1,946 matches
-
succesiunea/simulta neitatea proceselor, fenomenelor, acțiunilor sau stărilor) îndeplinește funcții mul tiple în textul literar. - În opera epică, timpul narat/diegetic are rolul de a ordona seria de evenimente, repre zentând durata ficțională a întâmplărilor povestite; timpul narării organizează discursul, istorisirea acțiunii (cronologic sau prin acronii de tipul analepsei, al prolepsei - anticipări ale unor situații ori evenimente), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. Categorie prin excelență narativă, timpul este desemnat prin repere multiple, chiar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
clase de opere care apelează la „prezentare mediată a unor evenimente“ (E.M. Forster), utilizând narațiunea ca mod principal de expunere. Paul Valéry definește textul epic drept „un text care poate fi povestit“. Conceptul de narațiune (fr. narration, lat. narratio - povestire, istorisire, diegeză) desemnează un mod de expunere specific genului epic, constând în relatarea, din perspec tiva unui (unor) narator(i), a unor întâmplări inspirate din realitate sau imaginare la care participă personaje. Textul epic numește o creație literară esențial narativă, care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală, imaginară, fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale, universul povestirii („discursul narativ“ - G. Genette). Istorisirea însumează discursul naratorului și discursul personajelor, fiind alcătuită din două straturi stilistice. Pe de o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale, universul povestirii („discursul narativ“ - G. Genette). Istorisirea însumează discursul naratorului și discursul personajelor, fiind alcătuită din două straturi stilistice. Pe de o parte, se distinge planul naratorului, care poate fi estompat sau supramarcat; pe de altă parte, se delimitează planul narațiunii. În acest plan, subiectul este organizat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
perspectiva din care narează și perspectiva temporală, ordinea narativă și modalitățile narative (apud G. Genette). Perspectivele temporale care structurează textul narativ sunt determinate de relația instituită între timpul narat (durata ficțională a evenimentelor care alcătuiesc trama) și timpul narării, al istorisirii. Ca element constitutiv specific discursului epic, temporalitatea generează trei modele narative principale, din combinarea cărora rezultă mai multe formule narative (narațiunea în ramă, povestirea în povestire, jurnalul comentat etc.): Narațiunea ulterioară, în care evenimentele sunt relatate din perspectiva faptelor petrecute
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
timpul narațiunii este adus în timpul cititorului. Timpul narativ predominant este prezentul: Dicomesienii revin a doua zi și invadează insula. [...] Caii se sperie de foc și fug... (Ștefan Bănulescu, Cartea milionarului) Narațiunea anterioară este utilizată pe spații mai reduse, fiindcă momentul istorisirii anticipează timpul unor evenimente neîntâmplate încă, proiectate ipotetic în viitor. Narațiunea de tip „predictiv“ (de tip „profeție“, cum o numește Tzvetan Todorov), în care axa temporală este orientată spre viitor, apare în secvențe narative inserate în narațiunea anterioară ori simultană
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semnele citării (ghilimele): — Hm! spuse ea arțăgos și cu un glas răgușit, însă forte. Ești flăcău în lege! [...] Ascultă, Costache, la cine o să stea „băiatul“? — La noi! explică Otilia. (G. Călinescu, Enigma Otiliei) Nararea prin relatare este modalitatea tradițională de istorisire, impunând discursul naratorului, în care este inserată și vorbirea personajelor. Transpunerea discursu lui eroilor în discursul naratorului actualizează stilul indirect. Mărcile textuale ale vorbirii indirecte sunt: indici ai persoanei a IIIa (persoanele I și a IIa caracteristice stilului direct sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
combinarea lirismului obiectiv (lirică a rolurilor în prima secvență) cu cel narativ. Astfel, primele patru catrene închipuie un dialog între poetul menestrel și lectorul avizat, numit nuntaș fruntaș. Această „ramă“ textuală este urmată de balada propriuzisă, care vizează arhetipalul, prin „istorisirea exemplară“, prin mitul poetic. Acesta propune, ca și geometria, un posibil model al lumii, eliberat de constrângerile realului. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Subiectul baladei este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
