2,103 matches
-
justiție", ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție, ale art. 24 referitoare la "Dreptul la apărare", ale art. 26 referitoare la "Viața intimă, familială și privată", ale art. 61 alin. (1) referitoare la Parlament ca unică autoritate legiuitoare, ale art. 72 alin. (2) referitoare la răspunderea penală deputaților și senatorilor, ale art. 115 alin. (4) și (6) referitoare la ordonanța de urgență și ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale, precum și
DECIZIE nr. 764 din 31 octombrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184222_a_185551]
-
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit art. 2 din Legea nr. 47/1992 , instanța de contencios constituțional realizează controlul de constituționalitate a legilor și a altor acte normative, problemele privind coordonarea legislativă revenind autorității legiuitoare. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate
DECIZIE nr. 516 din 29 mai 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. e) raportate la art. 10 lit. b) şi la art. 15 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează tranSporturi rutiere şi organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în tranSportul rutier de mărfuri şi persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188893_a_190222]
-
termenul de 6 luni de la data înregistrării cererii pentru acordarea de despăgubiri sau compensații. Așadar, pretinsa neconstituționalitate a textului de lege criticat este determinată exclusiv de o lacună legislativă. Or, în temeiul art. 61 din Constituție, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia. Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității
DECIZIE nr. 524 din 13 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200865_a_202194]
-
nu se pot emite ordonanțe de urgență", iar aceasta a fost emisă în afara unei legi de abilitare. Asupra acestor critici, Curtea ține să învedereze că, în sistemul constituțional românesc, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, rol ce îi este conferit de art. 61 alin. (1) din Constituție. Pe de altă parte, ca o excepție de la monopolul Parlamentului în materie de legiferare, Constituția a prevăzut în art. 108 alin. (3) și art. 115 instituția
DECIZIE nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204994_a_206323]
-
instanța de judecată se comunică Consiliului." ... Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat și ale art. 61 alin. (1) potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin deciziile nr. 818 din 3 iulie 2008 , nr. 819 din 3 iulie 2008, nr. 820 din 3 iulie 2008 și nr. 821 din 3 iulie 2008, publicate în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 1.012 din 7 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204394_a_205723]
-
al dispozițiilor art. 11 alin. (2) lit. e) și g) și ale art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 , în redactarea lor anterioară și, pe de altă parte, cuprinsul acestora în forma actuală, rezultată în urma intervenției legiuitorului delegat. Astfel, în redactarea anterioară, textele de lege criticate aveau următorul conținut: Art. 11 alin. (2) lit. e) și g): "(2)Delimitarea colegiilor uninominale se face ținând cont de următoarele reguli: (...) e) în municipiul București, colegiile uninominale nu trebuie să
DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
în niciun caz ordonanța de urgență nu se justifică atunci când Guvernul intenționează să modifice o prevedere expresă a legii, pentru că astfel s-ar încălca în mod flagrant dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: "Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării." De altfel, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare "a căror reglementare nu poate fi amânată", ceea ce presupune fie inexistența reglementării (un vid de reglementare), fie o insuficientă
DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
în niciun caz ordonanța de urgență nu se justifică atunci când Guvernul intenționează să modifice o prevedere expresă a legii, pentru că astfel s-ar încălca în mod flagrant dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: "Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării." Este de reținut că Legea nr. 35/2008 a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind prin urmare creația acestuia, legea fiind însă supusă controlului parlamentar. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2008 și Ordonanța de
DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
dorit ca de la această regulă să se poată deroga. A veni printr-o ordonanța de urgență a Guvernului și a statua că de la această marjă (destul de largă) se mai poate deroga reprezintă o înfrângere a voinței Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a țării, care încalcă prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție. În sfârșit, întrucât în cele două ordonanțe de urgență se regăsesc și alte prevederi neconstituționale, Curtea ar fi trebuit să procedeze la analizarea acestora în ansamblu și să facă
DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
asuma rolul de a crea, de a modifica sau de a abroga o normă juridică. Aceasta ar contraveni dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, care prevăd că: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.
