1,814 matches
-
ca Întruchipare a lui Zeus și atribut al lui Apollo. La urma-urmei e vorba de popoare mai mult sau mai puțin e păstori. Și, unde e oaie, va fi și lup, care le va inspira sau chiar imprima calitățile lui: isteț, Îndrăzneț, tenace și, de ce nu, iubitor. A se privi la câine care, deși nu se știe prea bine dacă provine din lup, șacal ori din sine Însuși, o dovedește. Și șacalul, pentru puii, familia și haita lui. Și, ca și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cei săraci cu duhul“... Gândăcime din care, pentru unul, cartoful e chiar o delicatesă, iar teribila solanină un condiment...: acel Colorado cu care prietenul Aurel Brumă m’a „pișcat“ mai deunăzi, tot Într’o sâmbătă... Dar sunt și plante mai „istețe“. Care au găsit cu cale să se protejeze instituindu-și o sărbătoare În calendarul popular, o dată cu interdicția de a mai fi consumată. Și cum nici o altă zi nu-i mai frumoasă decât aceea a nunții, una dintre aceste plante a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
schimbare, percepem ca disgrațioasă mâncarea de urzici, până atunci delicioasă. O iluzie la urma-urmei, dar așa găsim ditamai urzica În miezul verii, adică atunci când Își crește „copiii“, adică Își dezvoltă semințele... Dacă În martie n’ar fi fost atât de „isteață“, mai rămânea ceva? Urzica plătește deci mai Întâi prețul păcii, după care-și vede de ale ei... E drept, spre deosebire de noi, urzica e perenă. Grație rizomului ei, ea poate parcurge multe generații, vreau să zic sezoane, dar fără să progreseze
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aducând a nectar... Ambele o fac pentru a căpăta azot, ca și cum acesta ar fi motorul seducției... Seducția capătă și conotații perfide. Și nu degeaba Între flori și insecte e o coexistență de sute de milioane de ani, căci o orhidee isteață, și nu e singura, anume algeriana Ophrys speculum, Își sculptează flori ce seamănă ca două picături de apă cu femela de Scolia ciliata, alegându-se cu polenizarea pe când masculul sedus Încearcă o poveste de iubire, precum soldații americani În campanie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deveni ceva mai suportabil, precum acela al lui Ovidiu, care a găsit În „aspra“ Geție un poet: Cotyso... „Radioalmanah“, 30 ianuarie 1999 37. Ce-ar fi dacă? Ce-ar fi dacă? Nu-i musai, căci am Învățat deja esențialul de la istețele ființe care mi s’au Înstăpânit pe rând și pe masă și pe culcuș, cam În felul predecesoarelor din preajma lui Creangă: sunt curios ca o pisică. Și am tras deja cu urechea la un sondaj de opinie. Ce-ar fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sudoripale decât pe năsuc și pernițele lăbuțelor. Cum se răcorește pe canicula asta? Mai ales că-i place să se sorească? Câinele folosește cel mai primitiv proces, unul fizic, evaporând apă prin limba ce-i atârnă de un cot. Mai isteață și neiubitoare de apă - știe ea ce știe - pisica folosește ceva mult mai subtil, o fațetă a efectului Kervran, adică transformarea sodiului În potasiu. Această transformare consumă energie, răcorind pisica. Dar, culmea subtilității, potasiul e entropic În raport cu sodiul; deci, eliminând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înseamnă viață. Precum bateria de la ceas, care e vie câtă vreme Își individualizează o față prin semnul plus, iar pe cealaltă prin semnul minus, dar moartă și prin urmare aruncată la gunoi când fețele i-au ajuns la fel. Iar isteața de plantă - cu o experiență de viață cu mult mai Îndelungată decât a noastră - fuge ca dracu’ de tămâie de așa ceva, unind o rădăcină heterotrofă, un fel de minus, cu restul antitetic autotrof, un fel de plus... Cât privește pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
paloarea slăbiciunii adăpostite sub niște veșminte cam nepotrivite anotimpului, dar - atenție! - curate. Mă vedeam poate pe mine, la vremea mea... Ei bine, cu mâna dreaptă ocrotea, ascuns În sân, un alt puiuț, o pisicuță vărgată care, când Își ițea căpșorul isteț, când lansa un SOS sonor... semn că era, desigur, flămândă. Și ea. El ducea acasă - și sunt convins că acum mai are o „surioară“ - o guriță În plus, cu care urma să Împartă un cultuc de pâine și atât. Paguba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