imperfect surprind, în desfășurare, acțiuni trecute./ Valoarea expre sivă a acestui timp verbal este dublă: imperfectul descriptiv (imprimând descrierii cadrului și portretului literar o progresie dinamică) și imperfectul narativ, specific narațiunii ulterioare, în care timpul fabulei se deschide spre timpul istorisirii. 8. O primă trăsătură a genului epic, ilustrată în fragmentul citat, este prezența instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în text, se evidențiază existența unui narator heterodiegetic și prezența unor personaje: personajul colectiv - o ceată de vreo douăzeci de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se sugera că pentru autoritățile americane vinovate de aceste crime, un proces în genul celui de la Nürenberg ar fi fost foarte nimerit 704. Evident că presa americană și-a luat revanșa publicînd, la rîndu-i, articole incriminatorii la adresa României. Pe lîngă istorisirile privind cererile de azil politic și încălcările drepturilor omului 705, "New York Times" a publicat și o declarație prin care președintele Truman deplîngea deportările în masă ale cetățenilor români în lagărele de muncă sovietice. Într-un alt articol, de data aceasta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a celor două epistole ale Sfântului Chiril, Episcop de Alexandria, adresate Episcopului Successus; Prefață la traducerea latinească a Epistolei sinodale a Episcopului Chiril; Prefață la traducerea în latinește a Tomosului către armeni a Episcopului Proclu al Constantinopolului; Prefață la traducerea Istorisirii aflării capului fericitului Ioan Botezătorul scrisă de arhimandritul Marcel; Prefață la traducerea în latinește a Pocăinței Sfintei Thaisia; Prefață la traducerea în latinește a Vieții Sfântului Stareț Pahomie. Epistola către Eugipiu însoțește traducerea operei Despre crearea omului a Sfântului Grigorie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
-lea. Ba mai mult, în privința aceleiași teme de origine celtică se înscrie și cazul unei femei: Sfânta Natalena (Lena sau Aleno), fecioară din Aquitania, sărbătorită acolo la 10 noiembrie, care și-a ținut pe piept capul retezat de călău. Istorisirea despre Sfântul Ioan arată cu câtă evlavie trebuie privite Cinstitele Moaște. Totodată mai dovedește faima duhovnicească a învățatului monah răsăritean de la curtea papală printre călugării simpli din Occident. Condus de aceleași preocupări, Dionisie Exiguul a tradus și Pocăința Sfintei Thaisia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cadențele unei persuasiuni elegante, ideile și impresiile lui Fénelon conturează în fapt imaginea unui "modern paseist"85 ce marchează reminiscențele unui clasicism aflat în agonie, dar și zorii unei noi ideologii. II.6. Epilogul britanic În 1704 Jonathan Swift publica Istorisirea amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele moderne petrecută vinerea trecută în biblioteca de la Saint James, mai pe scurt Bătălia cărților, text ce apărea în primul volum important al scriitorului, intitulat Povestea unui poloboc. Scurta bucată de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
că vine la judecată desfrânarea. Unul a făcut acest păcat, pentru că de la început a trăit într-o casă cu moravuri desfrânate: s-a născut din părinți desfrânați, a fost crescut înconjurat de obiceiuri rele, de beții, de chefuri și de istorisiri rușinoase; un altul a avut multe exemple care-l îndemnau la fapte bune: educația, profesorii, auzirea cuvintelor dumnezeiești, lecturi mântuitoare, sfaturile părinților, povestiri cu pilde de curățenie și cumințenie, un trai înfrânat; mai târziu acesta este târât în același păcat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
simpli, pe care tindea să-i privească prin optica idealizantă pe care i-au transmis-o unele povestiri ale lui Tolstoi. Poate că modul cum gândea pe atunci Wittgenstein va putea fi mai bine înțeles de cel care citește o istorisire cum este Părintele Serghei. Aici este vorba despre un tânăr cu mari înzestrări care a năzuit să ajungă la desăvârșire în tot ceea ce făcea. După mulți ani de îndoieli și suferințe, și-a dat seama că nu realizări excepționale, ci
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pur și simplu o istorie îmi face infinit mai multă impresie decât atunci când el îi vorbește cititorului. Atunci când îi întoarce spatele cititorului mi se pare cel mai impresionantă Filozofia lui îmi apare pe deplin adevărată dacă ea este ascunsă în istorisire.“71 Tot Engelmann își amintește că Wittgenstein aprecia cu deosebire traducerea latină a Bibliei, Vulgata. Motivul: spre deosebire de traducerile ei grecești și germane, care exprimă în mod direct mesajul emoțional al textului, latina este o limbă în care primează rațiunea, astfel încât
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cea a enunțării unor principii noi, nu este calea potrivită. Unui cititor asiduu al Bibliei, cum a fost el, i-a atras probabil atenția faptul că Iisus încerca să modeleze sensibilitatea morală a celor care îl urmau mai mult prin istorisiri și parabole decât prin formularea unor precepte. Se poate de asemenea presupune că în dialogurile lui Platon, pe care spunea că le-a citit și recitit cu „mult folos“, l-a atras îndeosebi arta autorului de a influența modul de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
