1,772 matches
-
întunecată și irațională" conform căreia doar comunitatea religioasă ortodoxă avea dreptul la protecția statului, în virtutea relației directe a autorității laice cu cea ecleziastică. Mai mult, ierarhia Bisericii Ortodoxe manifesta o mefiență și chiar o teamă endemică față de orice încercare de legiferare din partea statului asupra celorlalte culte religioase 28. Biserica nu trebuie să se găsească la remorca statului laic, ci ea "trebuie să intre în adevărata ei funcțiune, așa încât, nerefuzând a da Cezarului ce e a lui, să poarte în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sfântului Sinod este să ia în discuțiune evenimentele întâmplate în Biserică în răstimp și să respingă cu ultimă energie legea d-lui Lapedatu, ca o îndrăzneață încercare de anulare a autonomiei Bisericii Ortodoxe și de imixtiune a guvernului în dreptul de legiferare în materie religioasă, care nu poate reveni decât exclusiv Bisericii". 19 Nae Ionescu, Scrisoare deschisă Înalt Prea Sfinției Sale, domnului domn dr. Miron Cristea, Patriarh al României, în "Cuvântul", an III, nr. 950, 8 decembrie 1927, p. 1, în Nae Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unei convenabilități. Statul nu păstrează obligații față de Ortodoxie pentru că este creștin, ci pentru că creștinismul îi face anumite servicii". 28 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 912, 31 octombrie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Legiferarea în materie religioasă, p. 418: "Mai întâi, datoria statului, ca unitate politică, și nu culturală, este să se comporte obiectiv și imparțial față de toate formele de viață religioasă. În al doilea rând, legiferarea în materie religioasă nu înseamnă acordarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Legiferarea în materie religioasă, p. 418: "Mai întâi, datoria statului, ca unitate politică, și nu culturală, este să se comporte obiectiv și imparțial față de toate formele de viață religioasă. În al doilea rând, legiferarea în materie religioasă nu înseamnă acordarea unui ajutor efectiv din partea statului, ci, dacă voiți, mai degrabă o garanție pe care statul și-o ia față de aceste formațiuni sociale. Legiferarea înseamnă, în primul rând, precizare de raporturi. Ea nu poate să
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
imparțial față de toate formele de viață religioasă. În al doilea rând, legiferarea în materie religioasă nu înseamnă acordarea unui ajutor efectiv din partea statului, ci, dacă voiți, mai degrabă o garanție pe care statul și-o ia față de aceste formațiuni sociale. Legiferarea înseamnă, în primul rând, precizare de raporturi. Ea nu poate să fie arbitrară și nu creează realități noi, inexistente până atunci. Ci, cel mult, formulează și definește anumite raporturi deja existente, schematizându-le și reducându-le la câteva tipuri caracteristice
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
faptul că cele mai active în CPUN erau o serie de personalități accentuate, extrem de vocative, adesea subculturale sau chiar paranoice, spectacolul creat fiind de-a dreptul șocant pentru populația care participa doar ca privitoare la televizor. Noul organism cvasidemocratic de legiferare oferea o legitimitate la vârful puterii a unor grupuri și persoane care nu aveau nici o legitimitate în fața colectivității. Credibilitatea acestuia în masa populației era extrem de scăzută, iar efectul său asupra moralului populației a fost devastator. • Decizii fundamentale luate „în stradă
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în stradă”, „pe picior”, forțate de grupuri de presiune. Unul dintre pericolele instaurării unei democrații efective l-a constituit imaginația grăbită a unor aventurieri politici care au găsit, pe fondul lipsei mecanismelor de decizie democratică, un spațiu complet liber de legiferare fără nici o discuție publică. Un exemplu tipic este abolirea pedepsei capitale. O asemenea măsură luată în stradă, susținută de Consiliul Europei și cu care potențial exista, probabil, un acord larg, apărea în acel moment a fi complet inoportună, când altele
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a avut loc în nici o altă țară fostă socialistă. Presiunea de transformare a României în monarhie a reprezentat, de asemenea, o încercare complet nedemocratică și împotriva atitudinii colectivității. Și noua guvernare s-a lăsat îmbătată de tentația de a adopta legiferări importante, care nu erau urgente și care trebuiau să fie luate prin mecanismele normale ale unei noi democrații. Decizii fundamentale luate în grabă, nu prin mecanisme democratice, ci de forțe politice nereprezentative, la care se adăuga o mulțime colorată de
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
piramidale. El a fost, de asemenea, tolerat, în ciuda evidenței că profiturile inițiale excesive vor fi urmate de o cădere a sistemului. Toate aceste modalități de fraudă au fost posibile din cauza unei complicități generalizate a sistemului public: începând cu activitatea de legiferare și sfârșind cu pozițiile-cheie ale celor care controlau aplicarea legii. Lupta politică accentuată a fost, paradoxal, o sursă importantă a corupției în loc să fie un mecanism de limitare a ei. Mecanismele supravegherii reciproce a partidelor s-au dovedit a fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
