6,022 matches
-
se prelingea pe brațul lui Flamma. Incapabil să lupte, se gândea la ce simțise în momentul când înfipsese pumnalul în corpul adversarului. Știa exact unde se va duce lama, dar de data asta nu era lama chirurgului care vindeca - era lama mortală a gladiatorului. Înțelesese care era destinul lui în clipa când folosise pumnalul ca să rănească un om hotărât să ucidă. Valerius nu era în stare să facă nici o mișcare și continua să se uite la vârfurile tridentului, care treceau înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Mulțimea, care până atunci așteptase într-o liniște aproape religioasă, izbucni în strigăte: — Ucide! Ucide! urla Vitellius cu glas ascuțit. Valerius se uită în jos, spre Flamma, care îl privea ca un animal în agonie, cu ochii injectați. Îndreptă încet lama spre gâtul lui, abia atingându-l. Privi spre arenă. Nimeni nu mai lupta. Își văzu tovarășii uciși. Îl văzu pe trac clătinându-se, plin de sânge, dar viu. Marcus era în picioare, nevătămat. Se rezemase de o ballista și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fi luat vederea lumii invizibile și legătura cu lumea magică a naturii, spiritelor și tărâmului de dincolo. Nu ucid, repetă. Zâmbi, vârând amuleta sub veșminte. — Valerius, spuse Marcus dezolat. Dacă te gândești că nu vei ucide, vei fi mai vulnerabil. Lama pumnalului tău nu se va afunda în trupul adversarului, încercând să-l ucidă. Skorpius va învinge. Dacă învinge Skorpius, o să mor. Valerius respiră adânc. Simți aerul pătrunzându-i în plămâni de parcă s-ar fi născut în clipa aceea. „Viața...“, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
toate mișcările erau îngăduite, dar nu aveai voie să înfigi degetele în ochii adversarului. În cele din urmă, își făcură apariția atleții care practicau pugilatul cu arme; erau aproape goi și încercau să-și învingă adversarul sfâșiindu-i carnea cu lamele ascuțite fixate pe mănușile de luptă. Mulțimea izbucni în strigăte, din ce în ce mai ațâțată la vederea sângelui care îmbiba nisipul. Chipuri desfigurate, pântece spintecate, urechi și nasuri tăiate dintr-o lovitură... La fiecare rană, la fiecare mutilare publicul era în delir. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
atunci când intri în arenă trebuie să-ți urăști adversarul cu mintea și cu sufletul, cu fiecare fibră a trupului. Ura aceea te ajută să învingi Moartea. Mult timp, cei doi fentară și alergară, urmărindu-se. Valerius își înfigea cu măiestrie lama în trupul lui Skorpius - care era acoperit de sânge din cap până în picioare -, dar nu reușea să-i slăbească forțele. Evita cu abilitate atacurile imprevizibile ale lui Skorpius. Fu rănit o singură dată, deasupra genunchiului; carnea sfâșiată dădu la iveală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Valerius nu scoase nici un strigăt; continuă să alerge. Marcus îl privea, uimit de felul în care își stăpânea durerea. Secutor-ul îl ajunse pe Skorpius din urmă și îl atacă. Își înfundă sica în umărul lui, puțin deasupra axilei, și răsuci lama în carne, încercând să taie tendoanele. Skorpius gemu și se retrase clătinându-se, plin de sânge. Abia atunci Marcus își dădu seama că atmosfera aceea neobișnuită izvora din liniștea cu care publicul urmărea lupta. Chiar și incitatores tăceau, parcă hipnotizați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fi vrut să-l îngroape pe Valerius în nisip. Valerius dădea din mâini și din picioare, din ce în ce mai slab. Înfige-i pumnalul în șold, șuieră Marcus, ca și cum Valerius l-ar fi putut auzi. Ripostează! Deodată, Valerius ridică mâna dreaptă și înfipse lama în fesa stângă a lui Skorpius. Marcus înțelese că mișcările lipsite de vlagă ale lui Valerius fuseseră o tactică menită să-l inducă în eroare pe Skorpius, pentru a-l face să se simtă sigur de victorie și să slăbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
o coadă, cirrus, așa cum obișnuiau să facă gladiatorii care înfruntau Moartea. — E al tău, zise Marcus grav, și se îndepărtă. — Orpheus... Vitellius plângea, și lacrimile mari i se prelingeau pe obraji. — Tu? — Eu, spuse Valerius hotărât. Privind în jos, îndreptă lama sabiei spre Vitellius. În cele din urmă, ridică ochii și îl privi drept în față. „Asta-i ținta mea“, se gândi. Zeii îi dezvăluiau acum înțelesul drumului pe care-l începuse cu un an în urmă, într-o casă dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de Vitellius, și pe toți cei uciși în războiul civil. „Acum“, își zise furios Valerius. Răsufla greu, din cauza emoției. Își sprijini vârful sabiei de gâtul lui Vitellius. Împăratul tresări și închise ochii. — Acum. Glasul lui Valerius răsună puternic, hotărât. Împlântă lama în gâtul lui Vitellius și o scoase repede. Pe când Vitellius se prăbușea, norii se risipiră și stelele nopții de decembrie străluciră peste Gemoniae, peste împăratul ucis și gladiatorul - marele gladiator - al cărui nume avea să intre în istorie. Vântul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
