42,645 matches
-
constituțional. După cum susține Stahl (1998, vol. II, p. 71), „răspunderea solidară a satului în materie penală nu era însă o creație arbitrară a statului, ci doar folosirea unui sistem preexistent de judecată penală locală. Obștea sătească are capacitatea de a judeca pricini nu numai civile, ci și penale”. Prin urmare, modalitatea în care statul alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe un an, câte unul din fiecare treaptă socială - fruntași, mijlocași și codași. Preluând structurile de organizare deja existente, Regulamentul prevede că aceștia „se vor aduna duminicile și în zilele de sărbătoare, după liturghie, la casa preotului satului, unde vor judeca toate pricinile din acea săptămână”. Funcțiile prevăzute pentru acest „giudeț” prin Regulament sunt de împăcare a părților și, dacă acest lucru nu este posibil, să se ia măsuri punitive de maxim 10-15 lei, cu obligația de redactare a unui proces
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în devălmășie și reîmpărțirea lui. Acest mecanism funcționa și în cazul conflictelor între sate și în cazul conflictelor între săteni. Conform teoriei, pentru ca un mecanism de aplanare a conflictelor să fie eficient, el trebuie să nu impună costuri mari. Dacă judecăm prin prisma statului modern, prin prisma a ceea ce cunoaștem azi despre organizarea teritorială, atunci acest mecanism ne apare ca fiind extrem de costisitor, dacă nu chiar nepermis, având în vedere că ar încălca proprietatea privată. În satul devălmaș însă nu exista
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de adaptare. Dar adaptarea ține mai mult de biologic decât de spiritual. De pildă, eu mă situez în fluviul inform al stalinismului, care se revarsă prin empirismul haotic anglo-saxon asupra Europei centrale. Deci cum pot fi eu, dacă încerc să judec acest fluviu inform al stalinismului care situează omul în regnul animal, cum pot eu să scap de acest animalism? Prin orgoliu, mă opun — și intru în temniță. Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel, să știți un lucru
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
zeilor, dar, amănunt deconcertant, s-o facă fără ca cineva să-i fi silit vreodată? 3. În sfârșit, cum s-a putut ca atâția inși de o calitate umană remarcabilă, atâția „băieți buni“, să fi trecut de partea unei mișcări care, judecată cu ochii prezentului, a fost neîndoielnic o întruchipare a Răului? Acestor întrebări nu li s-a dat până astăzi un răspuns. În schimb, s-au rostit sentințe, s-au aruncat anateme, s-au compromis prestigii, s-au distrus viețiomenești.
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
pentru că asta a fost voința celor de Sus, iar acestei Voințe Supreme nu i te poți împotrivi oricât liber arbitru ai avea. Așa că este mai bine acum să aștern pe hârtie tot ce s-a întâmplat ca să vedeți și să judecați și dumneavoastră dacă am sau nu dreptate. Voința Divină nu se discută, se execută, indiferent în ce fel - aici intervine liberul arbitru - dar se execută; și e bine așa. Am depășit paranteza și mergem mai departe. Într-o seară, în jurul
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
cu înzestrări excepționale, care după “anii de paradis” ai pensionului, întrerupea studiile. Regretul se va manifesta ca un ecou: “Îmi place grozav să învăț, atât știu eu să fac bine”, îi comunica lui Garabet Ibrăileanu în 1914, “Sunt timpuri când judec aproape cu necaz pe cei ce mă stăpâneau atunci, și n-au înțeles atâta lucru, că eram făcută să învăț mult, sunt timpuri când dorința de a ști, de a cerceta , de a mă afunda în labirintul cunoașterii, mă cuprinde
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cărți de proză ale Hortensiei Papadat Bengescu ĂApe adînci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzii) sunt totuși receptate numai în cadrul distincției autor feminin versus autor masculin, cu judecăți de valoare evoluând de la pozitiv la negativ care decurg strict din această opoziție. Ibrăileanu judecă pozitiv atributul femininului socotind că "numai o femeie cu o personalitate puternică se va putea sustrage influenței acestor modele /masculine/" și va rămâne "originală și deci feminină" 1919). Topârceanu caută un ton mai obiectiv, dar spune în fond același lucru
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
