6,115 matches
-
în fața blocului unit al puterii iudaice” "să curețe țara de moravurile politice murdare, să înlăture influența pernicioasă și cosmopolită a evreilor și a masonilor... „Să facem o țară ca soarele sfânt de pe cer...” (C. Z. Codreanu în cartea sa "Pentru legionari") au atras o numeroși studenți, preoți și intelectuali ca Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, precum și personalități din protipendada română, ca Ghica, Cantacuzino, Sturdza, Manu ș.a. O altă trăsătură fundamentală a Legiunii a fost cultul morții, considerată ca o alternativă
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
platformă-program atât de violent fascistă, antisemită și antioccidentală, încât prim-ministrul liberal I. G. Duca, delegat de Carol al II-lea să organizeze alegerile, îi interzice participarea la alegeri. Duca e asasinat după trei săptămâni de un grup de trei legionari. Stere Ciumetti, secretarul Mișcării Legionare, este asasinat în replică la 29 decembrie, în același an, din ordinul lui Victor Iamandi, ministrul liberal al justiției, corpul său fiind aruncat într-un lac bucureștean. Printre inculpații în procesul intentat asasinilor lui Duca
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
de Onoare convocat de mine în acest scop, numai prin jerfă, onoarea pierdută și păcatul făptuit”". Dar Stelescu și-a continuat critica la adresa „Căpitanului”, pe care l-a făcut "laș, desfrânat și slab orator". În 1936, un grup de zece legionari, studenți la teologie, pătrunde în spitalul în care era internat și îl împușcă pe Stelescu în patul de spital, după care îi ciopârțesc cadavrul o secure, dansând în jur și murmurând psalmi pentru odihna celui ucis. Grupul de criminali trimis
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
unui demnitar în exercițiul funcțiunii. Condamnat la șase luni de detenție, în luna mai 1938 este rejudecat și condamnat la zece ani de muncă forțată. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 Codreanu este omorât (sugrumat), împreună cu alți 13 legionari (Nicadorii și Decemvirii), de jandarmii care îi transportă pe deținuți la închisoarea Jilava. Incidentul are loc în pădurea Tâncăbești, din apropierea capitalei. Motivul oficial invocat a fost "încercarea de evadare", dar din mărturiile participanților reiese că asasinarea celor 14 legionari a
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
13 legionari (Nicadorii și Decemvirii), de jandarmii care îi transportă pe deținuți la închisoarea Jilava. Incidentul are loc în pădurea Tâncăbești, din apropierea capitalei. Motivul oficial invocat a fost "încercarea de evadare", dar din mărturiile participanților reiese că asasinarea celor 14 legionari a fost executarea unui ordin dat de Carol al II-lea, fapt care face din acest asasinat o crimă de stat, fenomenul acesta fiind strîns legat în România burgheză a vremii de o tradiție înrădăcinată de brutalitate politică instituțională.. Trupurile
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
a rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941 și pogromul celor 125 de evrei și a unui număr de zece ori mai mare de case, întreprinderi, prăvălii și sinagoge. În timpul răzvrătirii au mai murit și 30 de soldați și 200 de legionari, multe alte sute de combatanți și civili fiind răniți. Cantitatea de crime nu e mare comparativ cu alte orori ale istoriei noastre, dar prefigurează suferința colectivă a evreilor din timpul războiului mondial. Brunea-Fox povestește grozăvia acelor timpuri, când baricadat în
În zilele de 21-23 ianuarie se împlinesc 73 de ani de la rebeliunea legionară din 1941. Fragment din ”Orașul Măcelului”, cartea-document a lui F. Brunea-Fox despre pogromul din București. () [Corola-website/Science/295733_a_297062]
-
această intermediere, Malaxa i-a achitat filozofului Nae Ionescu integral casa de la Băneasa, unde acesta din urmă a murit la 15 martie 1940. În timpul celui de-al doilea război mondial, în mai 1941, Malaxa a fost acuzat de colaborare cu legionarii și în consecință i-au fost sechestrate uzinele. Ca urmare a raidurilor de bombardament efectuate de aviația anglo-americană înainte de 23 august 1944 în zona Capitalei, conducerea uzinei Malaxa a luat decizia de a muta în spatele frontului o parte din atelierele
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
orașul New York. Malaxa a fost condamnat la moarte în contumacie de regimul comunist pentru crime de război, întrucât producția de armament din timpul războiului a fost considerată în folosul agresiunii împotriva URSS. Malaxa a mai fost acuzat de cooperare cu legionarii. Malaxa a cerut drept de rezidență permanentă în Statele Unite ale Americii. În anul 1948, senatorul republican Richard Nixon (viitor președinte al S.U.A.) a încercat să introducă în Congres o lege care să-i permită industriașului să obțină dreptul de ședere
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