silvestris. Că suntem și veri, nu-i bai, căci pisicile n’au prejudecățile voastre... A ascultat episodul trecut și, după propria-i expresie, s’a Îndrăgostit a doua oară de mine... Mă cam laud, dar așa ne e felul. Și, isteață, mi-a strecurat subiectul, un fel de a-i pune o pilă, căci grea viață duce acum, de când cântecul păsărelelor e acoperit de strigătul ucigaș al gaterelor. Doar că azi am să fiu mai dur, căci o iubesc mult. Și-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să poată sluji de hrană vreunei viețuitoare. Precum petrolul Însuși, care este mâncat de unele drojdii, precum Candida. Altfel spus, să aruncați tot În cârca Naturii grija de a se descotorosi de gunoaiele civilizației voastre. Doar că Natura e mai isteață decât voi. În fond, e și mama voastră. Iar invitatul vostru la ospăț, acela căruia Îi aruncați deșeul, precum câinelui oasele, devine inițiatorul altei „hore“, paralele. El va sluji de hrană altuia ș.a.m.d. Doar că, dacă fără voi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am petrecut de minune cu verișoara Felis silvestris. Deși nu sărbătoresc sfântul Valentin, am lempăit și oleacă de șampanie; nu din aceeași cupă, dar vă spun altă dată de ce. À propos de Felis: Eu sunt catus adică, pe românește, pisica isteață. Chiar așa. Și v’o demonstrez, cât de banal posibil, tot cu de-ale gurii, preferințele mele culinare. Oricât de ciudat ar părea, pisica mănâncă și vegetale, ca un fel de garnitură la fripturică. Tot pentru vitaminele de care duce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nevoie În jur, eu, un negentropic. À propos de căldură: Chiar de mă credeți cimotie cu dulăul, eu nu mă răcoresc vara evaporând apa de pe o limbă atârnată de un cot, o treabă fizică, primitivă, ci cu altceva, chimic deci isteț. Fac transmutație, precum au crezut două milenii alchimiștii, dar „pe bune“, sodiul din mâncare devenind potasiul pe care-l ascund cu grijă În pământ, spre bucuria plantelor. Știți voi... Treaba asta cere multă energie, adică exact căldura verii care-mi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la spate jos“ lui Romulus Augustulus, iar Roma a intrat definitiv În istorie. Era anul 476. Ca specie, am făcut la fel. O specie slabă, fără blană, colți, gheare, sortită dispariției, ca un fel de experiment nereușit al Naturii; dar isteață, deasupra celorlalte, cam telurice. Așa ne-am aliat cu câinele. Căci hălăduia de multă vreme pe lângă sălașele noastre vremelnice, mulțumindu-se cu oasele aruncate. Până Într’o zi, când starostele lor a hotărât: toată haita de câini a hăituit ditamai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ne-am aliat cu câinele. Căci hălăduia de multă vreme pe lângă sălașele noastre vremelnice, mulțumindu-se cu oasele aruncate. Până Într’o zi, când starostele lor a hotărât: toată haita de câini a hăituit ditamai mamutul, aducîndu-l În fața sulițelor vânătorilor. Isteață manevră, căci nici omul nu putea hăitui, dar nici câinele doborî. Dreptu-i, Împărțeala a reflectat feleșagul omului: și-a adjudecat carnea, iar câinele s’a mulțumit cu mațele și oasele. Feleșag? Păi omul a făcut la fel, mai apoi, și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sunteți, nici nu mi-aș fi lăsat traista din băț pe la voi. Mai ales că mai e o „asimetrie“ Între voi și restul lumii: În mai toate limbile Europei sunt numit doar cu ceva ce vine de la latinul catus, adică isteț; dar pe românește sunt pisică, mâță, motan, ba chiar și cotoi; dar asta, chiar dacă seamănă cu catus, o faceți În bătaie de joc, deși eu, ca zeiță, nu merit asta. „Meridian“, 21 septembrie 2001, ora 12,49 Iartă-mă Moti
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o sută de femei centenare nu-și pot depăna amintirile decât la - vai de capul lor! - 20 de moșnegi, desigur tot centenari... Pentru că mai sunt, ca orice pisică, și deștept - nu degeaba numele meu latinesc e Felis catus, adică pisică isteață -, și analist, să scormon puțin la rădăcini. Rădăcini, pentru că sunt două. Una e cantitatea de apă, mai mică cu vreo 10, din corpul femeii; a doua că, așa cum spune chiar Cristi, carnea femeii e mai oxidantă, e un fel de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ieșean privindu-vă, s’am ce năduf vărsa În fața microfonului. Dar, acum, vă iert, povestindu-vă cum am băgat În răcori un peștișor acolo, În laboratorul lui Cristi. Unul cam prostuț cu gramul lui de creier, dar - deocamdată - paradoxal de isteț. Pentru că, „deținut“ Într’un borcan Închis ermetic, ca nu cumva să miroase sau să pipăie ceva, În bezna