2,169 matches
-
Giurgiuveanu, Otilia, Felix Sima, Pascalopol, luptă ca să-i împiedice. Eroii sunt tipici și acționează în împrejurări tipice. Caracterul realist al romanului se exprimă prin critica instituțiilor sociale și a moravurilor. Familia, ca celulă a societății, este văzută într-o ipostază jalnică. Clalnul Tulea cu Aglae dezumanizată, cu Simion internat la ospiciu, cu Titi ratat, cu Olimpia alungată de Stănică Rațiu, cu Aurica nemăritată, ne dă o imagine a degradării familiei. Chiar nucleul Costache Giurgiuveanu, Felix Sima, Otilia are o situație precară
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
În jur. Privatizare și În domeniul sanitar. Frumos. Dar unde sunt spitalele publice, acolo unde se poate face bine tot omul sărac din țara asta. Unde au dispărut? Ați vrut și ați aplicat sistemul vestic. Dar cum? În cel mai jalnic mod posibil, În așa fel ca majoritatea populației să nu poată beneficia de nici un serviciu. De ce? Din același motiv amintit În capitolul precedent. Vreți să scăpați cât mai repede, prin toate mijloacele posibile și imposibile, de cât mai mulți români
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
l-au prins, indiferent cât și ce i-a costat acel fotoliu, În stare să-și vândă mama, copiii, sufletul pentru el, nerealizând că, În realitate, sunt niște pigmei cu spinarea strâmbată de temenele la propriu și figurat, niște figuri jalnice, fără cultură, fără vise frumoase, fără suflet pentru "simplul cetățean" care le-a acordat Încrederea și posibilitatea ocupării acestui fotoliu despre care vorbesc cu dispreț din vârful buzelor și de care-și vor aminti doar la viitoarele alegeri. În rest
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
inutilă, pentru că asemenea distinse doamne și domnișoare nu ajung (et Dieu nous en préserve !) a face acele trebi umile și respingătoare pe care le-ar reclama mizeria umană a unor bieți oameni, cei mai mulți de joasă extracție și ajunși într-o jalnică stare... Nu mai rămâne atunci decât o mondenitate, ce permite contacte în lumea cea mai înaltă. Să fi fost o egoistă ieșire de gelozie ? Cine știe ce a înțeles Marie-Liliane din spusele mele, pentru că, de atunci și până când s-a ridicat să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Unde-ai auzit de el? Simțea că Sid Îl duce cu vorba. Mi-a vorbit de el un vînzător de porno. Paraziți pe linie, respirație Întretăiată. — Jack, chestia asta cu pornografia e o mare tîmpenie! E numai pentru tipii ăia jalnici cărora nu li se scoală. Las-o baltă și scrie-mi cînd ai ceva serios, gabishe? Trînti receptorul În furcă - bang! - de parcă ar fi trîntit o ușă, rupîndu-te de tot ce-ai fost, făcîndu-te să treci o graniță și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
s-a arătat Îngrozit de el. Nu e ciudat? — Poate că nu. Unde e acum? — Dincolo de ușa aceea. Fii blînd cu el, te rog! Omul ăsta o fi fost un gangster, dar la ora actuală e doar o ființă omenească jalnică. Jack deschise ușa. O Încăpere mică, bine capitonată. Davey Goldman ședea pe o bancă lungă, tot capitonată. Era neras și puțea a Lysol. Cu falca atîrnînd, Davey răsfoia un National Geographic. Jack se așeză lîngă el. Goldman se dădu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
polițist și a Început să ridice construcții cu banii primiți de la Dieterling. CÎnd Thomas Exley a fost ucis, primul care l-a sunat a fost Ray Dieterling. Au construit Împreună, pornind de la povara morților lor. *** Dieterling Încheie. — Acesta a fost jalnicul meu happy-end. Munți, rachete, rîuri, toate păreau să zîmbească. — Tata nu a știut niciodată de Douglas? Chiar a crezut că Paul e vinovat? — Da. Mă ierți? În numele tatălui tău. Ed scoase un obiect Îndoit. Frunze de stejar din aur - insigna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
deplină seninătate, Scrisoarea despre "umanism", în care se reunesc toate temele gândirii heideggeriene de dinainte și de după Kehre, expuse în cel mai pur jargon heideggerian și într-un efort de totalizatoare justificare a întregii sale gândiri. Bâjbâiam într-un mod jalnic și rezultatul a fost un semieșec. După șase-șapte ani, ambiția mi s-a retrezit, de astă dată cu conștiința că nu mai e vorba de un simplu exercițiu personal, ci de confruntarea posibilităților limbii noastre cu una dintre cele mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