centrală și s-au înlocuit decorațiile degradate după planurile realizate de arhitectul Jean Locar. În anul 1936, sinagoga a fost repictată în stil rococo de către Ghershon Horowitz. După avarierea sa în cutremurul din 10 noiembrie 1940 și a devastării de către legionari în ianuarie 1941, s-au efectuat lucrări de reparații în 1945. Ea a fost consolidată în anul 1980. În anii '80 ai secolului al XX-lea, la fel ca și alte biserici din zona Unirii, a fost înconjurată de un
Sinagoga Mare din București () [Corola-website/Science/317403_a_318732]
-
care Alexandru Drăghici îl informa pe Gheorghe Gheorghiu-Dej că, în urma unor anonime, se descoperiseră elemente dușmănoase, legionare, în cadrul Departamentului Silviculturii și Institutului de cercetări forestiere. Astfel, organele de cercetare l-au luat în lucru pe , identificat că ar fi fost legionar, director științific al Institutului de Cercetări Forestiere, laureat al Premiului de Stat, Constantin Georgescu, profesor în științe silvice, fost P.N.Ț.-ist, exclus din P.M.R., care deținea funcția de director al secției de protecția pădurilor, profesorul Eliescu Grigore, fost legionar
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
legionar, director științific al Institutului de Cercetări Forestiere, laureat al Premiului de Stat, Constantin Georgescu, profesor în științe silvice, fost P.N.Ț.-ist, exclus din P.M.R., care deținea funcția de director al secției de protecția pădurilor, profesorul Eliescu Grigore, fost legionar, care deținea funcția de șef al laboratorului de combatere a insectelor, inginerul Mircea Ștefănescu, șeful Biroului protecția pădurilor din Departamentul Silviculturii, membru al Frățiilor de Cruce. Din materialele informative, de anchetă și din documentele oficiale conducerea ministerului a ajuns la
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
Tribunalului Militar al Reg. a II-a Militare București este condamnat "pentru săvârșirea infracțiunii de agitație contra ordinii sociale". La interogatoriul lui Alexandru Paleologu în cadrul procesului C.Noica, C.Pilat..., Paleologu a declarat:" ...eu mă situam pe poziții contrare cu legionarii." (vezi: "Prigoana. Documente ale procesului C .Noica"...p.363). În timpul detenției a fost racolat de Securitate ca informator. Alexandru Paleologu a fost bun prieten cu Nicu Steinhardt. l. Paleologu a declarat (în Tudorel Urian, op. cit., p. 65): Când i-am
Alexandru Paleologu () [Corola-website/Science/297589_a_298918]
-
Parlament prin manifestările sale violente. Astfel, Nicolae Iorga scria în memoriile sale că după alegerile din 1931, Nichifor Robu l-a scos cu forța din sală pe deputatul comunist Lucrețiu Pătrășcanu . De asemenea, s-a remarcat și ca oponent al legionarilor, aceștia afirmând că Robu a organizat trupe de bătăuși cuziști care să le spargă adunările . Legionarul Traian Puiu declară că trupele lui Robu i-au atacat cu prilejul unei adunări electorale a legionarilor din 1932: Când și-au dat seama
Nichifor Robu () [Corola-website/Science/316967_a_318296]
-
1931, Nichifor Robu l-a scos cu forța din sală pe deputatul comunist Lucrețiu Pătrășcanu . De asemenea, s-a remarcat și ca oponent al legionarilor, aceștia afirmând că Robu a organizat trupe de bătăuși cuziști care să le spargă adunările . Legionarul Traian Puiu declară că trupele lui Robu i-au atacat cu prilejul unei adunări electorale a legionarilor din 1932: Când și-au dat seama cuziștii că le cam fuge terenul de sub picioare au încercat să ne lovească. Nu numai Rădăuțiul
Nichifor Robu () [Corola-website/Science/316967_a_318296]
-
s-a remarcat și ca oponent al legionarilor, aceștia afirmând că Robu a organizat trupe de bătăuși cuziști care să le spargă adunările . Legionarul Traian Puiu declară că trupele lui Robu i-au atacat cu prilejul unei adunări electorale a legionarilor din 1932: Când și-au dat seama cuziștii că le cam fuge terenul de sub picioare au încercat să ne lovească. Nu numai Rădăuțiul, dar și celălalte județe până la Cernăuți, constituiau fieful politic al lui Nichifor Robu, învățător de profesie și
Nichifor Robu () [Corola-website/Science/316967_a_318296]
-
o nouă constituție prin care toate puterile erau concentrate în mâna regelui, iar parlamentul avea doar rolul de instituție auxiliară legislativă. Printr-un decret lege, toate partidele politice parlamentare au fost regrupate într-un Front al Renașterii Naționale, din care legionarii și comuniștii erau excluși. În aceste condiții, Nichifor Robu a renunțat la activitatea politică și s-a dedicat vieții de familie. A fost arestat la Caracal în februarie 1945, fiind deținut până în martie 1946. După eliberare, a fost pus sub
Nichifor Robu () [Corola-website/Science/316967_a_318296]
-
reali sau bănuiți, ceea ce a declanșat un fenomen de simpatie în toată țara. Prin Ordinul nr.746 din 6 martie 1938, ministrul de interne, Armand Călinescu, a dat dispoziție prefecților de poliție și pichetelor de jandarmi să-i urmărească pe legionari, și în cazul în care nu respectă noua legislație, să-i aresteze. Din exces de zel, autoritățile s-au dedat la provocări, distribuind circulare false, tipărite chiar de ministerul de interne, atribuite liderilor Mișcării Legionare, concomitent cu atacurile din presă
