2,072 matches
-
întreaga garnitură pare amenințată de thanaticul frigid: vagonul se îndreaptă spre acel spațiu al terorii absolute, unde stăpânește "zeitatea înghețului, suveranul nemărginitelor puteri care mânau încoace [...] toată suflarea luminilor". Vocea auctorială readuce narațiunea la momentul prezentului, descris în tușe molatice, leneșe, din care nu lipsesc indicii ale confortului provincial: "soba de teracotă", "divanele mari și moi". Iar eroina ezită încă (își va mărturisi, ulterior, că își iubește, în definitiv, soțul, însă claustrarea la care o constrânge acesta îi hrănește tentația infidelității
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
special românii îi justifică lui Vlad comportamentul, prin descrierea motivelor care l-au generat. Din această perspectivă, Vlad pare a fi acționat împotriva boierilor care l-au trădat și i-au ucis familia; împotriva femeilor care se dovedeau a fi leneșe sau necredincioase; împotriva ofițerilor dacă dădeau dovadă de trădare sau de la-șitate; împotriva hoților și răufăcătorilor, indiferent de origine ori statut social, pentru că trebuia să instaureze legea și ordinea în țară, dacă voia să reziste unei invazii străine. Legendele potrivit
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de-ar dura". Mai mult, ne putem gîndi că amenințarea atomică își aduce contribuția la atomizarea conduitelor și modurilor de gîndire ale individului în sînul micului său nucleu personal / fa-milial / amical. Din acest motiv, nu ne putem considera ființe inconștiente, leneșe sau lașe prin natură. Mai potrivite ar fi vorbele lui Hamlet: "Astfel mișei pe toți ne face gîndul*". Între 1933 și 1939, amenințarea nu era nici difuză, nici confuză, așa cum este astăzi. Glasul posedat și posedant al lui Adolf Hitler
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
transpare cât se poate de bine și de... românește cheful de (ne)muncă al diriguitorilor CDE Vaslui. Fostul subprefect Schaffer nu ierta pe nimeni în raport, poate doar pe sine, dar nu am găsit nicio sancțiune, cât de mică, aplicată leneșilor subordonați și nici vreo schimbare în rândurile șefuleților de pe la resoarte asta scoțând în evidență, credem, dorința mai mare de plecare definitivă din țară decât atașamentul față de „mărețele valori” socialiste. Spre o mai bună și mai sigură credibilitate, vom cita câteva
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tu om serios ca mine, să dea hîrtie la mînă unui cioflingar ca tine?") dar uitase cuvintele de încurajare și chiar elogiu trimise pe un bilet de felicitare: "România are un Moliere al ei, un Moliere mai leneș, chiar foarte leneș, dar tot Moliere." Cel care îl numise garson de talent este atacat în chiar centrul personalității (hărnicia proverbială și construirea de proiecte ciclopice) și preocupărilor sale (cele lingvistice și spiritiste). Monumentul lexicografic Magnum Etymologicum Romaniae conceput în dimensiuni strivitoare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
un refugiu consolator îl reprezenta și sarcasmul savurat pe care i-l observă în perioada berlineză Paul Zarifopol, îngîmfarea și disprețul, ura și amoralismul fiind elemente ale unui schelet exterior care îi susținea vulnerabila structură sufletească: "Urît, deștept, [...] îngîmfat, amoral, leneș. Ura pe oricine avea bani, situație; disprețuia pe toți ceilalți" așa îl percepea Grigore Ghica în cartea sa Grigri iar Barbu Cioculescu îi subliniază zgîrcenia pe care o cultivă inclusiv după căsătoria care îi asigura ceea ce în stil oficial se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pe fabulistul Caragiale: "Iar fabulele, desigur, cele mai nejustificabile producții literare ale lui Caragiale, nu le pot înțelege decît ca simptom de tradiționalism estetic întins pînă dincolo de absurd." Același Paul Zarifopol ultimul junimist intuiește anormalitatea lui Caragiale ("...era un meridional leneș, înzestrat cu o inteligență și o fantezie hotărît supranaturale") dar zîmbește subțire în fața posturii de estetician ("Desigur, numai în dezbateri de aperitive pot fi luate drept soluții estetice formule ca "îl prinde sau nu-l prinde", ori "expresiunea îmbracă ori
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