își înfruntau destinul. Faptele și aventurile povestite în roman îi prezintă cititorului, cu un realism deosebit, contextul istoric al acestui an de neuitat din istoria Imperiului Roman. Glosar și note istorice Acies: termen latin ce denumea frontul. Înseamnă, de asemenea, „lamă“, indicând funcția tactică a alinierii romane care, prin sistemul de manipul, putea să separe, să izoleze și să „taie“ în bucăți mici trupele dușmane. Acrocheirismos: termen grecesc format din cuvintele („sus“ sau „întins“) și cheiros („braț“ sau „mână“). Ca substantiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Pinnirapus: literal, „cel ce smulge pene“. Adjectivul este folosit de Juvenal în descrierea unui gladiator și a tehnicii sale de evitare. Plaustrus: un fel de cărucior mare, transportat cu mâna. Pollex versus: literal, „degetul mare spre“ adversar. Gestul simulează împlântarea lamei, reprezentată de degetul așezat orizontal, în corpul adversarului. Pompa magna: cortegiu mare. Cuvântul pompa provine din greacă și înseamnă „suită“, iar magnus înseamnă „mare“, „suprem“. Pontifex Maximus: adunarea pontifilor, care dirija viața religioasă, era formată din 16 membri și condusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
gladiatori și soldați la antrenamente, pentru a nu se răni. Era, de asemenea (alături de boneta frigiană, care va deveni simbolul Revoluției franceze), simbolul eliberării gladiatorului după perioada de recrutare obligatorie, ce dura 3-5 ani. Sabie: în latină spatha. Este o lamă mai lungă decât gladius-ul, având aproximativ 80-100 cm. În epoca clasică era din fier, nu din oțel, ca în Evul mediu, și se îndoia cu ușurință la impactul cu alte lame sau cu scuturile. Din acest motiv era folosită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dura 3-5 ani. Sabie: în latină spatha. Este o lamă mai lungă decât gladius-ul, având aproximativ 80-100 cm. În epoca clasică era din fier, nu din oțel, ca în Evul mediu, și se îndoia cu ușurință la impactul cu alte lame sau cu scuturile. Din acest motiv era folosită în special pentru a lovi ținta, și nu pentru a para, funcție ce revenea scutului. Sacramentum: jurământ militar. Samniți: Samnium se afla în partea meridională a Apeninilor. Cele mai importante orașe corespundeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mesteacăn sau fag dispuse în trei straturi, încrucișate, modelate și lipite cu clei obținut din grăsime de vită. Odată obținută forma dorită, scutul este acoperit cu in sau lână pe toată suprafața și cu piele pe fața expusă loviturilor de lamă, apoi este cusut pe întregul perimetru și întărit cu bucăți de metal și lemn pe suprafața internă. Este foarte elastic, ușor și, în același timp, extrem de rezistent. Astfel de scuturi au fost descoperite la Dura Europos, în Siria, și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
urechilor, cum le sorbise nectarul. Desfăcuse păstăile cu dinții și deschisese mugurii ca să le descopere umbreluțele roz. Cu cât petrecuse mai mult timp cu astfel de activități, cu atât fusese mai absorbit. Își gâdilase călcâiele cu marginea tăioasă ca o lamă a ierburilor sălbatice, își frecase picioarele de o bucată de scoarță ca să fie cuprins de același extaz insuportabil pe care îl simte o pisică frecându-se de un trunchi de copac. Storsese cleiul lipicios din arbuști, tăiase tulpini ca să curgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
a auzit sunetul ascuțit al soneriei, urmat de trei bubuituri furioase în ușa de la intrare. Alec s-a ridicat în aceeași clipă și a pornit-o înapoi, spre baie, cu pași furișați, care trădau o îndelungată experiență, mimând cu palma lama cuțitului dus la gât își smuci capul cu un gest sălbatic și dispară. Am tras zăvorul cu țigara și paharul în mână și am deschis ușa. Un tip masiv, cu părul vâlvoi, se sprijinea de tocul ușii de parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în spate un piept tare și am auzit ușile liftului închizându-se: și iată-ne acum trei în cutia suitoare. Un puști negru și mare, de vârsta lui Felix, ba nu, mai mare, înalt, agitat, cu un cuțit cu o lamă lată, de vreo douăzeci de centimetri lungime. Ah, se mai întâmplă și din astea. Zău așa. Doar știm cu toții că așa e. Și-acum, ce? Cuțitul reprezenta o problemă serioasă. Singura serioasă. În regulă, puștiule, am spus. Acum e rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