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
zel, autoritățile s-au dedat la provocări, distribuind circulare false, tipărite chiar de ministerul de interne, atribuite liderilor Mișcării Legionare, concomitent cu atacurile din presă, cel mai agresiv ziar la adresa Căpitanului fiind “Neamul Românesc”, editat de Nicolae Iorga. Presiunea asupra legionarilor s-a intensificat și mai mult prin publicarea Jurnalului Consiliului de Miniștri nr. 46.645 din 24 mai 1938, prin care se reintroducea pedeapsa cu moartea. Cu toate că în mod normal articolele contra Căpitanului din “Neamul Românesc”, nu ar fi trebuit
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
emis un ordin de urmărire pe numele lui Corneliu Zelea Codreanu, întemeiat pe acuzația de "“ultraj în baza unei scrisori de amenințare trimisă printr-un curier”." În noaptea de 16 spre 17 aprilie, Corneliu Codreanu, alături de alți 44 de lideri legionari, au fost ridicați de autorități fără nici o înștiințare prealabilă, așa cum prevedea legea. Autoritățile au studiat atent momentul acțiunii, deoarece doreau să “captureze” cât mai multe dintre căpeteniile legionare. S-a hotărât ca operațiunea să aibă loc în seara de 16
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
din 1940, nici cercetările ulterioare nu au reușit să stabilească momentul cert în care a apărut ideea suprimării Căpitanului. Cert este că încercări mai fuseseră făcute. Cea mai cunoscută tentativă de asasinat asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, a aparținut dizidentului legionar Mihai Stelescu, executat sumar ulterior de foștii săi colegi de cuib, numiți Decemviri. Altă tentativă de asasinat asupra Căpitanului, tot la sugestia "Palatului" va fi cea în care a fost implicat Prefectul de Neamț, V.Emilian, abilitat de către Ministrul de
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Activitățile conspirativ-criminale ale lui Armand Călinescu, ministru de interne și Gavrilă Marinescu, prefect al poliției, adică tocmai cei puși să asigure respectarea legii, se înscriu clar în categoria "terorism de stat", cu circumstanțe agravante prin natura funcțiilor lor publice, acordând legionarilor dreptul la auto-apărare prin orice mijloace. Planul a fost pus în aplicare, astfel că în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, Codreanu, împreună cu Nicadorii și Decemvirii au fost strangulați de jandarmi lângă Tâncăbești, în timp ce erau transferați de la închisoare din Râmnicu
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
a strangulat pe Corneliu Zelea Codreanu, în fața Comisiei speciale de anchetă criminală, înființate prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, având drept misiune "instruirea principalilor vinovați de prigoana contra legionarilor", a furnizat o descriere amănunțită a asasinatului: Depoziția maiorului Iosif Dinulescu, cel ce comanda jandarmii din mașina în care se găsea Corneliu Zelea Codreanu, conturează precis responsabilitățile la nivel înalt pentru acest asasinat: Asasinatul a fost confirmat oficial la Radio
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
la nivel înalt pentru acest asasinat: Asasinatul a fost confirmat oficial la Radio, la ora 13, în 30 noiembrie 1938, printr-un comunicat al Parchetului Militar: După comunicatul oficial al Parchetului Miltar din data de 30 noiembrie 1938, atmosfera printre legionari era extrem de incertă, multora nu le venea a crede că liderul suprem al mișcării fusese ucis. Circulau știri contradictorii, printre care și cea privind evadarea reușită a Căpitanului, pe care autoritățile doreau s-o ascundă. La această situație de incertitudine
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
simboluri ale sacrificiului de sine, intrați încă de atunci în mitologia legionară, a reprezentat "rezolvarea" unei probleme politice. O confirmă și depoziția maiorului Dinulescu din Jandarmerie, făcută în fața Comisiei speciale de anchetă criminală, în 1940. În urma asasinatului, atât în rândul legionarilor, cât și a celorlalți opozanți ai dictaturii regale s-a instalat teama de noi asasinate. În consecință, în cursul lunii decembrie 1938, s-a înregistrat un val de adeziuni la politica noului regim, cu deosebire în contextul înființării Frontului Renașterii
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
a decis să "reziste", înapoind decorațiile primite de la Adolf Hitler, la fel procedând și căpeteniile naziste decorate de monarhul român. După semnarea acordului comercial româno-german, atacurile reciproce s-au domolit. Franța a salutat asasinarea liderului legionar, dat fiindcă vedea în legionari o coloană a V-a nazistă în România, chestiune dezmințită de cercetările ulterioare. La fel și presa centrală din Paris, saluta asasinarea Căpitanului, ca și masacrele ulterioare : Paris-Soir, Dimanche, 18 februarie 1939. De-a lungul timpului, au fost emise mai
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]