1990); modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial (Vlăsceanu, 1993); modelul deciziei retrospective; modelul escaladării angajării față de cursul ales al acțiunii; modelul autoaprecierii ca schemă de decizie (Chirică, 1996); modelul politic sau al „arenei” (Koopman et al., 1988); modelul deciziei ca legiferare a puterii; modelul non-deciziilor (Miller et al., 1999); modelul valorii așteptate, modelul utilității așteptate (Miclea); modelul contingenței pentru selecția soluțiilor (Kinicki, Kreitner, 2003) etc. La o analiză mai atentă a acestor modele putem descoperi cu ușurință sursa lor de inspirație
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
naturale care sunt în număr de șaisprezece, forța lor de constrângere fiind dată prin intermediul legilor pozitive care trebuie să fie în acord cu legile naturale. În geneza societății civile, Hobbes nu ia în calcul decât primele două legi naturale, dar legiferarea trebuie să țină cont de toate. Astfel, pentru a nu da decât un exemplu, "orice pedepsire a supușilor inocenți, fie ea mare sau mică, este împotriva legii naturale; căci pedepsirea este numai pentru transgresarea legii, și de aceea nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
manifestare a psihicului uman -, cu scopul de a motiva și de a interpreta actele de vorbire în funcție de valoarea psihică pe care le-o conferă utilizatorii lor. Psiholingvistica urmează trei căi de analiză: 1) studiul experimental al prelucrării limbajului la adult (legiferarea modalităților de organizare a comportamentelor discursive); 2) însușirea limbajului de către copii; 3) abordarea neurolingvistică, modalitate care cercetează aspectele limbajului în ceea ce privește organizarea cerebrală și maniera de funcționare a acestuia. În cercetările gramaticii generative și în cele lexico-gramaticale se pune accentul pe
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în gîndirea politică occidentală au apărut tot mai mult în centrul atenției. Drepturile naturale ale individului, libertatea, avuția și fericirea cetățenilor, dreptul de a se opune unor legi nedrepte, separarea puterilor, libertatea presei, statul de drept, ocuparea de funcții și legiferarea pentru perioade limitate de timp, toate acestea și alte principii care sînt considerate a exista independent de puterea politică, care trebuie să le respecte și să le protejeze, au fost invocate ca replică la teoriile politice oligarhice și statocentrice. Democrația
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
11. Bunătatea este recompensată, răul fiind pedepsit; 12. Venirea lui Messia; 13. Neînvierea mortului. După lungi dezbateri și critici, Principiile au fost canonizate de cărțile de rugăciune (sidur) ale tuturor sinagogilor din lume. Cel mai citat exemplu e cel al legiferărilor lui Rambam: "Este preferabil să achiți o mie de vinovați decât să trimiți la moarte un inocent". Cea mai citată secție a lui Mishne Tora este Tzedaka, împărțirea de ajutoare săracilor (capitolele 7-14). Maimonide filosof Scrierea sa filosofică majoră este
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cu stoicism și să accepte evenimentele, s-a apelat la noțiunea de competiție. Întrecerea între Est și Vest, între socialism și capitalism, între Tratatul de la Varșovia și NATO, între cele două superputeri, URSS și SUA Așa s-a ajuns la legiferarea "cursei înarmărilor", care a condus la dezvoltarea, perfecționarea celor mai absurde mijloace de distrugere în masă, în cantități greu de imaginat. Fiecare competent putea și poate încă să distrugă de 15-20 de ori viața pe pământ. De ce?, cui îi folosește
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
teoria politică și teoria relațiilor internaționale.714 Operele ulterioare ale acestui autor reflectă menținerea interesului pentru această problematică.715 Obiectivul principal al operei lui Linklater este recuperarea și redefinirea obictivului universalist al teoriei politice formulate de Immanuel Kant, cu posibilitatea legiferării conținutului imperativului categoric de a trata indivizii ca scopuri în sine și nu ca mijloace. Linklater a încercat să invoce o teorie prin care statele națiune pot fi depășite, fără a fi subordonate libertățile individuale ale cetățenilor față de organizații supranaționale
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care se vor efectua aceste cheltuieli, limitându-se să proclame: "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale"12. Iar îndeplinirea acestei cerințe a "așezării juste" a poverii cheltuielilor publice pare să fie sarcina exclusivă a legiferării guvernamentale, deoarece: Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale..."13. Cum Constituția nu este deloc explicită în ceea ce privește această problemă cardinala a "justiției taxării" (justice of taxation), atribuind guvernului o putere de care ar putea abuză, ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