spus, complexul vinovăției provocate de bani. Oamenii se simt perfect cu banii pe care îi au, dar când apare un nevoiaș adevărat, cu un cuțit mare, aderă la toate ideile astea noi cu împărțirea bogăției. — Deschide, spuse el arătând cu lama cuțitului. Martina potrivi cheia oftând greu. Bun, mi-am spus eu. Ușa ei are o mulțime de încuietori. Care s-o ferească de neplăceri. M-am întors. Ce urma? Nu știam. Probabil că nici el nu știa încă. Tipul aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
exemplu, tracțiunea cu comprimarea. Există și efectul piezoelectric invers sau electrostricțiunea, pe care se bazează producerea ultrasunetelor, care constă în apariția dilatărilor și comprimărilor succesive ale cristalului sub acțiunea unui câmp electric alternativ. Partea esențială a generatorului constă dintr-o lamă piezoelectrică (de obicei, de cuarț) pe fețele căreia sunt aplicate doi electrozi, sub forma unor straturi subțiri metalice, legați la o sursă de tensiune 11 alternativă. Sub acțiunea câmpului electric alternativ, lama începe să vibreze cu o frecvență egală cu
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
alternativ. Partea esențială a generatorului constă dintr-o lamă piezoelectrică (de obicei, de cuarț) pe fețele căreia sunt aplicate doi electrozi, sub forma unor straturi subțiri metalice, legați la o sursă de tensiune 11 alternativă. Sub acțiunea câmpului electric alternativ, lama începe să vibreze cu o frecvență egală cu cea a tensiunii aplicate. Vibrațiile lamei sunt transmise în mediul înconjurător sub formă de ultrasunete. Cu astfel de generatori se poate ajunge până la frecvențe de circa 150 000 kHz și la intensități
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
pe fețele căreia sunt aplicate doi electrozi, sub forma unor straturi subțiri metalice, legați la o sursă de tensiune 11 alternativă. Sub acțiunea câmpului electric alternativ, lama începe să vibreze cu o frecvență egală cu cea a tensiunii aplicate. Vibrațiile lamei sunt transmise în mediul înconjurător sub formă de ultrasunete. Cu astfel de generatori se poate ajunge până la frecvențe de circa 150 000 kHz și la intensități ale radiației ultrasonore de la câteva zeci de wați pe cm2 până la câteva sute de
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
din Londra. Este locul de a cita aici și cristalofonul, instrument de percuție pentru care lui Mircea loanovici (n. 1903) i s-a acordat în 1957 un brevet de invenție, încă neaplicat industrial. Cristalofonul funcționează cu tuburi de sticlă, în loc de lame de oțel sau de lemn. Muzicieni români reputați au fost de părere că sunetele lui sunt mai plăcut colorate decât ale celestei sau 21 xilofonului. Ar fi interesantă o confruntare între cristalofon și uitatul eufoniu al lui Chladni. II.5
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
putere, fiind lovit nu numai cu bagheta mare cu cap rotund, dar și cu baghete mici de trianglu. Un efect special se capătă frecându-i periferia cu o baghetă mică, ca în ,,Sărbătoarea primăverii" a lui I. Stravinski. Din plăci (lame) dreptunghiulare de metal sau de lemn (gr. xilos) de paltin etc. se construiesc xilofoanele. Plăcile au secțiune egală și diferă numai prin lungimea lor. Unele xilofoane cromatice mari (până la patru octave), utilizate mai cu seamă în Mexic și în America de Sud
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
xilofoanele. Plăcile au secțiune egală și diferă numai prin lungimea lor. Unele xilofoane cromatice mari (până la patru octave), utilizate mai cu seamă în Mexic și în America de Sud, sunt prevăzute cu tuburi rezonatoare metalice sau de lemn, câte unul sub fiecare lamă. Instrumentul se numește în acest caz xilomarimba și a fost utilizat de P. Boulez în „Marteau sans maître", de C. Orff în „Antigona" etc, Din xilomarimba derivă vibrafonul. Are lame metalice (de oțel) și tuburile sunt prevăzute cu mici elice
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
tuburi rezonatoare metalice sau de lemn, câte unul sub fiecare lamă. Instrumentul se numește în acest caz xilomarimba și a fost utilizat de P. Boulez în „Marteau sans maître", de C. Orff în „Antigona" etc, Din xilomarimba derivă vibrafonul. Are lame metalice (de oțel) și tuburile sunt prevăzute cu mici elice acționate electric, rotindu-se cu viteză variabilă. Atunci când elicele se rotesc, vibrafonul capătă un timbru special, nespus de poetic și de fantastic, ce nu poate fi comparat cu timbrul nici unui
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]