ci ca un membru al curții cerești (), el acționând cu permisiunea lui Iahve. În Biblie poate fi de altfel urmărită evoluția lui
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
Domnul lor și nu facem nicio deosebire între ei, căci noi Lui îi suntem supuși.” (2: 136) Un astfel de portret al lui Iacob se regăsește și în surele Femeile, Vitele și Hud, unde Iacob este menționat alături de nume ca Iov, Solomon, David, Noe, Abraham și Ismail. Sura 12, Iosif, dedicată, după cum sugerează și denumirea, poveștii vieții lui Iosif, îl portretizează pe Iacob în ipostază paternă, pentru fiul său și al Rahelei. Iosif este prezentat ca fiind un fiu iubit tatălui
Iacob (personaj biblic) () [Corola-website/Science/297910_a_299239]
-
acomodează modurile de activitate cu rațiunile lucrurilor, neîngăduind să se amestece întreolaltă în chip nepotrivit, fiind un sfetnic minunat se dovedește și el ca o altă candelă. Iar cel ce suportă cu cuget neclintit atacurile încercărilor fără de voie, ca fericitul Iov și ca vitejii mucenici este o candelă tare, păzind și el cu răbdare bărbătească nestinsă lumina mântuirii, ca unul ce are pe Domnul tărie și laudă.554 Cel ce cunoaște meșteșugurile vicleanului și nu ignoră tăbărîrile războaielor nevăzute, este și
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Astfel, documentele menționează între anii 1528-1574 un schit de călugări, iar între 1620-1740 sau 1630-1745 este menționat un schit de maici și acesta cu multe întreruperi. În Patericul Românesc din anul 1998, este menționat numele unui monah de la , numit cuviosul Iov Sihastrul, care a viețuit la mănăstire timp de câțiva ani la sfârșitul secolului al XIV-lea, după care s-a retras în pustiu în pădurile seculare de sub Culmea Pleșului, unde a sihăstrit în aspră nevoință peste 40 de ani. Acest
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
era făcător de minuni, izgonind duhurile rele din oameni și prevestind cele viitoare. Ca urmare, în jurul său s-a adunat peste 15 călugări, cu care a întemeiat în pădure o mică sihăstrie, cunoscută multă vreme sub numele de Sihăstria lui Iov, iar mai târziu Poiana Iova. În anul 1993, credincioșii din Bogdănești au marcat locul vechiului lăcaș de rugăciune printr-o troiță. La 20 iulie 1994, din inițiativa preotului Gheorghe Loghinoaia , s-a pus piatra de temelie la rezidirea Mănăstirii Bogdănești
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
de var, care înconjura biserica Hadâmbului, de la care se vedea, între copaci, acoperișul de șindrilă spartă, loc tocmai bun pentru școală. Mănăstirea Hadâmbu a fost reînființată abia în anul 1937, aici stabilindu-se primii călugări români, în frunte cu ieromonahul Iov Mazilu (1891-1974). Aceștia au reparat acoperișul bisericii, au reparat bolta și au consolidat o parte a zidurilor lăcașului de cult cu cărămidă, după cum se vede și în zilele noastre. Nici călugării români nu au stat prea mult, deoarece în urma Decretului
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
densitatea sa picturală și prin atmosfera gravă pe care o degajă Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, considerată ca fiind făcătoare de minuni. Această icoană a fost pictată în anul 1938 de către preotul romașcan Octavian Zmău și donată schitului de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. În anul 1960, schitul a fost închis, iar icoana nu a mai văzut lumina zilei timp de 32 de ani. După redeschiderea mănăstirii în anul 1992, icoana a fost găsită în fosta catapeteasmă a bisericii. Ulterior
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
localitatea noastră, a desfășurat o bogată activitate culturală și educaționlă și a fost distins cu înalte ordine pentru vitejia arătată în al doilea război mondial. Berbunschi Dumitru Constantin - (1962-2009), comandor de aviație, publicist și scriitor, creator publicat de operă literară. Iov Dumitru - (1888-1959), scriitor și publicist, membru al Societății Scriitorilor Români, Prefect de Soroca, Inspector General a artelor în Basarabia, Director al Teatrului Național din Iași, deținut politic al regimului comunist, decedat în penitenciarul de la Gherla. Maxim Constantin - (1878-1951), învățător, mentor
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
se întoarcă în pământ, adică în materia din care a fost creat ("Pământ ești și în pământ te vei întoarce" -- Facerea 3:19). Moartea nu era considerată în Vechiul Testament un sfârșit, ci exista posibilitatea invierii, și era asociată cu "somnul" (Iov—3:13), ceea ce implica o trezire la Judecata de Apoi. În Noul Testament nu apare o nouă filosofie despre moarte. Aici se menționează clar că sufletul(omul)poate fi nemuritor, mesajul Noului Testament fiind că Iisus Hristos a învins moartea. Prin
