1,876 matches
-
a capacității anaerobe, este consecința unui volum mărit de rezistență, necesar îmbunătățirii capacității anaerobe, dar capacitatea unui sportiv de a consuma ATP-ul anaerob, ar trebui să revină în timpul îngustării. În afară de aceasta, este bine de a înregistra valorile maximale ale lactatului sanguin, de-a lungul întregii pregătiri. Scăderile capacității anaerobe nu ar trebui să fie așa de mari, încât să nu poată fi refăcute înaintea marilor competiții, astfel, sportivii vor intra în concurs fără acel finiș final necesar câștigării unei probe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
câștigării unei probe, pe linia de sosire. Monitorizarea poate fi făcută recoltând mostre de sânge după probele din concurs. Mostre de sânge ar trebui recoltate, la fiecare 1 sau 2 minute după probă, pentru a localiza valoarea de vârf a lactatului. Valori maximale scăzute asociate cu performanțe slabe, reprezintă un motiv de îngrijorare, pentru că, ele indică posibilitatea, că un sportiv poate cunoaște scăderi prea mari ale capacității anaerobe. Helwig și asociații (1988) au propus o altă metodă de înregistrare a schimbărilor
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
prea mari ale capacității anaerobe. Helwig și asociații (1988) au propus o altă metodă de înregistrare a schimbărilor la nivelul capacității anaerobe, care merită menționate. Ei au folosit testul de sânge pentru a înregistra viteza necesară producerii unei concentrații de lactat sanguin de 6 mmoli/l. O relație semnificativă de 0,75 a fost calculată între această valoare și viteza maximă, atinsă în concurs. Conform rezultatelor lor, creșteri ale vitezei, care produce un lactat de 6 mmoli/l, ar trebui să
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
înregistra viteza necesară producerii unei concentrații de lactat sanguin de 6 mmoli/l. O relație semnificativă de 0,75 a fost calculată între această valoare și viteza maximă, atinsă în concurs. Conform rezultatelor lor, creșteri ale vitezei, care produce un lactat de 6 mmoli/l, ar trebui să se concretizeze în îmbunătățiri ale performanței de concurs. Serii de repetări Ambele metode de monitorizare ale schimbărilor capacității anaerobe, descrise anterior, prezintă aceleași dezavantaje, ca și celelalte metode, de teste de sânge. Din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 3 minute. O îmbunătățire a mediei timpilor ne arată că, puterea de tracțiune a sportivului a crescut probabil. Și invers, incapacitatea de a menține o viteză medie anterioară arată că, puterea de tracțiune a scăzut (Maglischo E.W., 1990). Lactatul muscular și exercițiul fizic V. 1. Surse energetice în efort Principala sursă de energie pentru contracția musculară este ATP. Legăturile macroergice ale ultimilor doi radicali fosfat ai acestuia sunt înalt energetice. Îndepărtarea fiecăruia dintre aceștia se soldează cu eliberarea a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
activare a circulației generale și regionale; - rezervele energetice și metabolizarea lor aerobă și anaerobă; - tipul, intensitate și durata efortului; - factorii ambientali (temperatura, umiditatea, lumina, zgomot, hipo sau hiperbarism); - reacțiile neuro-endocrino-metabolice de adaptare sau dezadaptare (antrenament, sedentarism, aclimatizare, oboseală). V. 2. Lactatul și exercițiul muscular, noi concepte, noi abordări De mai mult de un secol fiziologii studiază relațiile existente între producerea acidului lactic și travaliul muscular întrebându- se asupra condițiilor de formare a lactatului, dar și asupra rolului jucat de această moleculă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sau dezadaptare (antrenament, sedentarism, aclimatizare, oboseală). V. 2. Lactatul și exercițiul muscular, noi concepte, noi abordări De mai mult de un secol fiziologii studiază relațiile existente între producerea acidului lactic și travaliul muscular întrebându- se asupra condițiilor de formare a lactatului, dar și asupra rolului jucat de această moleculă în contracția musculară și mai general în metabolismul intermediar. Sporirea interesului adus astăzi metabolismului lactatului ține de evoluția recentă a cunoștințelor despre producerea, transportul, cinetica și transformarea acestui matabolit în cursul exercițiului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
studiază relațiile existente între producerea acidului lactic și travaliul muscular întrebându- se asupra condițiilor de formare a lactatului, dar și asupra rolului jucat de această moleculă în contracția musculară și mai general în metabolismul intermediar. Sporirea interesului adus astăzi metabolismului lactatului ține de evoluția recentă a cunoștințelor despre producerea, transportul, cinetica și transformarea acestui matabolit în cursul exercițiului fizic. Aceste noi date determină reconsiderarea anumitor noțiuni demult stabilite și propun noi concepte despre rolul jucat de către această moleculă în organism. Ele
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
