1,876 matches
-
cum ar spune Eminescu. Poate că Mircea Cărtărescu ar fi trebuit să țină cont, dacă nu de avertismentele lui Eminescu și Caragiale, măcar de acelea ale contemporanului său Nichita Stănescu. Spre a nu cădea în mrejele manierei (deși a fost ispitit de dulcele stil clasic), Nichita Stănescu a trebuit să scrie cu necuvinte, căci poezia transcende cuvântul, iar poetul folosește cuvintele din disperare.7 Interesant că de lecția lui Eminescu și a lui Wittgenstein au ținut cont creatori ca Nichita Stănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
arheală e regăsită. V. POSTMODERNISMUL ÎNALT (3) Cariera neobișnuită a conceptului de postmodernism (termen inventat încă de pe vremea lui Eminescu) a început în 1979, prin lucrarea lui Jean François Lyotard La condition postmoderne. Rapport sur le savoir.119 Numele a ispitit mai mulți reprezentanți ai modernismului înalt, între care Derrida, Gilles Deleuze, Michel Foucault, Baudrillard, Nancy, în Franța, Gianni Vattimo, în Italia, Jürgen Habermas, în Germania, Richard Rorty, în America ș.a. Probabil, însă, că mai mare a fost entuziasmul în unele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
alta, iar odată cu ea lumea întreagă, deși nimic esențial nu se schimbă în istoria omenirii. Cert e că nu mai avem nevoie de mode exclusiviste precum a devenit postmodernismul politic și chiar cel literar, cu toate că ele vor continua să ne ispitească, transmodernismul nepresupunând că diverse alte isme nu-și au locul în lume. Din contră. 5. Câteva abordări occidentale 5.1. Integral Culture. În America, protocronismul conceptului este atribuit lui Paul H. Ray, încă de la începutul anilor '70, deși nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este Ulise și că, dimpotrivă, e Nimeni! Perspicacitate iarăși remarcabilă la Victor Teleucă: "Fiece artist, dacă nu e Nimeni, nu e nici nume"396. Teleucă descifrează taina lui Nimeni în replica băietanului care-și ascunde numele când stăpânul fâneței îl ispitește să-i spună cum îl cheamă și al cui este calul pe care-l păștea pe ogorul lui: "Eu nu-s eu și nici calul nu-i al meu". E aceeași "viclenie" a lui Ulise. Teleucă se arată uimit că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
21). Iar pentru alții, forma descoperirii nu este de genul acesteia din urm], ei considerând c] ceea ce se învăț] este doar voința nefundamentat] a lui Dumnezeu, exprimat] sub forma poruncilor de a acționa sau de a nu se l]să ispitit s] acționeze, si nu o c]l]uzire în concordant] cu legea naturii. Cam această a fost complexitatea gândirii perscolastice referitoare la sursă moralei. A existat o gam] variat] de opinii cu privire la obiectele aprecierilor morale, adic], acele tr]s]turi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a-I inc]lca Legile?”. În aceeași lucrare, el ilustreaz] modul în care viciul nu rezid] în dorinț], ci în consimt]mânt. Exemplul este cel al unui b]rbat care vede o femeie, iar „concupiscenta să se trezește; mintea să ispitit] de dorință carnal] și incitat] de dorință primar], dar care controleaz] aceast] tânjire lasciv] prin puterea temper]rii” (Scito Teipsum, capitolul 2), primind astfel recompensă de a asculta porunca lui Dumnezeu (probabil cea de-a noua: S] nu râvnești la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tiranic, astfel încât niciodată nu am reușit să fim libere ci, dimpotrivă, am fost din ce în ce mai mult conduse în sclavie, fiind folosite ca niște copii, ca niște nebune, ca niște servitoare, adică bărbații ne-au flatat sau ne-au amenințat, ne-au ispitit sau ne-au forțat să ne supunem, și nu ne vor permite să împărțim lumea în mod egal cu dânșii, să guvernăm și să comandăm, să poruncim și să hotărâm așa cum fac ei.“ Din păcate, societatea nu era pregătită pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ Testul nr. 72 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Aș vrea să mărturisesc de la început și răspicat că niciodată nu m-am gândit la dragoste în cele dintâi luni petrecute în tovărășia Maitreyiei. Mă ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat și fascinant în viața ei. Dacă mă gândeam adesea la Maitreyi, dacă în jurnalul meu din acest timp se găsesc notate o seamă din cuvintele și întâmplările ei, dacă, mai ales, mă tulbura
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