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
Staatslehre des Thomas Hobbes" ("Leviathan în teoria politică a lui Thomas Hobbes(1938)" . Thomas Hobbes(1588 - 1679) a fost un important filozof politic englez. Principala sa lucrare politică este "Leviathan" (1651). Titlul cărții este adoptat din Vechiul Testament și menționat în Iov, Isaia și Psalmi. Volumul discută problemele contractului social și ale structurii societății în contextul războaielor religioase. Hobbes susține că oamenii au o dorință autointeresată și materialistă de a înceta războaiele: "sentimentele care îi determină pe oamenii să prefere pacea sunt
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
Micu recunoaște că „vlădicul se putea zice a theologului vicareș”, adică „episcopul era subalternul (locțiitorul) teologului” iezuit. Când în 1707 Francisc Rakoczy ocupă Alba Iulia, iar Atanasie se retrage la Sibiu, la vechea mitropolie este înscăunat un așa-zis mitropolit Iov Țirca (cel care, puternic sprijinit de calvini, candidase in acelasi timp cu Atanasie Anghel pentru mitropolia Ardealului). Ulterior venirea imperialilor îl silește să se retragă în Maramureș, unde va rătăci o vreme ca horepiscop. În 1711 însă, Atanasie Anghel, împreună cu
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
cravată chiar și când era singur acasă. Biograful îl descrie ca fiind „hotărât”, dar și „neliniștit de sine în unele feluri”. Conform lui Black, Nixon „credea că era sortit a fi defăimat, înșelat, hărțuit, neînțeles, subapreciat și supus încercărilor lui Iov, dar că, punându-și la contribuție voința, tenacitatea și perseverența, în cele din urmă va ieși învingător”. Biografa Elizabeth Drew l-a rezumat pe Nixon ca fiind un „om inteligent și talentat, dar cel mai neobișnuit și mai bântuit dintre
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua întâi. Ps 74.16; Ps 104.20; Cerul. 6 Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere între ape, și ea să despartă apele de ape.” Iov 37.18; Ps 136.5; Ier 10.12; Ier 51.15; 7 Și Dumnezeu a făcut întinderea, și ea a despărțit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Și așa a fost. Prov 8.28; Ps
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a doua. "Pământul." 9 Dumnezeu a zis: „Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului și să se arate uscatul!” Și așa a fost. Iov 26.10; Iov 38.8; Ps 33.7; Ps 95.5; Ps 104.9; Ps 136.6; Prov 8.29; Ier 5.22; 2Pet 3.5; 10 Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a doua. "Pământul." 9 Dumnezeu a zis: „Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului și să se arate uscatul!” Și așa a fost. Iov 26.10; Iov 38.8; Ps 33.7; Ps 95.5; Ps 104.9; Ps 136.6; Prov 8.29; Ier 5.22; 2Pet 3.5; 10 Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
a fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. Ps 136.7-9; Ps 148.3-5; Ps 8.3; Iov 38.7; 17 Dumnezeu i-a așezat în întinderea cerului ca să lumineze pământul, 18 să stăpânească ziua și noaptea și să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. Ier 31.35; 19 Astfel, a fost
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
29 Și Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânță și care este pe fața întregului pământ și orice pom care are în el rod cu sămânță: aceasta să fie hrana voastră. Gen 9.3; Iov 36.31; Ps 104.14-15; Ps 136.25; Ps 146.7; Fapt 14.17; 30 Iar tuturor fiarelor pământului, tuturor păsărilor cerului și tuturor vietăților care se mișcă pe pământ, care au în ele o suflare de viață, le-am
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
tuturor fiarelor pământului, tuturor păsărilor cerului și tuturor vietăților care se mișcă pe pământ, care au în ele o suflare de viață, le-am dat ca hrană toată iarba verde.” Și așa a fost. Ps 145.15-16; Ps 147.9; Iov 38.41; 31 Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; și iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a șasea. Facerea omului. 4 Iată istoria cerurilor
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp și nicio iarbă de pe câmp nu încolțea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ și nu era niciun om ca să lucreze pământul. Gen 1.12; Ps 104.14; Iov 38.26-28; Gen 3.23; 6 Ci un abur se ridica de pe pământ și uda toată fața pământului. 7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu. Gen 3.19-23; Ps 103.14; Ecl 12.7; Isa 64.8; 1Cor 15.47; Iov 33.4; Fapt 17.25; Gen 7.22; Isa 2.22; 1Cor 15.45 3. Eliade, Mircea, Istoria credințelor si ideilor religioase, volumele 1, 2 si 3, 1986; 4. Eliade, Mircea, Culianu, Ioan P., Dicționar al religiilor, 1993;
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]