2,990 matches
-
româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea , 1935 - 1941, p. 85. externe românești a fost reprezentată de menținerea statutului Transilvaniei, în condițiile în care guvernele maghiare din perioada interbelică au dorit recuperarea teritoriului transilvan 161. Ralierea politicii Ungariei la cea italiană și în special intențiile maghiarilor de a semna o alianță militară cu Italia au determinat îngrijorări serioase la București, cu atât mai mult cu cât italienii susțineau revizuirea Tratatului de la Trianon, chair dacă recomandau ca această revizuire să se facă
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
d. Obedenaru promisese a veni, dar în momentul din urmă n-a venit. Pîn-în timpul din urmă congresul rezervase un compartiment pentru obiecte din România, dar n-a sosit nimic. Asemenea n-a fost nimeni din partea României la manevrele militare italiane de la Padova, cari au avut loc de la 11 - 22 septemvrie. Cu toate acestea erau reprezentate aci Germania prin patru ofițeri superiori, Englitera prin trei, Franța prin patru, Svițera prin trei, Svedia și Norvegia prin doi, Portugalia prin unul. Unde s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îndreptate asupra orașului Triesta și a ținutului triestin, ca părți neeliberate încă a teritoriului locuit de italieni. Drepturi istorice nu prea aveau italienii asupra acestor locuri, dar ei nici nu și-au bătut capul c-o asemenea considerație. Fundamentul politicei italiane au fost principiul naționalității, un principiu care, din timpul lui Napoleon III încoace, a devenit cel conducător pentru politica italiană, cea germană și cea rusească, nemaipomenind de micile state din Orient. Acum deodată Italia își schimbă calea: întrevederea dintre rege
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tuturor oamenilor în acelaș grad și în acelaș chip, ci fiecare popor ]î]și are civilizația sa proprie, deși în ea intră o mulțime de elemente comune și altor popoare. Există deci o civilizație franceză, una engleză, una germană, una italiană. Nu există însă o civilizație română și, dacă sunt începuturi, ele sunt cu totul individuale și n-au a face nimic cu dezvoltarea generală a lucrurilor. Trecerea adevărată nu e de la barbarie la semibarbarie, căci asta e o trecere spre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că Italia a sacrificat-o Austriei în timpul întrevederii de la Viena. De mai multe ori am tratat deja chestiunea Dunării, lămurind că buna, dreptate e în partea României și că, în acest punct, interesele române se identifică cu interesele franceze și italiene... Se anunțase că la 7 ale curentei comisarii europeni se vor afla întruniți la Galați. Însă toate datele pe câte ziarele le-a publicat în privirea întrunirii Comisiei Europene sunt eronate. Aflăm din sorginte sigură că Comisia Europeană nu se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
VARLAAM ȘI IOASAF, carte populară tradusă în românește de Udriște Năsturel în anul 1649. În veacurile ce vor veni se vor face noi tălmăciri: Vlad Boțulescu (în 1764) și Samuil Micu (înainte de 1782) din italiană, iar alcătuitorii masivei culegeri Viețile sfinților (Iași, mănăstirea Neamț, 1807-1815) din rusește. Se adaugă prelucrările la care cartea a fost supusă și difuzarea în manuscrise și prin oralitate a feluritelor ei secvențe, rezultând o „carieră” literară remarcabilă. Cea mai veche
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
a studiat greaca (dascăl era Neofit Kavsocalivitul), franceza (cu Linchou), latina și germana (cu Weber); un hoge l-a inițiat în limba turcă; se poate, de asemenea, să fi fost trimis la o școală în Veneția, pentru că știa foarte bine italiana și, la îndemnul lui, serdarul Antonie Manuil a tradus, din Geminiano Gaeti, Il giovine istruito, scriere care, cu un titlu în grecește însemnând Triumful credinței ortodoxe, a apărut în 1791 și i-a fost dedicată. După moartea tatălui, otrăvit din
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
definește stihurile „iambicești, dactilicești, troheos” (și le ilustrează cu versuri alcătuite de el), apoi figurile „gramaticești” (elipsa, hiperbatul, silepsa, anacolutul), încheind cu alegoria și metafora, văzute ca fundamentale în retorică. Terminologia lui V., în cea mai mare parte calchiată după italiană, se întrebuințează și astăzi, iar autorul, deși era orientalist și întocmise un dicționar român-turc, a contribuit la îmbogățirea limbii literare cu numeroase neologisme romanice. Curiozitatea neobosită în problemele de limbă l-a dus și la alcătuirea unui dicționar român-german/german-român
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Pillat (din Maurice Barrès și Francis Jammes), Petru Sfetca (poeme de Giuseppe Ungaretti și Umberto Saba), Ion Frunzetti (Arthur Rimbaud) ș.a. Din Mihai Eminescu se tipăresc tălmăciri la Somnoroase păsărele (Franyó Zoltan, în germană) și O, mamă... (Mina Boschi, în italiană). Publicația inserează adesea cronică muzicală (G. M. Ivanov, Filaret Barbu, Alma Cornea, Zeno Vancea, Andrei A. Lillin ș.a.), plastică (Brutus Haneș, C. Stoicănescu), cronica spectacolelor de teatru (Valentin Dănilă, Nicolae Țirioi, Ion Stoia-Udrea, Iulian N. Olariu, Iulian Popa și mulți
