23,636 matches
-
incident procedural, un caz de suspendare de drept (ope legis) a acțiunilor aflate pe rolul instanțelor care, din punctul de vedere al sediului materiei, este reglementat de art. 412 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „judecarea cauzelor se suspendă de drept în alte cazuri prevăzute de lege“. ... 116. Suspendarea judecății are un efect general, în sensul că operează în bloc, față de toate părțile din proces, indiferent de calitatea acestora (reclamant, pârât, intervenient voluntar etc.). Așadar
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
pur și simplu în fața instanței și în mod expres o parte din pretențiile reclamantului. În rest, din punctul de vedere al conținutului lor, hotărârile nu pot fi decât integrale. În acest context, examinarea completă a căilor de atac presupune judecarea împreună a căilor de atac declarate deopotrivă de creditor, respectiv de debitor. ... 130. Față de cele mai sus arătate, prevederile art. 75 alin. (1) coroborate cu cele stipulate de art. 75 alin. (2) lit. a) teza întâi din Legea nr.
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
a faptului că nu există tripla identitate. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, sens în care reține că gradele de jurisdicție și numărul căilor de atac care trebuie prevăzute pentru judecarea diferitelor litigii reprezintă aspecte ce intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului național. Stabilirea unor reguli diferențiate, ținând seama de specificul unor litigii sau chiar de situația deosebită în care se află persoanele implicate, nu are semnificația instituirii unor privilegii ori
DECIZIA nr. 467 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294682]
-
efectivitatea soluționării plângerilor victimelor în materia răspunderii disciplinare a medicilor, cadru general obligatoriu și pentru instanțele judecătorești. ... 7. Astfel, se arată că prevederile art. 452 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 permit, contrar principiului separației puterilor în stat, ca procedura judecării cauzelor disciplinare să fie reglementată nu prin lege, de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare, ci printr-un act administrativ (statut), de către un organ administrativ. De asemenea, prevederile legale criticate permit, în mod neconstituțional, ca procedura judecării cauzelor disciplinare să
DECIZIA nr. 455 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294640]
-
stat, ca procedura judecării cauzelor disciplinare să fie reglementată nu prin lege, de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare, ci printr-un act administrativ (statut), de către un organ administrativ. De asemenea, prevederile legale criticate permit, în mod neconstituțional, ca procedura judecării cauzelor disciplinare să nu fie reglementată prin lege organică, după principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale, și să nu cuprindă garanții ale drepturilor constituționale la apărare și la un proces echitabil, lăsând organului administrativ reglementarea în
DECIZIA nr. 455 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294640]
-
554/2004, criticile de neconstituționalitate vizează doar alin. (1) al acestui articol și, în consecință, Curtea reține ca obiect al excepției aceste prevederi legale. ... 20. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 452 alin. (4) din Legea nr. 95/2006: „Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Statutul Colegiului Medicilor din România. “ ; ... – Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la
DECIZIA nr. 455 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294640]
-
art. 4 privind dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă. ... 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 452 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 stabilesc că, în cazul medicilor, procedura judecării abaterilor disciplinare este prevăzută în Statutul Colegiului Medicilor din România (CMR). ... 24. În același timp, Curtea reține că prevederile de lege criticate fac parte din secțiunea 6: Răspunderea disciplinară, cuprinsă în capitolul III, intitulat Organizarea și funcționarea CMR, din Legea
DECIZIA nr. 455 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294640]
-
de a ataca în contencios administrativ decizia de sancționare dată de Comisia superioară de disciplină. ... 25. În consecință, Curtea reține că Legea nr. 95/2006 trasează reguli esențiale privind răspunderea disciplinară a medicilor, în timp ce aspectele de ordin procedural privind judecarea abaterilor disciplinare sunt, potrivit opțiunii legiuitorului, lăsate la nivelul de reglementare al unui act normativ de reglementare secundară, susceptibil a fi supus controlului judecătoresc de legalitate pe calea contenciosului administrativ. ... 26. Curtea observă că însăși Legea nr. 95/2006 conferă CMR
DECIZIA nr. 455 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294640]
-
la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, pe considerentul invocat de autoarea excepției, potrivit căruia o competență obligatorie a Parlamentului, aceea de a reglementa prin lege organică în materia procedurii judecării abaterilor disciplinare, în cazul medicilor, ar fi fost în mod neconstituțional delegată Colegiului Medicilor din România. ... 29. De asemenea, Curtea observă că, în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 871 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 455 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294640]
-
ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, Curtea reține că, potrivit normei constituționale de referință, regimul general privind raporturile de muncă se reglementează prin lege organică. Or, procedura judecării abaterilor disciplinare în cazul medicilor nu se circumscrie domeniului privind regimul general al raporturilor de muncă, în sensul dispozițiilor constituționale antereferite. Prin urmare, Curtea constată că aceste norme fundamentale nu au incidență în cauză. ... 38. Întrucât, prin conținutul lor normativ
DECIZIA nr. 455 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294640]
-
incidente în cauză. ... 39. De asemenea, Curtea subliniază că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea normelor juridice nu pot fi supuse controlului de constituționalitate, fiind, în caz de litigiu, de competența instanțelor judecătorești. ... 40. În consecință, reținând că reglementarea procedurii judecării abaterilor disciplinare prin statutul adoptat de Colegiul Medicilor din România nu este de natură să se convertească într-un viciu de neconstituționalitate, Curtea urmează să respingă ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate formulate cu privire la dispozițiile art. 452 din Legea
DECIZIA nr. 455 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294640]
-
