1,874 matches
-
făcut să se simtă la înălțimea bunelor maniere ale neamului pe care îl reprezintă el, un produs uman în ușoară alunecare.” Apropos, îmi mai zice, dacă mă vezi la crâșmă la Broscoi că beau cu țiganii și dacă am și lăutarii alături să te ferești că atunci sunt nebun. Mda. Cum stai cu lemnele? Sigur că prost!” A scris pe o foaie de bloc-notes cu litere mici, nervoase: ”Vasile, cauți 2-3 tânjale cu boi voinici și duci la școală la domnul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
un pahar de vin roșu, cabernet sau merlot, auzim tropote de cai și clopotele pompierilor amestecate cu muzica din restaurant. Petrică iar sare la ușă, iese, și se întoarce vesel: Arde, fraților, arde, arde, arde! Să bem și să vină lăutarii! Ce mai, chef în toată regula, dacă există reguli și la băutură. A doua zi am aflat la Inspectoratul școlar că a ars școala bietului Petrică. Spre bucuria tuturor Petrică reușise să scape de la incendiu arhiva școlii. Peste doi ani
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
eram necăsătorit, fapt ce acum, ca tată îmi crea un fel de obligație, mai ales că-mi era și naș de cununie. Pe de altă parte, când făcusem cununia în Ismail, mai precis în suburbia Copan-Bolca, la mica petrecere cu lăutari pe patefon luase parte și bunul meu prieten, locotenentul Bratu Petre căruia îi promisesem că o să-l am în vedere ca naș. Acum nașii Vernescu susțineau că primul născut trebuie să fie botezat de nașii de cununie. Ce să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sate, de cele mai multe ori era minoritară. Menționăm localitățile după studiul din 1906. Pârcovic, districtul Vlosnița avea 12 case locuite de 70 suflete. Ocupația principală agricultura și executarea obiectelor din lemn necesare gospodăriei. Simic aparține districtului Vlasenița. Bărbații colindau orașele ca lăutari sau făceau comerț ambulant cu obiecte de uz casnic. Knezina cu 3 case locuite de caravlahi În care trăiau 22 suflete. Iodar așezat lângă pârâul Iadar la Sud de Subunița avea 7 case cu 52 locuitori ce se ocupau cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează) sexul feminin, iar în cea de a treia zi, femeile parfumează (udă) pe bărbați. Era civilizației Mare jale a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala, Biserica, Dispensarul; Gara; Poșta; Cooperativa de consum; Banca (o sucursală
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează) sexul feminin, iar în cea de a treia zi, femeile parfumează (udă) pe bărbați. Era civilizației Mare jale a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala, Biserica, Dispensarul; Gara; Poșta; Cooperativa de consum; Banca (o sucursală
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fi fost și adevăr, nu scorneli. Când nuntașii mirii și nașii au coborât, s-a văzut aceeași lumină ușoară în toată încăperea. Și vinurile au sclipit, dintr-o dată, neturnat, ca o oglindă în care se răsfrângea minunea de mireasă. Și lăutarii au cântat cu altă măsură, una cerească, nu pământească. După ce Popa Cristea, apărut dintr-o dată, nechemat, și el și dascălul Pârvu, a binecuvântat perechea mirii erau neînchipuiți în frumusețe, că se făcea cald în jurul lor și se înmuiau și lumânările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu am avut noroc. * Se făcu dimineață, mi-am primit mașina, care pornea în sfârșit, și, condus de motanul umanizat, dându-i destul pentru a rămâne încă o zi în stare antropologică, am ambalat. Dar a trebuit să iau doi lăutari, chiori de nesomn, care mergeau la Ploiești. Așa am aflat și altele: "cine cu cine, că baba e într-adevăr vrăjitoare, că șeful poliției provine de la secu" și am "degustat" bancuri fără perdea. Unul din cei doi era experimentat; umblase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
noapte prin mai toate orașele patriei și mi-a cântat, cu lacrimi în ochi, fragmente de manele... Ne-am despărțit cu duioșie... * Ce fac oamenii în aceste nopți albe? l-am întrebat într-o doară, mai mult pentru mine. Dar lăutarul mi-a răspuns, înțelept, cu convingere... "Se pregătesc pentru globalizare. Fac proiecte Phare, Sapard..." Cu un gând obosit, mi-am propus să consemnez ceva, un fel de roman crepuscular, în genul "Crailor" lui Mateiu. Nici nu știu cum i-aș spune. "Craii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
să găsesc într-o dimineață o notiță purtînd inițialele numitului Gaetano Polverelli, gazetăraș fără valoare personală, dar director de presă al cabinetului Ducelui, în care, sub pretextul că laudă Bulgaria, se scria printre alte răutăți: "România, țară de proxeneți și lăutari". Mussolini, la care am alergat să mă plîng, mi-a răspuns, ridicînd din umeri: "De ce le citiți? Eu nu-mi pierd timpul cu așa ceva; nu au nici o valoare. Nu există!... Zadarnic am obiectat, aducîndu-i la cunoștință atîtea alte articole înjurioase
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-i curat un fiu de pașă. Ceardacul tot răsună! Coconeturi Și vutci și vișinapuri și cofeturi; Coconi cari golesc mereu paharul. Și veseli toți... Și pot ei să nu fie, Lîngă-un arcuș ce multe taine știe, Arcușul cui? Lui Barbu Lăutarul. Proza este tot atât de interesantă, amestec de fantezie, lirism și caracterologie labruyeriană. Jean, franțuzitul român, e atât de fanatic, încît când moare contele de Chambord el se căinează: "Mon pauvr' roi Henri!" O. CARP, IOAN N. ROMAN, N. D. POPESCU Gheriștii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ospătând numai cu carne friptă și bând vin, însă după o rânduială care cere inițiere. Vinul e adus de Ancuța în cofăiel plin, cu ulcică mereu nouă. Înainte ca povestitorul să-și înceapă istoria, toți vâră ulcelele în cofăiel și lăutarii cântă. Din când în când Ancuța aduce de la foc pui fripți în țiglă. O altfel