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
coloniei lui Traian XE "Traian" . „Si nu putin ma mirasem — ar fi spus Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" la Năsăud — a vedea pre vetimentele romancelor tesaturi etruriene, din seclii cei mai indepartati, chiar dupa originalele picturelor italiane din cabinetul mieu”. Fără Îndoială, asemenea afirmații ar fi putut aparține, Într-o mare măsură, și legendei țesute În jurul monarhului de la Viena. Dar relativizarea frontierei dintre spațiul realului istoric și cel al posibilului istoric se dovedește a fi, adeseori, o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îl privește pe el Însuși, cât și În raport cu publicul maghiar căruia i se adresează. El afirmă, de altfel, că „limba română se Învață repede, mai ales de cei care știu franțuzește sau latinește”, sau că limba română seamănă mult cu italiana. Jókai introduce În scrierile sale numeroase cuvinte și expresii românești, transcrise În ortografie maghiară, cum ar fi „pópa”, „kalugyer”, „pandur”, „Domnye Zeu”, „dráku”, „multiemescu”, „mulcám, domnule”, „norok bun”, „sze treaszka”, o bogată toponimie românească, a cărei transcriere redă fidel pronunția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
brașovene de un spațiu privilegiat și de o simpatie nedezmințită. În sfârșit, se observă că receptarea mesajului politic italian printre românii din Transilvania va fi favorizată acum, În mod deliberat, și la nivelul emițătorului, respectiv În mediile politice și culturale italiene. Interesul mai deosebit al italienilor față de români, apărut tot În atmosfera romantică, În deceniul trei veacului al XIX-lea, pornise inițial din ambianța studiilor istorice și filologice, a preocupărilor pentru folclor, pentru culoare locală și exotism, toate acestea potențate de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
panlatină, văzută ca o posibilitate de afirmare a națiunilor mărunte prin integrarea lor Într-o comunitate mai largă, menită În același timp să se opună altor blocuri pan-naționale; c) ideea atragerii atenției opiniei publice europene, În speță a celei italiene, În direcția revendicărilor românești, metodă de acțiune politică și propagandistică ale cărei efecte se vor vedea până la „Pronunciamentul” din 1868 sau până la „Memorandum”. Ca un simbol sugestiv al acestor interferențe și contacte, asumate pe filiera mentalităților romantice, nu e o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe care o nutrea În această perioadă față de cultura și civilizația britanică. Oricum, În anul 1841 figurau printre gazetele politice care aveau drept de difuzare În Monarhia Austriacă, În afară de 23 de publicații germane, 12 jurnale britanice, 18 franțuzești și 13 italiene, fiind posibil ca o parte dintre acestea să ajungă și la Brașov. Cu atât mai mult cu cât În cazul celuilalt jurnal politic ardelean, Organul luminării, se poate afirma că redactorii săi cunoșteau În mod cert engleza (Cipariu XE "Cipariu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1986. Delureanu, Ștefan, „Mazzini e Garibaldi tra progetto e azione nele’Europa Centro-Orientale (1859-1870)”, În Revue Roumaine d’Histoire, 22, 1983, nr. 2. Delureanu, Ștefan, Mazzini e la Romania, estratto da Atti del XLVI Congresso di storia del Risorgimento italiano, Istituto per la Storia del Risorgimento, Roma, 1974. Delureanu, Ștefan, „Români alături de Garibaldi În expediția «celor o mie»”, În Revista de istorie, 35, 1982, nr. 10. Densușianu, Nicolae, Revoluțiunea lui Horia În Transilvania și Ungaria. 1784-1785, Tipografia Carol Göbl, București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tom. II, part. I, p. 166, sub voce „frânc”. După un secol și ceva Îl găsim pe „frânc” delimitat clar de italian, cel puțin la nivelul limbii culte, așa cum apare la Petru Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii” (Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda XE "Buda" , 1812, p. 335). G. Mihăilă, loc. cit. și Al. Cioranescu, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966, articolul 3489. DA, loc. cit. N.A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Roma, 1920. Din densa bibliografie a problemei se mai pot reține: A. Tamborra, Cavour XE "Cavour" e i Balcani, ILTE Torino, 1958; Ștefan Delureanu, „Mazzini XE "Mazzini" e la Romania”, extras din Atti del XLVI Congresso di storia del Risorgimento italiano, Roma, 1974; Ștefan Delureanu, „Mazzini e Garibaldi XE "Garibaldi" tra progetto e azione nele’Europa Centro-Orientale (1859-1870)”, Revue Roumaine d’Histoire, 1983, 22, nr. 2, pp. 159-169. Alexandru Marcu, op. cit., pp. 12, 20. Vezi A. Vigevano, La legione ungherese in
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