este vădit nefondat“ din cuprinsul acestora este neconstituțională. Curtea a reținut că respingerea recursului pentru motivul că acesta este vădit nefondat obligă Înalta Curte de Casație și Justiție la examinarea fondului cauzei. Or, aceasta poate avea loc numai în faza judecării pe fond a recursului, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale specifice accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, incluzând citarea părților și participarea procurorului, când este cazul, iar nu în cadrul procedurii de filtrare. Ca
DECIZIA nr. 479 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294650]
-
completările ulterioare (Legea nr. 554/2004), coroborat cu art. 527 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind învestit cu judecarea cererii formulate de un funcționar public în contradictoriu cu intimatul angajator instituție publică, obiectul cauzei vizând reintegrarea pe funcția deținută și plata aferentă a salariilor indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada
DECIZIA nr. 91 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294017]
-
aplicare a textului legal supus analizei, iar instanța de trimitere nu invocă o chestiune de interpretare a vreunui text de lege, ci solicită o îndrumare pentru a gestiona soluționarea cauzei. ... 47. Astfel, se observă că tribunalul a fost învestit cu judecarea unei cereri având ca obiect includerea, începând cu luna august 2020, în calculul indemnizațiilor de concediu medical al zilelor de învoire plătită, incapacitate temporară de muncă și oricăror alte concedii plătite angajaților, salariați din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor, categorie
DECIZIA nr. 67 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292767]
-
examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor și dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: XI.1. Dispoziții legale relevante Codul penal Articolul 5 Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei (1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și actelor normative
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: XI.1. Dispoziții legale relevante Codul penal Articolul 5 Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei (1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
sau o omisiune care, în momentul săvârșirii, nu constituia o infracțiune potrivit dreptului național sau internațional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârșirii infracțiunii. ... 2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării și pedepsirii unei persoane vinovate de o acțiune sau de o omisiune care, în momentul săvârșirii, era considerată infracțiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de națiunile civilizate. ... Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Articolul 49 Principiile legalității și proporționalității
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai mare decât cea aplicabilă la momentul săvârșirii infracțiunii. În cazul în care, ulterior săvârșirii infracțiunii, legea prevede o pedeapsă mai ușoară, se aplică aceasta din urmă. (2) Prezentul articol nu aduce atingere judecării și pedepsirii unei persoane care s-a făcut vinovată de o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, era incriminată pe baza principiilor generale recunoscute de comunitatea națiunilor (…). Articolul 52 Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor (1) Orice restrângere a
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
situații tranzitorii (care a fost anterior constatată în cuprinsul acestor considerente) mai este necesar ca fapta ce face obiectul acuzației să fie infracțiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă, cât și conform legii în vigoare la data judecării cauzei, iar dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă. ... 127. Art. 20 din Constituția României reglementează transpunerea în practică a protecției drepturilor fundamentale în cazul aplicării concomitente a mai multor norme juridice provenind din diferite surse normative, anume
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
actului normativ anterior evocat reiese că intenția legiuitorului delegat a fost aceea ca instanța supremă să asigure interpretarea unitară a dispozițiilor legale incidente în litigiile privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. ... 40. Fiind o dispoziție imperativă, instanța învestită cu judecarea procesului nu este în măsură să analizeze dacă problema de drept invocată este una veritabilă, susceptibilă de interpretări diferite. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 41. Reclamanții au apreciat că cele două majorări
DECIZIA nr. 92 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294128]
-
pronunțată la primul termen de judecată, ulterior respingerii cererii de amânare formulate de către pârât, instanța de trimitere nu a procedat, potrivit dispozițiilor art. 131 din Codul de procedură civilă, la verificarea și stabilirea competenței generale, materiale și teritoriale pentru judecarea pricinii; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat prin pronunțarea unei decizii în recurs în interesul legii sau a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept și, de asemenea, nu există un recurs în interesul legii
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (…) (4) Excepțiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleași dovezi ca și pentru finalizarea etapei cercetării procesului sau, după caz, pentru soluționarea fondului“, nu se poate analiza și stabili care este relevanța pentru soluționarea în fond a litigiului a dezlegării problemei de
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
art. 36 alin. (1) privind dreptul de vot și art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la cadrul procesual în prezenta cauză, că excepția a fost ridicată în cadrul judecării apelului formulat împotriva hotărârii de validare a primarului, ca urmare a desfășurării alegerilor locale la data de 27 septembrie 2020. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este admisibilă, textul legal având
DECIZIA nr. 458 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294243]
-
Publice, unde a rămas până pe 30 august anul 1948, când a fost arestat în lotul al doilea al foștilor membri ai guvernului Antonescu, calificați drept ”criminali de război”. La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani temniță grea. Judecarea recursului s-a prelungit până în ianuarie 1948, cînd instanța a menținut pedeapsa din ’46. Întemnițat la Aiud, alături de majoritatea elitei românești, Mircea Vulcănescu a ținut o serie de conferințe considerate subversive de torționari, pentru că le menținea oamenilor moralul. Astfel că
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
anumite cazuri, ignorarea intenționată a unor probe existente și importante, a muncii unor oameni, din comoditate, din rea voință, tratarea cu indiferență a omului, a instituției pe care o reprezintă pot duce la acuzarea și chiar condamnarea unui nevinovat. La judecarea propunerii de arestare preventivă, totul a mers ca pe bandă: cu un procuror incompetent, un judecător la fel de incompetent și la fel de vinovat prin intrarea într-o sală de judecată fără a fi studiat dosarul. O avocată din oficiu la apărarea acuzatului
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]