că orice candidat ar fi avut în mod real posibilitatea de a se opune unei decizii arbitrare prin apelul la o altă comisie cel puțin. O primă condiție pentru a avea cetățeni care să respecte regulile este să nu îi ispitești să le încalce. Mai mult, este necesar să nu îi ispitești să se comporte arbitrar configurând normele astfel încât să aibă certitudinea că nimeni nu se va putea opune real unor decizii arbitrare. Ignorând faptul evident că niciun om nu este
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a se opune unei decizii arbitrare prin apelul la o altă comisie cel puțin. O primă condiție pentru a avea cetățeni care să respecte regulile este să nu îi ispitești să le încalce. Mai mult, este necesar să nu îi ispitești să se comporte arbitrar configurând normele astfel încât să aibă certitudinea că nimeni nu se va putea opune real unor decizii arbitrare. Ignorând faptul evident că niciun om nu este animat doar de aspecte raționale, de altruism și de obiectivitate neștirbită
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
normele astfel încât să aibă certitudinea că nimeni nu se va putea opune real unor decizii arbitrare. Ignorând faptul evident că niciun om nu este animat doar de aspecte raționale, de altruism și de obiectivitate neștirbită, nu facem altceva decât să ispitim oamenii să încalce normele și să ridice bunul plac la rang de reper unic. Afectele, sentimentele, dorințele, nevoile, interesele, impulsurile sunt toate dimensiuni care influențează comportamentul uman. Ignorarea acestui fapt în contextul organizării sociale nu poate sprijini câtuși de puțin
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a instanțelor de socializare ca în perioada comunistă, nici consecințele nu se vor atenua, în speță corupția ca fenomen general. Miopia socială va cunoaște în continuare o incidență copleșitoare ceea ce va face ca imensa majoritate a celor care vor fi ispitiți la un moment dat să utilizeze funcția publică în interes personal, să clacheze. Cei mulți, în interesul cărora se presupune că ar trebui să acționeze, nu sunt decât umbre, singurele persoane pe care le pot distinge fiind membrii propriilor familii
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Aici neologismele rusești legate de viața administrativă, judecătorească și economică [...] au fost părăsite Îndată; În locul rusismelor au apărut sinonimele nouă ale școlii și administrației românești. acum doisprezece ani, fiind la o vînătoare la Rezina, am fost izbit de acest fapt. Ispitind În jurul meu pe mazilii basarabeni cu care eram tovarăș și pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am Încredințat pe de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și pe de altă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
1923 se adresa lui Gh. Bogdan-Duică: VÎltoarea mea recentă o cunoști. Cea politică nu interesează, deși mi-a smuls mulți nervi și multă cerneală. În literatură, dacă-mi va fi Îngăduit s-o mai privesc În față, mă simt astăzi ispitit de o poezie largă, umană, dincolo de plîngerile trecătoare. Nu știu, e sufletul meu scăpat de tensiunea urii de ieri care mă trimitea mai sus ori e tendința unui acord cu eternitatea - un vag impuls din anticamera morții? Prezența acestui sentiment
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de români, subliniază caracterul tumultos, calitățile excepționale de om politic, de bun organizator și genial stratag, ale lui Mihai Vodă Viteazul. După Unirea Transilvaniei cu Țara Românească în urma obținerii victoriei depline asupra turcilor la Călugăreni, Mihai ca un desăvârșit politician, ispitește pe Împăratul Rudolf II al Austriei, solicitându-i “o regească” îngăduiță pentru ocuparea Moldovei. Măgulit de această cerere, deși favorabil aducerii sub suzeranitatea sa a unei noi regiuni, împăratul consideră că trebuie să țină seama și de îngrijorarea regelui Poloniei
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
realizat în timpul vieții. Vizualizase faptul că, în prima viață, sufletul său s-a întrupat în Adam, care alături de Eva își petrecea timpul în Grădina Edenului (Raiului). DUMNEZEU (asistă pe un tron la cele ce se petrec sub ochii lui) ȘARPELE (ispitind-o pe Eva): Eva, eu îți vreau binele! Gândește-te... de ce crezi că Dumnezeu v-a interzis să gustați din fructele Mărului Cunoașterii aflat în Grădina Edenului? Pentru ca voi să nu fiți niciodată atotcunoscători și să i fiți inferiori lui
