28,495 matches
-
alte forme de perfecționare profesională. Articolul 36 (1) Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător sau de procuror, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu
REGULAMENTUL din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271036]
-
Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător sau de procuror, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și
REGULAMENTUL din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271036]
-
alt penitenciar, în cauzele în care persoane aflate în executarea pedepsei închisorii invocă dreptul de a executa pedeapsa într-un penitenciar cât mai aproape de domiciliu. ... 10. Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași a expus divergențele existente în jurisprudență fără a formula un punct de vedere cu privire la problema de drept supusă dezlegării și interpretării unitare. ... ... II. Dispoziții legale relevante 11. Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
încât aceasta nu este supusă regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică celei a inculpatului. Într-un sens similar s-a pronunțat Curtea în jurisprudența sa referitoare la Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, abrogată prin Legea nr. 254/2013, de
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
exercitarea drepturilor persoanelor condamnate, stabilite prin Legea nr. 254/2013, fără ca în acest mod să fie încălcate dispozițiile constituționale privind dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că garanțiile consacrate în materie penală de prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - egalitatea de arme, dreptul la apărare, contradictorialitatea - nu sunt aplicabile procedurilor privind executarea pedepselor. În acest sens sunt, de
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
demnității umane, fără a fi supusă unor suferințe sau greutăți de o intensitate care să depășească nivelul inevitabil de suferință inerent stării de detenție. “ ... 30. În contextul principiilor și exigențelor convenționale menționate mai sus, așa cum s-au configurat în jurisprudența instanței de contencios al drepturilor omului, statul român, în cauza sus arătată, a susținut în fața instanței europene că Legea nr. 254/2013 oferă o cale de atac preventivă și efectivă. ... 31. În Cauza Polyakova și alții contra Rusiei (având ca
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
este un criteriu orientativ în stabilirea penitenciarului și nu un drept al persoanei condamnate. O atare abordare a criteriului executării pedepsei într-un penitenciar aflat în proximitatea domiciliului persoanei condamnate se regăsește și în literatura de specialitate, precum și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, Curtea Europeană a stabilit că prin Convenție nu se acordă persoanelor private de libertate dreptul de a alege locul de detenție, iar faptul că aceste persoane sunt despărțite de familiile lor este o consecință
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
de procedură civilă, respectiv art. 471 și 472 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării și la existența unei chestiuni de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești, fiind depuse hotărâri definitive ce atestă existența unei jurisprudențe neunitare referitoare la problema de drept care constituie obiectul recursului în interesul legii. ... 66. Cu referire la problema de drept ce face obiectul sesizării, judecătorii-raportori, în esență, au reținut că, în interpretarea și aplicarea art. 9 alin. (2) lit. a
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
analizate pe calea plângerii reglementate de art. 56 alin. (2) din Legea nr. 254/2013. ... 91. De asemenea, Convenția europeană a drepturilor omului nu recunoaște persoanelor private de libertate dreptul de a alege locul în care să execute pedeapsa. ... 92. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că detenția, ca orice altă măsură care privează o persoană de libertatea sa, implică limitări proprii unei asemenea situații, mai ales asupra vieții sale private și de familie pe timpul executării pedepselor
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și de menținerea jurisprudenței instanței de control constituțional cu privire la dispozițiile criticate. Invocă, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 529 din 11 iulie 2017 și nr. 530 din 11 iulie 2017. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
instanța constituțională reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele, astfel cum susține autorul excepției. ... 14. În mod constant, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a constatat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și modul în care este finanțată. În sensul legislației din domeniul ajutorului de stat, termenul „întreprindere“ trebuie înțeles ca reprezentând o „unitate economică“ (economic unit)/„entitate economică unică“ (single economic entity). Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene^1, diferite companii/firme care aparțin aceluiași grup formează o entitate economică unică dacă respectivele companii nu își determină în mod independent modul în care acționează pe piață. Prin urmare, se poate considera că mai multe
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271578]
-
de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anterior datei nașterii copilului, pe o perioadă de 2 ani pentru copilul sănătos sau 3 ani pentru copilul cu handicap. În acest sens se invocă jurisprudența Curții Constituționale privind egalitatea în fața legii. ... 6. Se mai susține că, analizând expunerea de motive a Legii nr. 57/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, precum și a altor acte normative, prin care s-a
DECIZIA nr. 103 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271743]
-
fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 10. Guvernul a transmis punctul său de vedere în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la
DECIZIA nr. 103 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271743]
-
urgență a Guvernului nr. 111/2010, astfel că și tratamentul juridic este diferit, și anume reglementarea a două tipuri diferite de concedii, cărora li se asociază două tipuri diferite de indemnizații. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia
DECIZIA nr. 103 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271743]
-
formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.980D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 218 din 24 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 304/109/2019, Tribunalul Argeș - Secția
DECIZIA nr. 194 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271778]
-
al criticii de neconstituționalitate. Soluția legislativă criticată reprezintă opțiunea legiuitorului care, având în vedere specificul căii de atac a revizuirii, nu înfrânge prevederile constituționale ale art. 21 din Constituție. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 20. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 194 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271778]
-
Constituție, deoarece reglementarea privind repartizarea în sistem informatizat este neclară, nepredictibilă, lipsită de criterii și garanții concrete și obiective, necontrolabilă de către justițiabili, încălcând dreptul la securitate juridică, cu consecința lipsei imparțialității obiective a instanței. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece, într-o societate democratică, tribunalele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor (a se vedea Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
vedea Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, Hotărârea din 26 octombrie 1984, pronunțată în Cauza De Cubber împotriva Belgiei, sau Hotărârea din 24 mai 1989, pronunțată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei). De asemenea, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la imparțialitatea subiectivă a instanței, jurisprudență potrivit căreia normele cu caracter organic referitoare la compunerea tribunalului sunt menite să asigure încrederea publicului în actul de justiție. ... 7. Prin urmare, se arată că normele criticate
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
Hotărârea din 26 octombrie 1984, pronunțată în Cauza De Cubber împotriva Belgiei, sau Hotărârea din 24 mai 1989, pronunțată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei). De asemenea, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la imparțialitatea subiectivă a instanței, jurisprudență potrivit căreia normele cu caracter organic referitoare la compunerea tribunalului sunt menite să asigure încrederea publicului în actul de justiție. ... 7. Prin urmare, se arată că normele criticate din Legea nr. 304/2004 nu satisfac exigențele antereferite, încălcând principiul imparțialității justiției
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
9. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. Referitor la excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 544/2001, opinia instanței este în sensul respingerii acesteia, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 402 din 8 octombrie 2013. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
necesară în vederea aplicării corecte a legii la situația de fapt din prezenta cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
52 alin. (1) teza finală prevăd că schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. ... 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 26. Curtea mai reține, referitor la critica ce vizează dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 din perspectiva lipsei de claritate și de asigurare
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
că este necesar ca interpretarea sintagmei „oficiu poștal“ din cuprinsul normei criticate să includă și trimiterile recomandate cu recipisă de confirmare de primire de tip AWB. ... 13. Raportat la critica de neconstituționalitate astfel formulată, Curtea reține că a statuat în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr.
DECIZIA nr. 128 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271813]
-
supuse controlului și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. ... 15. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în
DECIZIA nr. 128 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271813]