se simțea de ticăloșit și de slab în el însuși, încât nu mai putea să-și dea seama ce poate și ce nu poate să facă, și așa, încetul cu încetul, se lăsa în voia întâmplării și aștepta cu o leneșă nepăsare sosirea lui Lică. Duminică, ziua de Paște. Lică sosește. După el și țiganii. Pe când la Ineu oamenii intrau în biserică, la Moara cu noroc se începu veselia destrăbălată și fără frâu. Ana nu voia să joace tocmai pe timpul sfintei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Atât se simțea de ticăloșit și de slab în el însuși, încât nu mai putea să-și dea seama ce poate și ce nu poate să facă, și așa, încetul cu încetul, se lăsa în voia întâmplării și aștepta cu leneșă nepăsare sosirea lui Lică. Firul narativ din capitolul al XIV-lea e marcat de două enunțuri ca de două jaloane: unul în debutul părții: Și Ana avea dreptate, celălalt în miezul său: Dar Ghiță se înșela. Această dispunere simetrică nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ea doar aparentă în găsirea unui țap ispășitor. În mod surprinzător, el se identifică chiar cu agenții perturbării, copiii Marei, pe care târgul decide tacit să-i pedepsească cum se cuvine: Blăguță îl dă afară de la școală pe Trică cel leneș, neascultător și arțăgos, care strică copiii, Bocioacă refuză la rândul său, să-l ia de ucenic pe feciorul obraznic al văduvei care aprinsese focul de-o parte și de alta a Mureșului. Acuzată că și-a vândut fata papistașilor, Mara
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se sprijină una pe alta, iar cele de care ar avea nevoie au fost uitate; și, astfel, ei devin incapabili să înțeleagă matematica. Nu întotdeauna este vina profesorului; adeseori inteligența lor care are nevoie să zărească firul călăuzitor este prea leneșă pentru a căuta și pentru a găsi. Dar, pentru a le veni în ajutor, trebuie mai întâi să înțelegem bine ceea ce-i oprește. Alții se vor întreba mereu la ce servește asta; aceștia nu vor înțelege dacă nu vor găsi
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
trei feciori: Constantin, poreclit Cota, Vasile (Sâle) și Nuțu Mic. Așa-i zicea mama lui, Nuțu Mic, iar vecinii au transformat dezmierdarea În poreclă. Toți Îi ziceau Nuțu. Cel mare, Constantin, a avut nenorocul să se Însoare cu o femeie leneșă și murdară care i-a născut nu mai puțin de zece copii. Murdărie ca În casa ei nu găseai În tot satul. Vasile se născuse paralizat de picioare și umbla tot timpul călare pe un cal, care stătea lângă târnaț
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trebuiau să se gândească să-și ridice o casă. Celor din urmă Începeau să le vină pe lume câte un copil, doi, iar traiul dintre noră și soacră nu era Întotdeauna cel mai liniștit. Nora, după părerea soacrei, era ori leneșă ori prea fudulă, ori trăgea cu ochii la alți bărbați, și atunci era și mai rău. Nu-i vorbă că nici soacra nu era numai pâine lui Dumnezeu. După părerea nurorii, acesteia adesea nimic nui era pe plac, era o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Despre folosul și neajunsurile istoriei pentru viață (Vom Nutzen und Nachteile der Historie für das Leben, 1874), Nietzsche a prevăzut rezultatul către care se îndreaptă moderna înțelegere științifică a istoriei. Prizonier al mentalității istoriciste, omul se preumblă ca un turist leneș în grădina istoriei vizitând toate frumusețile și curiozitățile pe care aceasta le înfățișează, dar devine el însuși incapabil de acțiune istorică: se comportă ca un observator detașat, indiferent la tradiție și la utopie, în conformitate cu acel tout comprendre care este în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ciudă” în cazul unei îmbogățiri, beneficiarul se bucură nespus, iar „dușmanul” răutăcios îl privește cu invidie și suspiciune; r. 39 41 : „mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă” se subliniază imposibilitatea de a beneficia de ajutor de la o persoană care nu dispune de nici o calitate morală; IVAN TURBINCĂ (Poveste) p. 136, r. 11 12 : „pornește la drum cântând” un tovarăș nelipsit al omului a fost cântecul, în vremuri
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
fără justificare, dă vina pe alții pentru ceea ce i s-a întâmplat; p. 29, r. 8 9 : „ca la casa omului nu-i nicăiurea” recunoașterea sentimentului de siguranță, relaxare și confort pe care-l oferă propriul cămin. POVESTEA UNUI OM LENEȘ p. 30, r. 2 3 : „de leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca”evidențierea unui defect dus până la extrem și asumat total, cu lașitate, de persoana în cauză; r. 5 6 : „hotărî să-l spânzure, pentru
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
O nutrește ș o-ncălzește El o scapă din nevoi!” paternitatea divină atribuită animalelor, ca și omului, asigură acestora implicit o existență minimală. NU LUCREZI, N-AI CE MÂNCA p. 72, r. 2 3 : „Ar fi un mare păcat Omul leneș de-ajutat.” caritatea nu mai are efecte pozitive în cazul leneșului, în această situație alimentându-i-se viciul; r. 6 7 : „Cine ziua nu muncește Doarmă noaptea nemâncat!” sentință ce condamnă lenevia și aprobă consecințele pe care trebuie să le
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