matabolit în cursul exercițiului fizic. Aceste noi date determină reconsiderarea anumitor noțiuni demult stabilite și propun noi concepte despre rolul jucat de către această moleculă în organism. Ele conduc mai ales la o reflexie asupra semnificației funcționale a concentrației plasmatice a lactatului măsurat în timpul exercițiului și deci în domeniul fiziologiei aplicate sportului la o interpretare a testelor bazate pe această constantă. FREMINET (1975) și MEGAS (1991) amintesc datele esențiale și cunoștiințele actuale cu privire la metabolismul lactatului. Această parte constituie o bază solidă utilă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
asupra semnificației funcționale a concentrației plasmatice a lactatului măsurat în timpul exercițiului și deci în domeniul fiziologiei aplicate sportului la o interpretare a testelor bazate pe această constantă. FREMINET (1975) și MEGAS (1991) amintesc datele esențiale și cunoștiințele actuale cu privire la metabolismul lactatului. Această parte constituie o bază solidă utilă pentru toți permițându-ne să înțelegem mai bine evoluția ideilor referitoare la rolul jucat de către lactat în metabolismul intermediar. Faptul că el este produs și utilizat de numeroase organe, coexistența posibilă în același
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
bazate pe această constantă. FREMINET (1975) și MEGAS (1991) amintesc datele esențiale și cunoștiințele actuale cu privire la metabolismul lactatului. Această parte constituie o bază solidă utilă pentru toți permițându-ne să înțelegem mai bine evoluția ideilor referitoare la rolul jucat de către lactat în metabolismul intermediar. Faptul că el este produs și utilizat de numeroase organe, coexistența posibilă în același țesut de producere și folosire, ușurința și rapiditatea cu care această mică moleculă trece dintr-un compartiment în altul, transformarea sa posibilă în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
trece dintr-un compartiment în altul, transformarea sa posibilă în glicogen ne determină să ne întrebăm asupra importanței sale funcționale. Mai mult decât un simplu catabolit ce se acumulează în timpul exercițiului, la originea oboselii musculare și a lipsei de O2, lactatul ar reprezenta un element necesar transferului de energie între organe. Din acest punct de vedere formarea sa, transformările sale ar permite redistribuirea între organe a resurselor energetice de glucoză a organismului. Anumite aspecte ale formării lactatului în timpul exercițiului pledează în favoarea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a lipsei de O2, lactatul ar reprezenta un element necesar transferului de energie între organe. Din acest punct de vedere formarea sa, transformările sale ar permite redistribuirea între organe a resurselor energetice de glucoză a organismului. Anumite aspecte ale formării lactatului în timpul exercițiului pledează în favoarea unei asemenea ipoteze. După concepția clasică această formare rezultă din glicogenoliză în condițiile unui aport insuficient de O2, în conflict aparent cu această concepție, lactatul se formează de asemeni când aportul de 02 rămâne satisfăcător. Această
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a resurselor energetice de glucoză a organismului. Anumite aspecte ale formării lactatului în timpul exercițiului pledează în favoarea unei asemenea ipoteze. După concepția clasică această formare rezultă din glicogenoliză în condițiile unui aport insuficient de O2, în conflict aparent cu această concepție, lactatul se formează de asemeni când aportul de 02 rămâne satisfăcător. Această constatare conduce la căutarea celorlalți factori ce favorizează formarea. Printre aceștia catecolaminele care pot juca un rol; adrenalina accelerează glicogenoliza, prin beta receptori. În timpul unui exercițiu intens secreția sa
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
rămâne satisfăcător. Această constatare conduce la căutarea celorlalți factori ce favorizează formarea. Printre aceștia catecolaminele care pot juca un rol; adrenalina accelerează glicogenoliza, prin beta receptori. În timpul unui exercițiu intens secreția sa activează, aparent, utilizarea glicogenului muscular, și deci formarea lactatului. În timpul unui exercițiu cu intensitate crescătoare, se determină creșterea de lactat și de catecolamine, ceea ce sugerează o relație de tip cauză-efect. Secreția adrenalinei ar interveni în apariția pragului lactic. Deoarece această secreție participă și la controlul glicemiei, efectul adrenalinei asupra
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
formarea. Printre aceștia catecolaminele care pot juca un rol; adrenalina accelerează glicogenoliza, prin beta receptori. În timpul unui exercițiu intens secreția sa activează, aparent, utilizarea glicogenului muscular, și deci formarea lactatului. În timpul unui exercițiu cu intensitate crescătoare, se determină creșterea de lactat și de catecolamine, ceea ce sugerează o relație de tip cauză-efect. Secreția adrenalinei ar interveni în apariția pragului lactic. Deoarece această secreție participă și la controlul glicemiei, efectul adrenalinei asupra producerii lactatului s-ar putea integra într-o reglare globală care
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
