3,057 matches
-
alese, p. 37. 45 Ibidem. 46 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 121. 47 A.N.I.C., fond Alexandru Lapedatu, dosar 69, 7f. 48 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p.128. 57 personalități ale vieții noastre culturale și ale istoriografiei naționale”49. În anul următor, la 3 iunie 1928, când s-a inaugurat în prezența lui Simion Mehedinți, Emil Racoviță, Grigore Antipa și Mihail Sadoveanu, mausoleul bardului de la Mircești, spunea în legătură cu rolul monumentelor istorice: ,,România întregită e datoare să cultive
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
argumentație istorică și culturală. Pentru el, nu exista alt sprijin mai valoros și mai peren decât istoria. A vorbit în 1934 la Blaj, la comemorarea lui Augustin Bunea, pe care îl vedea marcând ,,o nouă și însemnatâ etapă în dezvoltarea istoriografiei române transilvănene”, apoi în Camera Deputaților și în Senat, la comemorarea lui Vasile Lucaciu, a cărui monument l-a inaugurat la Satu Mare 71 . În 1934 a luat inițiativa cu Gh. Tătărescu și cu I. Nistor de a i se ridica
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
pământului, trecutului și graiului românesc”2. Totodată, și-a concentrat activitatea și în cadrul Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice, al cărei președinte a 1 Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997, p. 192. 2 Alexandru Lapedatu, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 167. 65 fost după dispariția lui Nicolae Iorga, în perioada
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de opinii și evenimente prezentate. De altfel, încă din timpul documentării noastre în vederea realizării acestei lucrări, am întâlnit puține surse cu adevărat obiective referitoare la Lapedatu 6, ceea ce demonstrează necesitatea unei reevaluări a majorității opiniilor privitoare la imaginea acestuia în istoriografia românească. Pe lângă problemele de detaliu, care nu sunt, însă, mai puțin importante, principalul element de noutate adus de prima noastră încercare pe tărâmul științific îl considerăm a fi, după cum aminteam mai sus, tocmai o abordare cât mai largă și mai
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Idem, Opinie publică și stare de spirit în vremea Războiului de Întregire și a Marii Uniri, Editura Fundației Axis, Iași, 1994. Idem, Gh. Buzatu, Vasile Cristian, Românii în istoria universală, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1986. Boia, Lucian, Evoluția istoriografiei române, Editura ,,Albatros”, București, 1976. Botoran, C., I. Calafeteanu, V. Moisuc, România și Conferința de Pace de la Paris (19181920). Triumful principiului naționalităților, Cluj Napoca, Editura ,,Dacia”, 1983. Bulei, Ion, Lumea românească la 1900, Editura ,,Eminescu”, București, 1984. Cioabă, Aristide, Doctrine politice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Editura ,,Albatros”, București, 2000. Scurtu, Ioan, Istoria României în anii 1918 1940, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. Idem, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1940), Carol al II-lea, vol III, Editura Enciclopedică, București, 2001. Teodor, Pompiliu, Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală ,,Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995.) Zub, Alexandru, Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, Iași, 1989. Idem, De la istorie critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
vol III, Editura Enciclopedică, București, 2001. Teodor, Pompiliu, Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală ,,Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995.) Zub, Alexandru, Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, Iași, 1989. Idem, De la istorie critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 5. Lucrări speciale Braharu, D, (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria națională
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
MIHAELA STRUNGARU - VOLOC MIHAIL KOGĂLNICEANU ȘI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ EDITURA PIM Iași, 2012 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STRUNGARU-VOLOC, MIHAELA Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească / Mihaela Strungaru Voloc. Iași : PIM, 2012 ISBN 978-606-13-1004 3 94(498) EDITURA PIM Acreditată de CNCSIS, 66/2010
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