un corp în cădere și un horcăitstrigăt scurt... Atât... Am revenit de mai multe ori la Timișoara, am cercetat, am întrebat, mister! Nimeni nu știe nimic de Cristian Silaghi, a dispărut de atunci”. Odată ajuns în Iugoslavia a fost arestat, judecat de autoritățile sârbe și condamnat la 21 de zile închisoare; apoi a fost internat într-un lagăr inuman de „triere” pentru o perioadă de peste trei luni de zile. A reușit în cele din urmă să se pună sub protecția Înaltului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
titlul și precizează, printr-un substantiv, subiectul (ex. Lider); Al doilea vers este format din două cuvinte, două adjective care descriu subiectul (ex. Responsabil, echilibrat); Al treilea vers conține trei cuvinte, verbe la gerunziu, referitoare la acțiuni proprii subiectului (ex. Judecând, decizând, controlând); Al patrule vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele elevului față de subiectul în cauză (ex. Șeful este de vină); Al cincelea vers redă într-un singur cuvânt esența subiectului (ex. Om). O altă cerință esențială a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și simplu (faptele sunt următoarele...). Pălăria galbenă semnifică gândirea optimistă și operează din perspectivă pozitivă, concentându-se pe beneficiile și valoarea faptelor, explorând concret și clar sugestiile primite (care sunt obiectivele...?, care sunt beneficile... Pălăria neagră semnifică gândirea critică, negativistă care judecă faptele dintr-o oferă o perspectivă sumbră, negativă, punctând aspectele negative sau erorile acestora, dar și pericolele demersurilor propuse (ne expunem la riscul ca...). Pălăria roșie semnifică gândirea influențată de afect, adică oferă o perspectivă emoțională asupra faptelor abordate, expunându
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ajutor și, dacă le vom oferi ceea ce putem, vom primi cu dobândă înapoi. Un om, dacă-ți cere ajutorul pe stradă, ajută-l, nu spune că nu-i dau bani, că oricum o să-i beie. Dacă îți cere ajutorul, nu judeca pe nimeni, ajută cu ceea ce poți, căci, la rândul tău, și tu vei fi ajutat și asta am simțit și eu. De unde aveam, de unde nu aveam, dădeam și se întâmpla, ca atunci, când erau greutăți, Dumnezeu se miluia de noi
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
făcut bine, ne va fi recunoscătoare și mereu o să-și amintească de binele pe care i l-am făcut. Dar dacă am făcut bine, și persoana nici bună ziua nu ne dă, nu trebuie să ne întristăm, căci Dumnezeu vede și judecă, iar noi trebuie să ne facem în continuare datoria de om. Lumea mea Fiecare om are lumea sa, și eu am lumea mea, în care mereu o să ajut o bătrânică să ducă o sacoșă grea până acasă sau să-i
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
La sat, merge foarte mult critica și, chiar dacă nu ai făcut un anume lucru, deja te vorbesc. E ceva amunzant, cu care trăim zi de zi. Credem că e ceva normal. Poate, dar eu prefer ca oamenii să nu fie judecați, pentru că fiecare om are dreptul la greșeli, la dezvoltări, la căderi, la succese. Dar, dacă nu avem ce face, ne găsim o ocupație plăcută. Trebuie să ne bucurăm de succesul unei persoane și să ne motiveze acest succes, pentru ca să creștem
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ea ascultă și face după placul meu sau nu-mi spune nimic, dacă doresc să fac unele schimbări în casă. Ea este mereu pentru. Și chiar spune că ceea ce fac e bine. Avem discuții despre planurile mele de viitor, ea judecă viața obiectiv, dar eu încerc să văd dincolo de orizont, pentru a-mi îndeplini planurile și visele. Este atât de copilăroasă uneori, încât îmi pare că eu gândesc mai matur. Mereu, îmi pune întrebări despre tehnologii noi și, când încep sa
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
duce în vîrful dealului și, de acolo, la cetate. Ajuns la gardul cu care, din porunca domnului Nicanor, erau împrejmuite toate ruinele, pentru a nu se prăvăli cumva bolovani peste oi sau vaci, s-a oprit. S-a oprit ca să judece și să vadă ce e de făcut, nu de altceva. Și, uite-așa, cu multă răbdare și pricepere, Virgil a pregătit în noaptea aceea întregul plan de descoperire a comorii. Era sigur sută-n sută că, dacă nu va lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de statură și că are pistrui? Ei și? Hai să fim drepți! Și despre Ștefan cel Mare spunea cronicarul că era "mic de stat, dar mare la sfat și viteaz cum n-a mai stat"! Deci nu după statură poți judeca exact capacitatea unui om. Iar faptul că are pistrui poate constitui un defect? Bineînțeles că nu. S-au mai văzut cazuri de astea. Și, fie vorba între noi, Bărzăunul nu mai are decît cîțiva pistrui pe vîrful nasului. Atît! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