unui exercițiu cu intensitate crescătoare, se determină creșterea de lactat și de catecolamine, ceea ce sugerează o relație de tip cauză-efect. Secreția adrenalinei ar interveni în apariția pragului lactic. Deoarece această secreție participă și la controlul glicemiei, efectul adrenalinei asupra producerii lactatului s-ar putea integra într-o reglare globală care tinde să mențină homeostazia glucidică. În afară de acest hormon alte elemente influențează mai mult sau mai puțin direct formarea lactatului în timpul exercițiului. Trecem în revistă factorii locali, exogeni sau fizici susceptibili de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Deoarece această secreție participă și la controlul glicemiei, efectul adrenalinei asupra producerii lactatului s-ar putea integra într-o reglare globală care tinde să mențină homeostazia glucidică. În afară de acest hormon alte elemente influențează mai mult sau mai puțin direct formarea lactatului în timpul exercițiului. Trecem în revistă factorii locali, exogeni sau fizici susceptibili de a acționa asupra producerii de lactat. Lactatul format nu se acumulează în celula musculară ci traversează cu ușurință barierele membranare, totuși el nu se repartizează în organism doar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
o reglare globală care tinde să mențină homeostazia glucidică. În afară de acest hormon alte elemente influențează mai mult sau mai puțin direct formarea lactatului în timpul exercițiului. Trecem în revistă factorii locali, exogeni sau fizici susceptibili de a acționa asupra producerii de lactat. Lactatul format nu se acumulează în celula musculară ci traversează cu ușurință barierele membranare, totuși el nu se repartizează în organism doar prin simpla difuzare cum s-a crezut mult timp. Numeroase celule posedă un transportor de lactat ce facilitează
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
reglare globală care tinde să mențină homeostazia glucidică. În afară de acest hormon alte elemente influențează mai mult sau mai puțin direct formarea lactatului în timpul exercițiului. Trecem în revistă factorii locali, exogeni sau fizici susceptibili de a acționa asupra producerii de lactat. Lactatul format nu se acumulează în celula musculară ci traversează cu ușurință barierele membranare, totuși el nu se repartizează în organism doar prin simpla difuzare cum s-a crezut mult timp. Numeroase celule posedă un transportor de lactat ce facilitează transportul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
producerii de lactat. Lactatul format nu se acumulează în celula musculară ci traversează cu ușurință barierele membranare, totuși el nu se repartizează în organism doar prin simpla difuzare cum s-a crezut mult timp. Numeroase celule posedă un transportor de lactat ce facilitează transportul său. Prezența acestor transportori contribuie la explicarea distribuirii inegale a lactatului după compartimente. Această heterogenitate ține de asemeni și de faptul că anumite organe metabolizează lactatul. Astfel, mușchiul principalul producător de lactat îl folosește și ca substrat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ușurință barierele membranare, totuși el nu se repartizează în organism doar prin simpla difuzare cum s-a crezut mult timp. Numeroase celule posedă un transportor de lactat ce facilitează transportul său. Prezența acestor transportori contribuie la explicarea distribuirii inegale a lactatului după compartimente. Această heterogenitate ține de asemeni și de faptul că anumite organe metabolizează lactatul. Astfel, mușchiul principalul producător de lactat îl folosește și ca substrat și această utilizare depinde de concentrația sa arterială. În afară de mușchi alte organe cum ar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
s-a crezut mult timp. Numeroase celule posedă un transportor de lactat ce facilitează transportul său. Prezența acestor transportori contribuie la explicarea distribuirii inegale a lactatului după compartimente. Această heterogenitate ține de asemeni și de faptul că anumite organe metabolizează lactatul. Astfel, mușchiul principalul producător de lactat îl folosește și ca substrat și această utilizare depinde de concentrația sa arterială. În afară de mușchi alte organe cum ar fi pielea, inima și țesutul digestiv consumă și ele lactat. În sfârșit, ficatul locul esențial
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
celule posedă un transportor de lactat ce facilitează transportul său. Prezența acestor transportori contribuie la explicarea distribuirii inegale a lactatului după compartimente. Această heterogenitate ține de asemeni și de faptul că anumite organe metabolizează lactatul. Astfel, mușchiul principalul producător de lactat îl folosește și ca substrat și această utilizare depinde de concentrația sa arterială. În afară de mușchi alte organe cum ar fi pielea, inima și țesutul digestiv consumă și ele lactat. În sfârșit, ficatul locul esențial de sintetizare a lactatului are o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
faptul că anumite organe metabolizează lactatul. Astfel, mușchiul principalul producător de lactat îl folosește și ca substrat și această utilizare depinde de concentrația sa arterială. În afară de mușchi alte organe cum ar fi pielea, inima și țesutul digestiv consumă și ele lactat. În sfârșit, ficatul locul esențial de sintetizare a lactatului are o capacitate de extracție care depinde atât de concentrația plasmatică a lactatului cât și de debitul sanguin hepatic. Acest debit diminuează în timp ce intensitatea exercițiului crește . Cu toate că molecula de lactat nu
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]