pânzei negre care acoperea borcanul, ca nu cumva să vadă ceva, cu radioul - desigur acordat pe cunoscutul 1053 kHz - destul de tare pentru ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la jocul de dumineca, fie în șezătorile fetelor, fie pe uliță în întâlniri mai mult sau mai puțin întâmplătoare, fie la lucru în câmp sau la clăci organizate. Feciorul, mai ales, care place o fată, trebuie să fie suficient de isteț, de abil ca să creeze situațiile în care să se apropie de ea, lucrurile putând evolua până ce se ivește prilejul în care să-i declare fetei dragostea lui și să-i facă oferta pertractării unei legături definitive. Uneori se întîmplă ca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dorind ca batista ei să fie cea mai frumoasă, cea mai apreciată de nuntașii care nu se mai satură de privit la mândrețea de feciori ce înobilează în acest fel petrecerea. Dintre feciori, unul, cel mai voinic și cel mai isteț, având obligatoriu calul alb, conduce ceata, el fiind cel care va susține orația colăcelului, la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și obține mireasa de la părinții ei, se ridică în picioare pe cal și aruncă peste casa socrilor mici atât
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cetate cine șede ? Șede Silvia d-ochi negri Și coase și chindisește Tot gulere voinicești Și prapori împărătești Și alte țesături domnești Hai Ler, flori de măr. Tot în ajun de crăciun, doi, trei băieți tot sub 14 ani, mai isteți constituie un grup care cu sprijinul părinților sau a unor frați mai mari și-au confecționat din vreme o stea de carton pe care au împodobit-o cu imagini colorate legate de sărbătoarea Nașterii Mântuitorului și merg la colindat pe la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aproape în totdeauna, în unanimitate hotărau soarta celui mai ocoș dintre ei. Și fără să întocmească un document scris, se convenea ca din munca întregului lor clan să rupă, de multe ori partea cea mai mare ca să-l ducă pe isteț de acasă, undeva la oraș, să ajungă «domn cu multă carte», ca mai apoi la rândul și la vremea lui, dacă viitorul i-o surâde, să-i ajute cu ceea ce o putea pe bătrâni și pe frații care rămân în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a «Asociației Americane de Chimie Clinică». Tot de aci, a plecat și Virginia Halmaghi ca să facă facultatea de Drept și să profeseze ca Notar Public în Sibiu, și tot de aci din sat s-au ridicat și cei doi copii isteți, Nini și Florin Moțoc ai Silvicăi Măriuții Neti. Primul dintre ei, obține titlul de doctor în chimie și conferențiază în multe centre universitare din lume, ca să se așeze în final ca profesor la Universitatea din St. Louis (S.U.A.), al doilea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
copilărie, lui Andrei i-a fost dat să simtă opreliștea autorităților austro-ungare față de libera trăire pe care majoritarii români și-o doreau asiduu și încercau pe toate căile să și-o construiască. Andrei abia de se săltase. Era un flăcăiandru, isteț și arătos, când intrând în bolta unui negustor de altă nație decât a oamenilor satului, dorind să cumpere de la acesta o brișcă, este păcălit, boltașul reținându-i creițarii, dar refuzând să-i dea marfa. De atunci lui Andrei Budac, străinii nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și s-au bucurat de rodul muncii lor. Au născut prunci sănătoși și inteligenți pe care i-au ținut lângă ei ca să ducă mai departe tradiția satului, sau i au trimis la școli înalte atunci cînd aceștia s-au dovedit isteți și răsăriți. În felul acesta numele de Budac s-a făcut remarcat pe la mai toate școlile la care copiii au fost trimiși să-și înobileze existența. Mulți dintre ei și-au făcut loc prin concursuri cinstite, prin examene de admitere
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
înaltă clasă în probleme de chimie la Orașul Victoria, Codrea originar din Drăguș, cu care a făcut casă chiar la intrarea dinspre nord în curtea bisericii din Oprea. Virginia Codrea, născută Budac i-a făcut maistrului trei feciori, unul mai isteț ca altul. Doi dintre aceștia au urmat studii teologice, amândoi devenind preoți ca să slujească o viață întreagă, Cornel la biserica din Orașul Victoria, iar Nicolae (Niki) la Mânăstirea Sâmbăta, ctitoria domnitorului român, martir, Constantin Brâncoveanu. Cel de-al treilea fecor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]