știe, după toate cîte-i spusese... Totuși băutura nu reușea să-l Înfierbînte pe musafirul nord-american, mai curînd Îl Întrista, vorbea din ce În ce mai puțin cu prietenii, de fapt se limita să comande și să Întrebe cine mai vrea whisky, avea o mutră jalnică de ți se făcea milă de el... — Incredibile! exclamă pe neașteptate, lăsînd să-i cadă capul În piept. — Ce? Îl Întrebă Santiago. — Incredibile, repetă, Îngropîndu-și și mai tare capul În piept. Nu și-l ridica decît pentru a-și căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fi pus aiurea. Și-a aruncat privirea peste ce găsise: jumătate de pungă de chipsuri ușor înmuiate; o cutie de măsline negre; patru Hanobs, de asemenea ușor înmuiate; o conservă ruginită de ananas; opt felii de pâine uscată. O recoltă jalnică, va trebui să meargă a doua zi la cumpărături. Poftea după ceva fierbinte, așa că a pus două felii de pâine în toaster. În timp ce aștepta, a început să simtă frustrarea neputinței în ceea ce îl privea pe Marcus. Pentru că exista acest gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să se simtă nesigur și îi dădea ei controlul. Muncă grea. Zăceau într-o blazare post-coitală. Ești minunată, spuse el din senin. Sunt? întrebă ea, ridicându-se într-un cot și aruncându-i un zâmbet malițios. Doar că am gusturi jalnice la bărbați, nu? S-a pregătit pentru o replică acidă din partea lui Jack, dar el nu făcea decât să își plimbe degetele prin părul ei lung. —Ești bine? întrebă ea, foarte surprinsă. — Niciodată nu m-am simțit mai bine. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
intrând în sufrageria soției. Vtc "V" Generăleasa ținea foarte mult la originea ei. Mare-i fu surpriza când, fără nici o pregătire prealabilă, află că acest cneaz Mâșkin, ultimul din spița lui, despre care auzise deja câte ceva, nu e decât un jalnic idiot, aproape un cerșetor și, de sărac ce e, primește de pomană. Generalul mizase pe efectul celor spuse, ca să-i trezească interesul și să-i abată gândurile într-o cu totul altă direcție. În situațiile extreme, generăleasa făcea de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
exprima așa gramatical, este că, dumneata, tinere, n-ai fost în stare nici măcar să pricepi că Lizaveta Prokofievna a rămas acum cu dumneata numai fiindcă ești bolnav - numai dacă într-adevăr ești pe moarte -, ca să zic așa, din milă, din pricina jalnicelor dumitale cuvinte, domnule, și nici un fel de noroi nu-i poate, în nici un caz, împroșca numele, calitățile și aprecierea de care se bucură... Lizaveta Prokofievna! încheie generalul, care se înroșise tot la față. Dacă vrei să pleci, atunci să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
altă lume cu dispreț, iar noi, pentru a nu cădea victime ale dezgustului său, ne justificăm prin gesturi, vorbe și fapte. Nădăjduim astfel să obținem îndurarea sa, iertarea curiozității de a fi. - Iar când acel cineva e botezat Dumnezeu, împodobim jalnicul nostru spectacol, ca și cum acesta ar fi altceva decât oglinda Marelui Amărât. Totul mă rănește și raiul îmi pare prea brutal. Orice atingere-i o rostogolire de stânci și răsfrângerea stelelor în ochi visători de fecioară mă doare, ca materie. Florile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cea spirituală. Mai cu seamă la aceasta. Resturile, scursurile, cangrena morală, imbecilități ale instinctului, orizont imediat - determină, toate, o fizionomie caraghioasă și tristă, de un grotesc deprimant. Balcanul în esența lui reprezintă o zvârcolire ratată, un dinamism închis, o sterilitate jalnică. Ce înseamnă astăzi România, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia? - Oricât aș fi de pesimist cu privire la trecutul și la prezentul României și oricât - din dorință de obiectivitate - aș încerca s-o depreciez, îmi este imposibil să nu recunosc că ea este singura țară
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lui Cozma Răcoare a fost posibilă tot datorită stimatului sau complice, fostul președinte al României, care, Înainte de a părăsi Cotroceniul, și-a amintit de fostul tovarăș de complicități politico-securistominerești și și-a Încheiat cel de-al treilea mandat În mod jalnic, așa cum jalnică i-a fost lungă sa carieră de activist al pecereului, grațiindu-și ortacul. Așa se face că supranumele „bunicuța”, care pare mai degrabă un alint pentru vârsta venerabila a școlitului moscovit e de fapt un nume de cod