necunoscut, însă contemporanii îl indicau pe Benedetto Bordon. Această lucrare este probabil una dintre cele mai controversate cărți ale Renașterii și unul dintre cele mai căutate incunabule. Textul lucrării este scris într-o limbă hibrid, o combinație între latină și italiană, sau cuvinte care au rădăcina formată dintr-un termen grecesc, la care i s-au adăugat sufixe și prefixe latine sau italienești. Majoritatea cuvintelor de origine latină au fost împrumutate de la un singur autor latin, Ovidiu. Pe lângă aceasta, cartea include
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
desuetudine În toate limbile romanice, factorul "politețe" influențează sistemul pronumelor alocutive: forma tu este înlocuită de o alta din paradigma pronominală, fie de pluralul persoanei a II-a, ca în franceză (vous), fie de singularul persoanei a treia, precum în italiană (lei). Studiul cercetătorilor Roger Brown și Albert Gilman conține și câteva explicații istorice ale originii acestui fenomen 19. Primele atestări din latină datează din secolul al IV-lea, când vos începe să fie folosit în adresarea către împărat, și sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
cu persoana a III-a și un motiv suplimentar, alături de analiza sintagmei, din care se detașează componenta substantivală. Există limbi care au gramaticalizat adresarea la persoana a III-a ca formă de exprimare a deferenței 33. Pronumele de politețe din italiană și spaniolă, lei și usted, se acordă tot cu persoana a III-a (pentru lei este un fenomen previzibil dată fiind originea lui de pronume de persoana a III-a, dar usted conține rădăcina lui vos), creând premisele unei influențe
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
Așa cum se poate observa, unele păstrează atât grafia, cât și modul de pronunțare din limba de origine (deux-pièces, rococo, uni), altele și-au adaptat grafia (bucle, ecosez, escarpen, farin, merinos, natur, pane) după modul de pronunțare în limba etimonului. Din italiană, au intrat în aceeași clasa de adjective al dente < it al dente (felii ~), aperto < it. aperto (sunet ~), broccoli < it. broccoli (conopida ~), calzone < it. calzone (pizza ~), carbonara < it. carbonara (spaghetti ~), corretto < it. corretto (cafea ~), espresso < it. espresso (cafea ~), farfalle < it. farfalla
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
la un singur lexem: à la greque (ciorbă ~), à la légère (tratare ~), à la russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere ~), prêt-à-porter (colecție ~), terre-à-terre (personaj ~), tête-à-tête (întâlnire ~). Funcționează, de asemenea, adjectival și o serie de locuțiuni împrumutate din italiană, în domeniul artelor: a capella (interpretare ~), a fresco (pictură ~), a piacere (interpretare ~), a tempo (interpretare ~), care au întotdeauna topica postpusa. 3.5. Adjective invariabile glotonime și etnonime În dicționare există și câteva adjective invariabile, glotonime și etnonime, de origini diverse
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
subclase, există unele elemente "mai invariabile", iar altele "mai puțin invariabile" (vezi supra, 4.2). ● "cele mai invariabile" sunt englezismele foarte recente, împrumuturi directe sau calcuri, împrumuturile latinești savante, formațiile invariabile rezultate în urmă trunchierii, împrumuturile din latină și din italiană, adjectivele invariabile glotonime și etnonime, formațiile savante cu anti-, post-, pre- și pro- atașate la substantive, precum și o parte dintre adjectivele din fondul mai vechi, cu topica fixă, toate acestea manifestând incapacitatea de a primi articol; ● pe o treaptă de
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
a) adjectivele mai vechi, dar încă utilizate; b) adjective nume de culori (simple și compuse); c) adjectivele terminate în -ce; d) adjectivele neologice de proveniență franceză și italiană, invariabile și în limba de origine, precum și expresii din franceză și din italiană folosite adjectival; e) adjectivele invariabile glotonime și etnonime; f) compusele neologice savante din latină; g) adjectivele invariabile rezultate în urmă trunchierii; h) creațiile invariabile cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului; i) adjectivele din limbajele de specialitate; j) adjective invariabile
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
înființat de Ioan Vitez, episcop de Oradea (1408-1462), cu sprijinul astronomului Purbach (1423-1461). Nicolaus Copernic (1473-1543), omul care a înfăptuit marea răsturnare a concepției despre sistemul planetar, era un reprezentant clar al renascentismului și umanismului. Cunoștea greaca, latina, polona, germana, italiana etc., fiind nu numai astronom, ci și jurist, medic, administrator, om de stat, specialist în probleme monetare și tehnician. Pe baza planurilor sale s-au construit fortificații și instalații de alimentare cu apă. Concepția copernicană, impunea renunțarea la teza conform
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]