MIHAELA STRUNGARU - VOLOC MIHAIL KOGĂLNICEANU ȘI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ EDITURA PIM Iași, 2012 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STRUNGARU-VOLOC, MIHAELA Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească / Mihaela Strungaru Voloc. Iași : PIM, 2012 ISBN 978-606-13-1004 3 94(498) EDITURA PIM Acreditată de CNCSIS, 66/2010 3 CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea, „Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească”, este una foarte importantă. Personalitatea ilustrului om politic, diplomat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a României STRUNGARU-VOLOC, MIHAELA Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească / Mihaela Strungaru Voloc. Iași : PIM, 2012 ISBN 978-606-13-1004 3 94(498) EDITURA PIM Acreditată de CNCSIS, 66/2010 3 CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea, „Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească”, este una foarte importantă. Personalitatea ilustrului om politic, diplomat, istoric și om de cultură, a trezit de mai multă vreme interesul specialiștilor precum și a publicului larg. Cel care spunea că semnătura lui stă sub toate actele României moderne, merită
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
istorice, precum și a rolului pe care personalitățile marcante l-au jucat în elaborarea strategiilor și tacticilor pe moment. Cele care vor deveni determinante în realizarea rezultatului final. În cazul dat este vorba de aprecierea de care s-a bucurat în istoriografie eforturile diplomației românești conduse de Mihail Kogălniceanu pentru obținerea independenței și recunoașterea ei internațională. Realizarea unui asemenea demers, datorită atenției sporite din partea istoriografiei întâlnește diferite dificultăți. Pentru aprecierea judicioasă a fenomenului este nevoie de o enormă capacitate de sinteză, misiune
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în realizarea rezultatului final. În cazul dat este vorba de aprecierea de care s-a bucurat în istoriografie eforturile diplomației românești conduse de Mihail Kogălniceanu pentru obținerea independenței și recunoașterea ei internațională. Realizarea unui asemenea demers, datorită atenției sporite din partea istoriografiei întâlnește diferite dificultăți. Pentru aprecierea judicioasă a fenomenului este nevoie de o enormă capacitate de sinteză, misiune pe care autoarea a îndeplinit-o cu succes. Textul echilibrat, cu aprecieri echidistante, întrunește toate calitățile unui text științific de o importanță foarte
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
făcute în străinătate au avut o deosebită importanță pentru clarificarea concepțiilor sale și pentru fixarea unor metode riguroase de cercetare. Mihail Kogălniceanu 5 a studiat în Franța și Germania deci tocmai în regiunile cu cea mai mare contribuție la dezvoltarea istoriografiei europene în prima jumătate a secolului trecut. Studiile efectuate la Paris, și-au pus amprenta asupra tânărului venit din Moldova, care se remarcă tocmai la istorie și geografie. Cunoașterea istoriografiei franceze a putut să-i întărească credința în menirea socială
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
tocmai în regiunile cu cea mai mare contribuție la dezvoltarea istoriografiei europene în prima jumătate a secolului trecut. Studiile efectuate la Paris, și-au pus amprenta asupra tânărului venit din Moldova, care se remarcă tocmai la istorie și geografie. Cunoașterea istoriografiei franceze a putut să-i întărească credința în menirea socială a istoriei. Pe de altă parte, studiile de la Berlin i-au dezvăluit preocupările unei istoriografii interesate de problemele naționale, după cum aveau darul să-i atragă atenția asupra problemelor metodologice domeniul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
amprenta asupra tânărului venit din Moldova, care se remarcă tocmai la istorie și geografie. Cunoașterea istoriografiei franceze a putut să-i întărească credința în menirea socială a istoriei. Pe de altă parte, studiile de la Berlin i-au dezvăluit preocupările unei istoriografii interesate de problemele naționale, după cum aveau darul să-i atragă atenția asupra problemelor metodologice domeniul în care cercetările istorice din veacul trecut au fost atât de mult influențate de Ranke. Studiile în străinătate au contribuit la clarificarea preocupărilor istoriografice ale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
realiza o interesantă teoretizare în legătură cu specificul și importanța acestora, privite în legătură cu istoria patriei. Întors în Iași primește importante funcții politico-administrative, în timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Începe ascensiunea sa, care va însemna și ascensiunea României moderne. Se remarcă cu succes în istoriografie, unde abordează probleme fundamentale privind originea poporului român și latinitatea limbii sale, unitatea etnică și lingvistică, continuitatea pe teritoriul național, drepturile sociale și naționale ale poporului român alături de alte nume mari, cum ar fi Nicolae Bălcescu Tiomtei Cipariu, Eftimie Murgu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