DECIZIE nr. 583 din 20 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201278_a_202607]
-
Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție și ale art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 permit legiuitorului s�� reglementeze proceduri judiciare distincte pentru anularea anumitor categorii de acte ale autorității publice. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
DECIZIE nr. 701 din 17 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) şi art. 67 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201452_a_202781]
-
recruții făceau parte. 14. Prin Decizia din 1 aprilie 2004, Curtea Constituțională a respins excepția, statuând că: "Stabilirea categoriilor de persoane cărora li se acordă anumite reparații pentru constrângerile și privațiunile suferite în trecut (...), intră în atribuțiile exclusive ale autorității legiuitoare, cu condiția ca, evident, să nu instituie privilegii ori discriminări între persoanele care se încadrează în aceeași categorie și se află într-o situație identică. Din textul art. 1 al Legii nr. 309/2002 nu rezultă nici privilegii și nici
HOTĂRÂRE din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva României (nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202210_a_203539]
-
prin consimțământul părților, cauzele de încetare a acestor raporturi sunt imputabile sau nu angajatului. Așadar, pretinsa neconstituționalitate a textului de lege criticat este determinată exclusiv de o omisiune legislativă. Or, art. 61 din Constituție dispune că "Parlamentul este [... ] unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie o atribuție exclusivă a acestuia. Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia aceasta "se pronunță numai asupra
DECIZIE nr. 154 din 26 februarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VI alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 , a prevederilor art. 97 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, precum şi a prevederilor art. 17 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.210/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197226_a_198555]
-
jurisdicțiile naționale de drept comun (Cauza Bock împotriva Germania, 1989). Pe de altă parte, Curtea Europeană a decis, în repetate rânduri, că dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenție obligă statele contractante să regleze comportamentul autorităților statale competente, inclusiv autoritățile legiuitoare și judecătorească, prin organizarea unui sistem judiciar care să răspundă tuturor exigențelor textului. Sub aceste aspecte, Curtea a admis că supraîncărcarea rolului unui tribunal nu angajează responsabilitatea statului contractant dacă acestea adoptă cu promptitudine măsurile de natură să remedieze o
DECIZIE nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226214_a_227543]
-
o astfel de critică nu poate fi primită, deoarece, pe de o parte, România, fiind un stat de drept organizat potrivit principiului separației și echilibrului puterilor în stat, în care, potrivit art. 61 alin. (1), numai Parlamentul este "unica autoritate legiuitoare a țării", și, pe de altă parte, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau
DECIZIE nr. 734 din 1 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. 1 lit. b) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224352_a_225681]
-
de aprobare, însăși ordonanța de urgență. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit că ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. Dispozițiile din Legea fundamentală pretins încălcate sunt următoarele: art. 1 alin. (3
DECIZIE nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216886_a_218215]
-
conținutului unei norme juridice, cu respectarea condițiilor de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Curtea a constatat că dreptul oricărei persoane la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil nu a fost încălcat, câtă vreme instanța de judecată a examinat în fond cauza dedusă judecății
DECIZIE nr. 1.271 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 329 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216970_a_218299]
-
conținutului unei norme juridice, cu respectarea condițiilor de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Cu privire la invocarea dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a constatat că dreptul oricărei persoane la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și într-un termen
DECIZIE nr. 1.315 din 13 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216989_a_218318]
-
conținutului unei norme juridice, cu respectarea condițiilor de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Curtea a constatat că dreptul oricărei persoane la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil nu a fost încălcat, câtă vreme instanța de judecată a examinat în fond cauza dedusă judecății
DECIZIE nr. 1.243 din 6 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216410_a_217739]
-
e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta nu se întemeiază pe contrarietatea dispozițiilor legale atacate cu prevederile ori principiile constituționale, ci vizează aspecte ce țin de domeniul autorității legiuitoare, în sensul modificării și completării prevederilor legale. O omisiune de reglementare de felul aceleia invocate de către autorul excepției nu ar putea fi remediată pe calea contenciosului constituțional, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
DECIZIE nr. 1.197 din 24 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 394 alin. 1 lit. e) şi alin. 4 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216197_a_217526]
-
pachet de legi, procedură validată ulterior prin jurisprudența constituțională. Apreciem însă ca fiind neconstituțională practica angajării repetate a răspunderii Guvernului, în aceeași sesiune parlamentară și, cu atât mai mult, în aceeași zi, având drept consecință diminuarea rolului Parlamentului, unica autoritate legiuitoare. Chiar dacă textul constituțional nu prevede în mod expres, considerăm că, în baza prevederilor art. 114 din Constituție, Guvernul își poate angaja răspunderea o singură dată pe parcursul unei sesiuni parlamentare. Astfel, din moment ce deputații și senatorii care au semnat o moțiune de
DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
reglementarea cuantumului și a modului de calcul al sporurilor constând în suplimentul postului și în suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Or, instanța de contencios constituțional nu are competențe în materia legiferării, deoarece, astfel, ar încălca rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de art. 61 alin. (1) din Constituție, și nici atribuții de interpretare într-un sens pozitiv a normelor juridice pentru aplicarea unitară a acestora. Acesta este scopul promovării unui recurs în interesul legii, soluționat, potrivit competenței sale
DECIZIE nr. 1.348 din 22 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217430_a_218759]
-
de neconstituționalitate se susține, în esență, că Guvernul și-a exercitat abuziv dreptul de apreciere asupra caracterului extraordinar al situației ce reclama reglementare pe calea unor ordonanțe de urgență, precum și asupra necesității și urgenței unor astfel de reglementări, substituindu-se legiuitorului și extinzând delegarea legislativă dincolo de limitele permise de Constituție. În opinia autorilor excepției, prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 151/2008 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2009 afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la
DECIZIE nr. 1.337 din 22 octombrie 2009 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, ale dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar şi ale art. 1, art. 2 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217428_a_218757]
-
decembrie 2008, deci anterior sesizării Curții Constituționale cu soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate. În considerentele acestei decizii, Curtea a reținut că adoptarea de către Guvern a ordonanței de urgență nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de Parlament, intrând în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem
DECIZIE nr. 1.337 din 22 octombrie 2009 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, ale dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar şi ale art. 1, art. 2 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217428_a_218757]
-
de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de Parlament, intrând în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Cu același prilej, Curtea a constatat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2008 înfrâng și prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă și la protecția socială
DECIZIE nr. 1.337 din 22 octombrie 2009 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, ale dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar şi ale art. 1, art. 2 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217428_a_218757]