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
frumos ți-am adus! Și asta pentru că eu întotdeauna mă gândesc la tine și am grijă de tine! ADAM (mușcă din măr) DUMNEZEU (furios): Nu mă așteptam ca voi să nu mi ascultați cuvântul și să vă lăsați înșelați și ispitiți de un șarpe blestemat! Pentru fapta voastră omenirea va fi condamnată ca întotdeauna să-și obțină din greu cele necesare traiului, iar sufletul fiecărui om să caute de a lungul celor 7 vieți acel crâmpei de Rai pierdut. Iar dacă
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
duce afară) POVESTITORUL: Dumnezeu, cântărind faptele bune și faptele rele făcute în timpul vieții de Iuda, înclină balanța înspre decăderea sufletului lui cu o treaptă și hotărăște ca în cea de a patra viață, sufletul să se întrupeze într-un alchimist ispitit de diavol, Faust, pentru a vedea dacă își va putea îndrepta greșeala comisă în viața anterioară. Să vedem dacă Faust va urma calea cea dreaptă! FAUST: Văd că oricât aș încerca nu reușesc să creez formula prin care să reușesc
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
Doar sufletul tău! Dar te-aș face cel mai bogat om din lume! Și ai fi veșnic tânăr! FAUST: O să mă mai gândesc! MEFISTO: Gândește-te! Dar nu prea mult timp...pentru că timp nu am! Am și alte suflete de ispitit! Însă să știi că atunci când îmi vei invoca numele, eu voi apărea și-ți voi îndeplini cerințele! (apoi pleacă) POVESTITORUL: Faust se gândește îndelung și în cele din urmă se hotărăște să-l invoce pe Mefisto. FAUST (spune): Mefisto! MEFISTO
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
se vedeau progrese, așa cum a dovedit‑o în copia pe care a realizat‑o după o gravură a germanului Martin 47, lucrare care i‑a adus o faimă imensă; o gra‑ vură, unde era înfățișată scena în care diavolii îl ispitesc pe sfântul Antonie cel Mare; Michelangelo a copiat‑o în peniță într‑o manieră necunoscută până atunci, pictând‑o apoi în culori, ajungând până acolo încât, pentru a imita 47 Martin Schongauer (1456‑1491) - pictor remarcabil în gravură. Cap. iii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dintru început, simțind că îmi este foarte aproape, că nu ne poate desparte nimic. Alături de aceasta încercare au mai fost și altele, însă îmi ieșeau prea poetice și am renunțat la ele. Cât îl privește pe Eminescu, ideea m-a ispitit încă din copilărie. Elev fiind, la Piatra Neamț, am făcut o călătorie pe urmele sale, 59 întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
dintru început, simțind că îmi este foarte aproape, că nu ne poate desparte nimic. Alături de aceasta încercare au mai fost și altele, însă îmi ieșeau prea poetice și am renunțat la ele. Cât îl privește pe Eminescu, ideea m-a ispitit încă din copilărie. Elev fiind, la Piatra Neamț, am făcut o călătorie pe urmele sale, 59 întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „În creația lui Calistrat Robu comicul și gravul, firescul și grotescul, în fine, realul și imaginarul se opun și se împacă în cele din urmă în plăsmuirile insolite ale artistului care, ispitindu ne parcă cu o anume malițicitate ne invită să participămla un ritual păgân, desfășurat chiar sub ochi noștri, după un scenariu absurd.” (Aurel Istrate) „Creația lui Calistrat Robu, sondează profunzimi și tensiuni unde fiorul epic este mereu intersectat de aceste
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Voievod, ghiaur și l-a Întrebat unde este cealaltă parte a averii sale, propunându-i să părăsească legea creștinească și va fi iertat și el și familia sa. Cu ceva timp În urmă și Hristos Domnul a fost ademenit și ispitit de diavol care i-a propus pe sprânceana muntelui că-i va da În stăpânire Întreaga lume dacă se Închină lui, dar Hristos l-a alungat. La fel și Vodă Brâncoveanu, urmând Învățătorului său i-a răspuns sultanului ,,Averea toată
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
poate face nimic pentru îndreptarea celor pe care i-a otrăvit cu astfel de vorbe. Astfel ai ajuns o slugă a diavolului, pentru că nu mai e nevoie să le aducă el aminte de păcat, pentru că nu mai e nevoie să ispitească necuratul pe om, că-l ispitești tu cu vorbele rușinoase; tu pregătești osânda oamenilor, fără să se mai obosească diavolul. Te întrebi, poate, și gândești că niște vorbe mici, neînsemnate, pot să facă omului vreun rău?! Iată o pildă adevărată
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]