revista „ Dacia literară” apărută în 1840 la Iași, care prin titlu și program exprima voința de unitate națională a poporului român.Rezultat firesc al cerințelor unei societăți în care tendințele de înnoire trebuia, să se împletească cu preocupările pentru trecut, istoriografia pașoptistă ne apare, înainte de toate, ca produsul unui efort colectiv, în care s-au contopit diferitele inițiative și acțiuni individuale. Afirmarea ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
față de importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă a fiecăruia dintre ei la dezvoltarea istoriografică nu este și nu putea fi aceeași. Cu Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul între tradiție 6 și inovație în opera sa nu este atât de net în favoare acesteia din urmă, cărturarul preluând nu numai prețuirea pentru istorie a înaintașilor și contemporanilor săi, ci și multe dintre ideile lor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
inițiativele sale au imprimat noi impulsuri cercetării trecutului și iau asigurat o mult mai largă bază documentară. Prin aceste merite, Kogălniceanu este, alături de Bălcescu, dar precedându-l principalul istoric al epocii pașoptiste și una dintre cele mai importante personalități ale istoriografiei române. A fost, deci firesc ca activitate sa de descifrare și de popularizare a trecutului, să atragă în mod frecvent atenția cercetătorilor. Opera istorică a lui Mihail Kogălniceanu este ca spirit, produsul acelorași împrejurări generale care au determinat interesul major
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
asupra istoriei se află în Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională. Autorul său, Mihail Kogălniceanu, a preluat aici multe din ideile emise anterior, dar pornind de la o mai bună înțelegere a lucrurilor și de la un mai strâns contact cu istoriografia europeană, le-a dezvoltat ți le-a îmbinat într-un tot unitar și pe care le-a prezentat într-o formă deosebită. Cuvântul a reprezentat o chintesență a ideilor pașoptiste asupra istoriei naționale. Ideile expuse aici, prezintă modul în care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
definește istoria chiar ca singurul oracol care mai poate spune viitorul. Deosebita importanță pe care o acordă intelectualul istoriei l-a condus și la o considerare a modului în care ea trebuie scrisă. Utilizată în amplul proces al regenerării românilor, istoriografia trebuia, în mod necesar, să cuprindă în sfera ei toate acele aspecte ale vieții sociale din trecut de care era legat acest proces. Din rațiuni asemănătoare, conținutul ei devenise mult mai larg, cel puțin ca program, și în alte spații
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ca program, și în alte spații. Transformarea începe să fie vizibilă și la noi, începând din jurul anului 1830, abstracție făcând de unele elemente pe care le întâlnim anterior la Dimitrie Cantemir sau Școala Ardeleană. Primul care teoretizează necesitatea lărgirii sferei istoriografiei este Mihail Kogălniceanu . Încă în Histoire de la Valachie, el critica faptul că toți autorii care s-au ocupat până în prezent de analele acestor două principate nu au dat decât biografia principilor, arătând că, în ceea ce îl privește, a încercat să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în sfera istoriei era luată în considerare și din punctul de vedere al concepției romantice despre rolul poporului în istorie. 9 În studierea trecutului sublinia Mihail Kogălniceanu accentul trebuie pus pe respectarea adevărului, pe nepărtinire. Străduința nu era nou în istoriografia noastră, încă Grigore Ureche își propusese „cetind și la istorii streine”, „ca să putem afla adevărul, ca să mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dreptate”. Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
nou în istoriografia noastră, încă Grigore Ureche își propusese „cetind și la istorii streine”, „ca să putem afla adevărul, ca să mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dreptate”. Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu cât românii, datorită știutelor împrejurări, nu au fost un popor expansionist; dimpotrivă, ei au trebuit să facă față atacurilor și asupririi străine, continuate cu atacuri istoriografice. Aceeași situație a determinat însă, din legitima și patriotica dorință de a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Kogălniceanu consideră necesar ca istoria noastră să înceapă cu dacii, apoi, deși vorbește despre stârpirea națiunii lor, se îndepărtează de la Eutropius, pe care-l folosește, considerând că unii au reușit să scape în munți, prima afirmație de acest fel în istoriografia noastră după Școala Ardeleană. Mai ales însă, Mihail Kogălniceanu face distincție între romani și români, dând dovadă de o mai bună înțelegere a realității istorice decât unii predecesori sau contemporani de care consideră că este necesar să se departajeze. „ În
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]