observat faptul că schimbarea „vechii ordini” (viva la revolución) nu se produce neapărat printr-o confruntare directă cu „inamicul”, ci mai degrabă prin strategii subtile de subversiune mediatică. Numeroase pepiniere de ONG nu fac decât să decredibilizeze procesele tradiționale de legiferare, încercând scurtcircuitarea politicului prin căpușarea deciziei executivului și contestarea isterică a conservatorismului juridic 1. Organizațiile nonguvernamentale evoluează astfel într-un comportament vindicativ de tip sindical, canalizând energiile protestatare către un utopic salt „înainte”. Acolo, ni se spune, marile nedreptăți care
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
personalului; - disciplină și parcimonie în utilizarea resurselor. Introducerea ideii de piață și a competiției presupune ca, în noul management public, guvernarea să se exercite mai degrabă prin intermediul contractelor (Alford și O’Neill, 1994, apud Lane, 2000, p. 10) decât prin legiferare și bugetare. Desigur, legiferarea este un tip de contract social, numai că presupune o decizie colectivă la un nivel superior de agregare a intereselor (într-un for deliberativ). Contractele comerciale pot fi însă mai ușor inițiate, dar și terminate și
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în utilizarea resurselor. Introducerea ideii de piață și a competiției presupune ca, în noul management public, guvernarea să se exercite mai degrabă prin intermediul contractelor (Alford și O’Neill, 1994, apud Lane, 2000, p. 10) decât prin legiferare și bugetare. Desigur, legiferarea este un tip de contract social, numai că presupune o decizie colectivă la un nivel superior de agregare a intereselor (într-un for deliberativ). Contractele comerciale pot fi însă mai ușor inițiate, dar și terminate și dau libertatea organizațiilor private
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de aceea, că, pe lîngă scriere, a doua trăsătură importantă a limbilor literare este normarea, deoarece o limbă literară se formează și se desăvîrșește numai pe măsură ce normele devin operante, fie prin urmarea lor prin imita-ție, fie prin impunerea lor prin legiferare. În perioadele de început ale limbilor literare este important însă nu atît gradul de stabilitate a normelor cît existența tendinței însăși spre stabilitate. De aceea, limba literară începe atunci cînd o asemenea tendință se manifestă și se desăvîrșește, atunci cînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
istorie și social ca singur, acoperitor, sieși suficient domeniu al realului (Abia dacă mai e nevoie să spunem că fundamentalismele religioase actuale vizează și ele perfecțiunea în istorie, că ele nu sînt decît variante religioase de secularism.) Recunoscîndu-și incompetența în legiferarea raportului cu absolutul, asumîndu-și imperfecțiunea constitutivă, indefinit amendabilă, societățile democratice apără libertatea de conștiință și, ca un corolar, libertatea religioasă. Ele încearcă să asigure și să gestioneze condițiile de posibilitate ale libertății individului. Legea laică garantează, mai mult sau mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
disciplinată pentru a se impune. Dacă e agresiv laică, perspectiva obiectivantă constată anemia religiei în spațiul public și inferează de aici caracterul de convingere privată al credinței, inexistența transcendenței, irelevanța ei pentru destinul omului. Obiectivantă și normativă, ea luptă pentru legiferarea drepturilor individului, fără a-și permite să se intereseze de substanța persoanei, al cărei conținut fiecare este liber să și-l construiască după voie. Dacă e neangajată religios, perspectiva transfiguratoare își îndreaptă atenția spre încărcătura de absolut a umanului, spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Etică este știința normativa cea mai înaltă care închide seria științelor sociale explicative și normative"35. La scurt timp după revoluția bolșevica, când a atras atenția asupra pericolelor comunismului și leninismului, Gusti mărturisea că "propunerile de reformă a metodei de legiferare ale lui Saint-Simon se află la baza Asociației pentru Studiul și Reforma Socială și merită toată atenția noastră. Politică, accentuează Saint-Simon, trebuie să fie subordonată Științei, ea trebuie să devină o știință de observație, o știință pozitivă, o știință a
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
de comisii este justificată de faptul că potrivit regulamentelor comisiilor aceștia pot invită în mod oficial reprezentanți ai grupurilor interesați de respectivele domenii. Am ales să cercetez interacțiunea dintre grupuri și comisiile parlamentare întrucât acestea din urmă îndeplinesc funcția de legiferare, adică "examinează proiectele și propunerile legislative în vederea elaborării rapoartelor și avizelor". În general, votul din comisiile parlamentare și rapoartele care pot fi de respingere, adoptare sau adoptare cu amendamente, reflectă și votul din plenul camerei decizionale. Astfel mi-am propus
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]