caritatea nu mai are efecte pozitive în cazul leneșului, în această situație alimentându-i-se viciul; r. 6 7 : „Cine ziua nu muncește Doarmă noaptea nemâncat!” sentință ce condamnă lenevia și aprobă consecințele pe care trebuie să le suporte persoana leneșă drept pedeapsă. IA! CLOPOȚELUL SUNĂ p. 74, r. 30 33 : „Iaca mintea omenească Apa, focul a-njugat, Și de-atunci cu înlesnire Țări cu țări mâna au dat.” un elogiu inteligenței omenești, care a adus progresul în societate prin descoperiri ce
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
În timpul scrierii lui Harap-Alb are primul atac de epilepsie. 1878. I. Creangă este decorat cu medalia Bene Merenti clasa a II-a pentru lucrările și publicațiile sale didactice. Publică în Convorbiri literare: Ivan Turbincă (1 apr.) și Povestea unui om leneș (1.oct). 1879. La 25 iunie Ion Creangă cumpără, cu 50 de galbeni, locul și bojdeuca din ulița Țicău, pe numele Ecaterinei Vartic. 1880. În Albumul macedoromân publică Anecdotă (Moș Ion Roată și Unirea). 1881. După o pauză de doi
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini(anecdotă) ..................................................... .............................81 Ion Roată și Vodă Cuza ..................................................... ............................82 Povestiri didactice ..................................................... ...............................83 Inul și cămeșa............................................... ...........................................84 Acul și barosul ..................................................... ...................................84 Ursul pâcâlit de vulpe................................................ ..................................85 Versuri originale............................................ ...........................................86 Păsărica în timpul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
vă veți gîndi la marele număr de oameni trîndavi ce se află la alte neamuri. Mai întâi, aproape toate femeile, care alcătuiesc jumătate din întreaga populație, iar acolo unde muncesc femeile, majoritatea bărbaților sforăie în locul lor. Apoi, droaia numeroasă și leneșă de popi și de călugări! Mai puneți la socoteală pe toți bogătașii, mai ales pe marii proprietari de pămînturi, așa-numiți oameni de neam și nobilii; adăugați la aceștia servitorimea lor, adică toată acea adunătură de pierde-vară în livrea și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pare fascinat de peisajul londonez, reușind tablouri de o picturalitate cu sonorități ancestrale: „e frumos e seara când bat clopotele în Dover... / șoseaua ne alunecă dinspre Londra spre Mare / cămașa nopții ne împresoară... ” (Ieșirea din Albion) Descriptivul cucerește. în „unduirile” leneșe ale Tamisei transpar formele enigmaticelor sirene (nimic despre dragoste). Privind „trunchiul” bătrânului fluviu, imaginarul poetic pulsează: „cu un surâs / preface amintirea în blazon medieval / purtând trepte de dragoste...” (blazon medieval) Orașul îi apare poetului-căOător o adevărată corabie, și nu oricând
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în Contentin. Dar, din dragoste, Jacques, îl transformă în nume de femeie, Lisona, cum tandru o alinta adeseori. De bună seamă, își iubea mașina din toată inima. [...] Mai condusese și altele, mai ascultătoare sau mai îndărătnice, mai curajoase sau mai leneșe: niciodată nu uita de faptul că fiecare avea caracterul ei... așa cum spui despre femei în realitate: o iubești datorită calităților ei deosebite de femeie adevărată. Era liniștită, ascultătoare, avea mersul egal și constant, datorită motorului cu abur, aflat în cea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
disprețuită, refuzată, și o viață parazitară, larvară a fost adesea propovăduită. Ravachol descoperise către 1893, după mulți alții, ceea ce mai tîrziu s-a numit "erotizarea muncii": " Omul neputînd sta fără ocupație va găsi o distracție în muncă. Nu ar exista leneși, iar dacă ar exista, numărul lor ar fi atît de mic încît i-am putea lăsa în pace și i-am putea lăsa să profite fără murmur de munca altora" (Jean Maitron, op. cit.,). Pe drept cuvînt, în toate acestea nu
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pe toți cei căzuți prinși, în frunte cu marchizul Doria și cu Heissler, se retrăseseră și, pe câmpul dintre Tohani și Zărnești, zăceau morții de-a valma. Trupurile erau calde când stolurile de corbi au început să se abată. Vulturi leneși de munte, obișnuiți să vâneze puii de căprioară, fuseseră atrași de mirosul sângelui. Atunci am pus de au desprins de trup capul Bălăceanului și l-am adus de l-au țintuit în poarta de la București a caselor lui. Mi-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]