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Răcoare a fost posibilă tot datorită stimatului sau complice, fostul președinte al României, care, Înainte de a părăsi Cotroceniul, și-a amintit de fostul tovarăș de complicități politico-securistominerești și și-a Încheiat cel de-al treilea mandat În mod jalnic, așa cum jalnică i-a fost lungă sa carieră de activist al pecereului, grațiindu-și ortacul. Așa se face că supranumele „bunicuța”, care pare mai degrabă un alint pentru vârsta venerabila a școlitului moscovit e de fapt un nume de cod pentru cel
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
este con dusă de cel mai mândru dintre ei, chiar dacă e femelă. La oa meni, de ce să fie invers? Cel din frunte ar trebui să fie și cel mai bun. Cine zice că acesta este Augustus? Ba din contră, o jalnică figură a ajuns să reprezinte Roma! Transpiră. Se scutură împroșcând în juru-i picături de sudoare. Ce le-a adus Augustus? Suduie printre dinți cu mânie: — Inovații constituționale și monarhie militară! Își simte venele de la tâmple zvâcnind. De ce să-l prețuiască
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
gelozia ei să ia forme fizice; În momente ca acesta se gîndise O să mă ard sau O să mă tai. Pentru că o arsură sau o tăietură putea fi arătată, Îngrijită, se putea cicatriza sau vindeca, ar fi un fel de emblemă jalnică, dar, oricum, ar fi acolo, pe suprafața trupului ei, și nu ar roade-o din interior. Îi reveni ideea că s-ar putea răni Într-un fel. Era un fel de soluție la problemă. N-o s-o fac, Își zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cap, apoi Îi făcu cu ochiul barmanului. — De ce spun fetele Întotdeauna asta cînd apar? Gusta spectacolul. Putea să o țină așa ore Întregi. Dar nu o făcea decît să-și piardă răbdarea - se gîndi că, probabil, păreau o pereche de jalnici actori amatori. Mereu Îi era teamă că va izbucni În rîs. Altădată, Într-un alt hotel, chiar Începuse să rîdă, și asta Îl făcuse și pe el să rîdă; stătuseră acolo, chicotind ca niște copii... Își termină ginul. Asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
lustruită. Avu În fața ochilor Încăperea Însăși, scaunele și mesele Înghesuite, camuflajele, toată atmosfera aceea irespirabilă, mirosurile de cerneală, păr, machiaj, și i se părură mai oribile ca oricînd. — Aș vrea să mă pot duce acasă, zise ea, pe un ton jalnic. — Ei bine, de ce n-o faci? Au mai rămas douăzeci de minute. — Să plec? Și ce mă fac cu Gibson? — O să-i spun că te simți foarte rău. E adevărat, nu-i așa? Fii atentă, cum o să ajungi acasă? Dac-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
regulă, doamnă Pearce. Se ocupa cu ceva, completa un formular sau ceva de genul ăsta, o etichetă, pe care o prindea de gulerul lui Viv. Fiți curajoasă, rezistați, doamnă Pearce... — Nu-mi mai spuneți doamnă, spuse Viv pe un ton jalnic. Nu-i soțul meu, așa cum a spus doamna. A trebuit să ne prefacem pentru domnul Imrie, asta-i tot... — N-are importanță, zise Kay. — I-am spus că ne cheamă Harrison, pentru că ăsta era numele de fată al mamei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nuntă, nervii de ultim moment și cantitățile Înfiorătoare de stres. Cu toate astea, azi-dimineață m-am hotărît că merit o zi liberă - la naiba, poate chiar două - așa că am sunat chiar la prima oră, conștientă fiind că, la ce mincinoasă jalnică sînt, mi-ar veni mult mai ușor s-o mint pe secretară, Penny, decît pe șeful meu. — Vai, sărăcuța de tine, se auzi vocea ei plină de compasiune. Dar nu e de mirare, avînd În vedere chestia asta cu nunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
găină. — Îmi pare nespus de rău pentru dezordine, am zis cu un glas pierit, adunînd farfurii, pe care se uscase mîncarea, de pe masă și ducîndu-le la chiuvetă. Nu-mi vine să cred că mi-ai văzut bucătăria În cea mai jalnică stare cu putință. Mă simt atît de jenată. Am deschis ușa unui dulap și i-am Întins o vază pătrată de sticlă. — Am o menajeră extraordinară, care e În căutare de ceva de lucru În plus, răspunse ea zîmbind. O s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
am implorat să nu plece. Am privit-o, neștiind ce să spun. Imaginea lui Fran, cea atît de calmă, cea plină de succes și supertrendy, implorînd pe cineva refuza să-mi apară dinaintea ochilor. Mai ales În postura de grămadă jalnică pe podea. Numai ideea mă lăsa mută. Dar care era rostul? Îmi explicase Fran. Nu știi niciodată cum o să reacționezi la ceva pînă nu ți se Întîmplă. PÎnă În clipa aceea, crezuse cu sinceritate că Își va face bagajele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]