de existență această lume naivă nu poate gândi și știrile despre mâncările sărace din civilizație îi umple pe toți de turburare. Zodia Cancerului sau vremea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rugătorul de altădată, care parcă la dangătul de clopot, când ajungea pe ogor, îngenunchia, făcea semnul crucii, apoi răsturna brazda până la apusul soarelui când iar îngenunchea și mulțumea cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Feodorovici Carpinschi, „moldovenizantul” Alexandru Matveevici Vătruță, „cinicul” Ivan Nicolaevici Telega, „civilizatorul” baron August Milbrey von Pfälzer-Gröner zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de informații a capitalei și a provinciei întregi, donjuanul conte Przewicki, popa Vasile Cociorvă, lăutarul evreu Lemeș, cârciumarul Aizic, doica Irina, vechilul Alexandru, vizitiul Dumitru ș.a., dar și prin comentarii sociologice. Carențelor de acest fel li se adaugă altele, din sfera lexicului, unde sunt frecvente rusisme, neologisme tehnice, cu efect de prețiozitate, ca și cuvinte
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
acestora și atinge unele chestiuni de teorie a creației populare, precum geneza și circulația unor specii. Problema creatorului popular l-a interesat în mod deosebit, ceea ce reiese și din insistența cu care s-a concentrat asupra lui Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei. Intenția de a scrie un studiu și despre basme nu s-a materializat, dar basmele culese de T., apărute postum, sunt mărturia interesului său constant pentru această specie folclorică. Ceea ce l-a impus a fost monumentala colecție Poezii populare
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
acolo unde le întâlnește și de la cine le află. Deși predomină poezia din Muntenia și Oltenia, T. aduce și date noi despre literatura populară din celelalte provincii. El include și multe producții de proveniență orășenească și lăutărească, considerând că țiganii lăutari sunt buni păstrători ai repertoriului folcloric. Acordă atenție celor mai variate manifestări tradiționale (colinde, vicleim, orații, jocuri de copii, ghicitori, cântece, descântece, balade), dovadă de înțelegere largă a noțiunii de folclor, și demonstrează bogăția creației populare românești. Cartea este concepută
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
poporului român, pref. A. I. Odobescu, București, 1874; Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Literatura populară. Noțiuni despre colindele române, București, 1879; Tractat de versificare latină, I-II, București, 1879-1880; Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei, București, 1884; ed. Brăila, 2000; Istoria literaturii latine, București, 1891; Operele lui Anton Pann, București, 1891; Cronica din Nürnberg: 1493, București, 1893; Istoria filosofiei antice, București, 1893; Viața și activitatea lui Anton Pann, București, 1893; Biografia lui Em. Protopopescu-Pake
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
poezie. O înclinație deosebită are prozatorul pentru descrierea interioarelor de modă veche, prilej de înșirare încântată a unor cuvinte arhaice, turcisme și grecisme, cu mari efecte evocatoare. Cu aceeași savoare lexicală sunt realizate și siluete din Bucureștii de altădată, vechi lăutari și cântăreți bisericești, printre care se întrevede, uneori, silueta lui Anton Pann. Versurile lui T., incluse în Icoane (1891) și Realiste (1896), sunt compuneri sentimentale de album, idile delicate, încheiate de obicei cu o glumă sau cu o ironie, în
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
le spui curat Că m-am însurat Cu-o mândră crăiasă, A lumii mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele și luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea, C-am avut nuntași Brazi și paltinași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii. Interpretarea baladei Pe drept cuvânt balada Miorița a fost considerată „cea mai frumoasă epopee pastorală din lume, o adevărată minunăție poetică” (Alecu Russo), „acea inspirațiune fără seamăn, acel suspin al brazilor și al izvoarelor din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lumii mireasă." Moartea este prezentată alegoric, ca o nuntă de proporții impresionante, cosmice, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii și aștrilor: "Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași,/ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari/ Păsărele mii/ și stele făclii". Ciobanul moldovean exprimă de fapt o concepție specific populară care prezintă moartea ca pe o contopire cu elementele naturii veșnice, ca pe o integrare în marele circuit universal. Prin moarte, omul nu dispare, ea fiind
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
proporții cosmice". Astfel ia naștere o impresionantă imagine poetică a contopirii omului cu natura, căci ceremonialul morții văzut ca nuntă are loc într-o veritabilă catedrală cosmică ce înfiorează prin dimensiuni și neclintire. Personajele nelipsite din ceremonialul nunții (mireasa, preoții, lăutarii, nuntașii), ca și obiectele folosite în mod tradițional (cununa, lumânările), devin elemente concrete ale cadrului natural românesc (brazi, păltinași, munți, păsări) și ale celui cosmic (soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă,/ Că la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cosmic (soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari,/ Păsărele mii/ Și stele făclii". După cum se observă, întreaga natură, pământul și cosmosul în elementele lor esențiale, participă la marea trecere a ciobanului în eternitate. Atmosfera este solemnă, dar și luminoasă, căci soarele, luna și stelele călăuzesc drumul baciului spre
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]