alții de osteneala de a gândi. Ci, dacă ar fi posibil, să stimulez pe cineva spre gânduri proprii.“ Există mărturii care sprijină presupunerea că Wittgenstein socotea tocmai o combinație bine dozată a provocării de a găsi morala unei descrieri sau istorisiri cu unele indicații explicite drept procedura cea mai potrivită pentru formarea și dezvoltarea exercițiului filozofic al gândirii. Primul rol al filozofului este să ofere celui care-l ascultă sau citește cât mai multe sugestii și imbolduri pentru căutările proprii. Alice
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
expresiilor limbajului ar fi posibilă, iar încercarea de a reglementa folosirea lor prin elaborarea unor definiții și teorii se justifică. Expresiile adevăr și adevărat sunt folosite în limbajul comun în multe feluri. Una dintre aceste folosiri privește descrierile, relatările și istorisirile. Despre ele se spune că sunt adevărate atunci când redau în mod adecvat stările reale care reprezintă obiectul descrierii. Vom spune că o descriere dată de un martor, de un călător, de o iscoadă sau de un prizonier este adevărată sau
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
consecventa dinamitare a truismelor și drumurilor bătute; absurdul e un instrument de corecție, un antidot țintind discreditarea idilicului și făcutului. Anecdota savuroasă, poanta deșteaptă, sclipitoare, surâsul năzdrăvan, interludiile fantasmagorice, acestea reunite au câte ceva de divan oriental, de spațiu în care istorisirii i se asociază subiacent, sistematic, înțelepciunea: adică dreapta cumpănă între lucruri! La poetul de relații plurivoce spontane, discursul giocoso se sustrage programatic convențiilor vechi și noi, poetul (în postură de moralist bonom) neezitând să apară în situații nastratinești. O fantezie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
neștire; ea mai trebuie să îndure pe deasupra și metamorfozele propriului trup și pe cele ale minții sale răvășite, cum recunoaște ea însăși. Iar rătăcirilor ei nu le va putea pune capăt decât moartea. Nici Prometeu nu crede altceva; el reia istorisirea destinului lui Io tocmai pentru a evoca spațiile nelocuite de om, pustii, lăsate în paragină, unde își au sălașul Forkidele, trei fecioare îmbătrânite, cu trup de lebădă, cu un singur ochi, cu un singur dinte și la care „nu se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
1 însuflețit, semănând cu un rotocol de foc ce-și schimbă mereu forma și culoarea și din care răsună voci cu timbru oracular. Un veritabil colossos aniconic care se mișcă și vorbește... Iar lui Artaud îi pasă prea puțin dacă istorisirea bizantinului este sau nu o născocire, căci legendele (ca și „feeriile” shakespeariene sau ca și poveștile cu personaje și întâmplări miraculoase), „ca toate simbolurile, de altfel, ascund și totodată dezvăluie adevăruri”. Adevăruri despre forțele adăpostite în forme, despre invizibilul prezent
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
te privesc. Și tu o porți. Dar ceilalți nu știu Întotdeauna s-o privească. Oamenii Îi Întâlnesc și nu-și dau seama. Poate fiindcă acum nu se mai privesc cu adevărat. În ochi. - Într-o noapte, și-a continuat Markovic istorisirea, câțiva camarazi l-au sodomizat pe băiat. Dacă Îl accepți pe sârb, au zis, ne accepți și pe noi. I-au astupat gura cu o cârpă, ca să nu țipe. N-am făcut nimic ca să-l apărăm. A urmat o lungă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Baruh 115, recombină elementele indicate cu altele noi, formînd o altă narațiune, În care criza entității feminine - dezamăgită, frustrată și dezechilibrată - provoacă actuala stare tristă și dureroasă a lumii. Constituie o anumită imagine negativă a feminității premisa ascunsă a acestei istorisiri? Pentru a afirma acest lucru ar trebui să putem determina ce vine mai Întîi: insatisfacția erotică sau tinerețea, dezechilibrul sau inexperiența, curiozitatea ori intențiile rele ale celor din vecinătatea Sophiei. Însă așa ceva nu este posibil, deoarece nici una din aceste motivații
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
A judeca Întregul catharism numai după basmele rudimentare ce prefigurează deja trista perioadă a perfectului Guillaume Bélibaste - ultimul din specia sa, dar, cu siguranță, nu și cel mai bun - este ca și cum am Încerca să reconstituim teologia lui Duns Scot din istorisirile unui țăran din Languedoc, care ne-ar relata conținutul predicii duminicale a parohului său. Nu se poate nega Însă că școlile monarhiene nu păcătuiesc nici ele prin exces de intelectualism, acesta fiind apanajul aproape exclusiv al radicalilor. 6. Dualismul cathar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]