găsim cumva vreun schelet de mamut ori de om preistoric? Vă dați seama ce lovitură dăm? Toți ochii se întoarseră spre Bărzăun și imediat în fiecare luci scînteia unei bucurii extraordinare. Chiar! Ar fi colosal! Are dreptate moaca! Știți că judecă și Bărzăunul? Și, de la această probabilitate a Bărzăunului, spusă cu multă putere de convingere într-un moment de răscruce, discuțiile ajunseră foarte aprinse și toți participanții se înveseliră, devenind încrezători în marea descoperire ce le stătea în față. Nuțu mersese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
a intervenit iar, cu foarte multă autoritate, Ilinca și le-a spus tuturor că, dacă-l mai necăjește cineva pe Bărzăun, ea se întoarce singură acasă și se supără definitiv. Așa că s-au împăcat cu toții și s-au oprit să judece lucrurile pe îndelete. Dealtfel, din locul unde se opriseră ei, Piatra Domniței se vedea încă foarte bine. Adică de ce nu vrei tu să mergem la Peștera Liliecilor? îl întrebă Vlad pe Bărzăun. Eu nu zic că nu vreau să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Numai că el a făcut o treabă nu prea bună. Adică, ce mai, rea de tot. Și cred că la treaba asta se referise Vlad cînd a spus că "Nuțu e tare trăsnit". Dar nu-s eu în măsură să judec lucrurile astea. Ba, atunci cînd am auzit exact ce-a putut face, aproape că i-am dat dreptate Bărzăunului, care s-a exprimat la un moment dat în felul următor despre Nuțu: Noroc de el că-i bîlbîit, că altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ca să uite total de existența apei, ei bine, i-a spus despre ce-au descoperit în Peștera Liliecilor! Veți zice, poate: ei, și ce?... Doar tot trebuia să se audă odată și-odată. Păi nu-i așa, frate! Hai să judecăm lucrurile cum trebuie. Nu-i așa, zic, pentru că la întoarcerea din pădure s-au sfătuit cu toții, în afară de Virgil, care tăcea și părea că nu-l mai interesează nimic, să nu spună un cuvînt la nimeni despre peșteră; în afară de mine, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ajut pe mama. Începem recoltatul legumelor pentru export. Și m-a rugat s-o ajut și eu, că nu se simte prea bine. Știi că s-ar putea să mai am un frățior ori o... surioară? Eei! se miră Bărzăunul. Judecă și tu... cum să merg la pădure în cazul ăsta? În fața unui asemenea argument atît de serios, Bărzăunul nu mai insistă și plecă cu capul în jos de lîngă Ilinca fără să-i mai spună măcar "la revedere". Mi-aduci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cădeau din tavanul peșterii. Pe Nuțu lui Răstoacă l-a exclus definitiv din gîndurile sale. Phii, ce momîie! zise Bărzăunul cînd își aminti de făptura lui Nuțu, plină toată de noroi și tremurînd de groază. Dar cînd șezu totuși să judece mai la rece, eliminînd orice urmă de aversiune față de însoțitorii lui la peșteră, parcă tot l-ar fi acceptat și pe Nuțu numai să mai poată organiza o expediție... în care să fie inclusă, neapărat, și Ilinca!... Da, fără nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
undeva, teoria că omul de cănd s-a născut s-a luptat cu natura. Fals! Am să vă rețin atenția cu o mică poveste: într-un spectacol de teatru, Soarele supărat a chemat la curtea lui planetele din sistem să judece Pămăntul pentru toate nenorocirile care se întămplă și le tolerează oamenilor. Acuzațiile importante făcute de către celelalte planete din 99 sistem: omul umblă prin spații cănd vrea el și-i deranjează sondele și sateliții care-i spionează zi și noapte, iar
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
căt va exista Universul. Animație generală, aplauze. Așa cum n-a greșit nici Copernic, Galileo Galilei, Giordano Bruno și, în mare parte, Darwin. Cine crede că într-o fracțiune de secundă poate reproduce Universul în laborator este un naiv. Istoria va judeca cine a avut dreptate. Dar istoria de către cine va fi judecată? Dacă am mai fi împreună măcar peste o sută de ani vom afla?! Aplauze, animație. Domnule Evelin, poftim! Evelin: Doamnelor, domnilor, repet: omul trebuie să aibă mare grijă de
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]