KorAP: Find »[drukola/base=lespede & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...97 >

2,409 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004

era mixtă și deservită de un învățător. Vatra Vasile SIMINA (coord.) 78 satului avea, în 1898, 85 de fălci („Dicționarul Geografic” al lui I. Lahovari - 1901). - 1908 - sat în comuna Lespezile; - 1925 - sat în comuna Budeni; - 1929 - sat în comuna Lespezile; - 1931 - sat în comuna Budeni;1932 - sat în comuna Lespezile; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași („Studii Monografice: Pașcani și împrejurimile”, Vol. I, Paul Nechifor, 1997 - Iași); - 1975 - suprafața de 127,97 ha și o populație de 1296 de

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
coord.) 78 satului avea, în 1898, 85 de fălci („Dicționarul Geografic” al lui I. Lahovari - 1901). - 1908 - sat în comuna Lespezile; - 1925 - sat în comuna Budeni; - 1929 - sat în comuna Lespezile; - 1931 - sat în comuna Budeni;1932 - sat în comuna Lespezile; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași („Studii Monografice: Pașcani și împrejurimile”, Vol. I, Paul Nechifor, 1997 - Iași); - 1975 - suprafața de 127,97 ha și o populație de 1296 de locuitori (349 de familii). Densitatea medie - 10,2 locuitori/ha

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
1898, 85 de fălci („Dicționarul Geografic” al lui I. Lahovari - 1901). - 1908 - sat în comuna Lespezile; - 1925 - sat în comuna Budeni; - 1929 - sat în comuna Lespezile; - 1931 - sat în comuna Budeni;1932 - sat în comuna Lespezile; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași („Studii Monografice: Pașcani și împrejurimile”, Vol. I, Paul Nechifor, 1997 - Iași); - 1975 - suprafața de 127,97 ha și o populație de 1296 de locuitori (349 de familii). Densitatea medie - 10,2 locuitori/ha. Locuințele: 5% din cărămidă, 10

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
de salariați, 45 de ocupați în agricultură, 5 șomeri și 30 de navetiști. Satul are o forma liniară regulată și structură adunată. Familii de gospodari: Nemțanu, Partin, Eniu. V.S. 2.3.4. DUMBRAVA (Fotin Ionescu) Este așezat în SE comunei Lespezi, pe Valea Siretului. Este deservit de D.C. LespeziVânători și de gara Lespezi, situată la 5 km. Cu toate că aici s-au descoperit urme de așezări omenești din Hallstatt-ul târziu, începutul migrațiilor (secolul al IV-lea, după Chr.), epoca prefeudală și feudalism

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
navetiști. Satul are o forma liniară regulată și structură adunată. Familii de gospodari: Nemțanu, Partin, Eniu. V.S. 2.3.4. DUMBRAVA (Fotin Ionescu) Este așezat în SE comunei Lespezi, pe Valea Siretului. Este deservit de D.C. LespeziVânători și de gara Lespezi, situată la 5 km. Cu toate că aici s-au descoperit urme de așezări omenești din Hallstatt-ul târziu, începutul migrațiilor (secolul al IV-lea, după Chr.), epoca prefeudală și feudalism, satul Dumbrava de astăzi a fost înființat abia după împroprietărirea din 1921

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
purtat numele până în 1968, când a fost schimbat în Dumbrava, care înseamnă pădure rară de stejari tineri ce există și astăzi pe partea de nord a dealului Peter. Dumbrava a făcut parte din comuna Sirețel, iar din 1929 din comuna Lespezi, județul Iași. În 1975, satul cu o suprafață de 4150 ha în vatră, avea 230 de gospodării (776 de persoane) și densitatea de 18,7 locuitori/ha. Locuințele erau construite din cărămidă (10%), chirpici (40%), restul din lemn, pe o

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
și 14 ani, 30 de salariați, 400 de persoane ocupate în agricultură, 15 șomeri și 85 de navetiști. Familii de gospodari: Chiriacescu, Apostol, Crețu, Gheorghică, Petrescu. V.S. 2.3.5. HECI Heci - sat așezat în partea de vest a comunei Lespezi, la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, pe terasa medie și terasa de luncă a râului. Este o așezare veche, atestată documentar la 18 aprilie 1409, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care menționa: „am dat mănăstirii Sf. Nicolae care-i

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II, pag. 237) - 1851 - moșiile Mănăstirii Probota erau: Probota, Gulia, Tătăruși, Heciul, Platonesci, Dolhesci, Protopopeni, Ciumulesci și Verijenii. Înainte de 1851, moșia Heci a fost

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Ciumulesci și Verijenii. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24.429 de lei (Uricul de T. Codr., vol. VI, pag. 96). - 1864 - sat în comuna Heciul; - 1871 - sat în comuna Lespezile; - 1892 - înglobează satul Bodești, include și satul Diudiul; - 1894 - satul Heci avea 354 de case, 1376 de locuitori (din care 34 de israeliți). Avea 393 de contribuabili. Locuitorii erau bunișori gospodari. Vatra satului avea 43 de fălci. Moșia era proprietatea

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Ionescu, din 1894). - 1896 - pierde o parte din teritoriu, pe care se înființează satul Bursuc, care se mai numea și Heciul Nou. Pierde cătunul Diudiu care devine sat; - 1900 - satul Berindești s-a contopit cu Heciul; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași; - 1975 - avea o suprafață de 179,7 ha, 2323 de locuitori și 663 de familii, oferind o densitate de 132 locuitori/ha. Exista o școală cu 10 săli de clasă construită în 1962. Activitatea culturală se desfășura în

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
șomeri și 270 de navetiști. Este un sat cu o formă poligonală neregulată și structură răsfirată. Fruntașii satului au provenit din familii ca Ungureanu, Toma, Miron, Slătineanu, Suliță, Simina, Spataru, Ciubotaru, Roșca, Gheorghiu, Pralea, Muraru, Alexa. V.S. 2.3.6. LESPEZI Sat și târg, așezat pe o terasă inferioară a Siretului, în vestul Masivului Dealul Mare Hârlău, la 85 de km de Iași și 18 km de Pașcani. În sudul său au fost descoperite urme de siliști, cu fragmente ceramice din

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
de km de Iași și 18 km de Pașcani. În sudul său au fost descoperite urme de siliști, cu fragmente ceramice din hallstatt (secolul al IV-lea, e.n.) și din feudalismul dezvoltat (sec. al XVIIlea). Prima mențiune documentară a satului Lespezi datează din 1790, în ținutul Suceava. Dacă ținem cont că satul Lespezi s-a format la marginea localității Brăteni, care este menționată în documente la 10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani. În 1812, satul

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
au fost descoperite urme de siliști, cu fragmente ceramice din hallstatt (secolul al IV-lea, e.n.) și din feudalismul dezvoltat (sec. al XVIIlea). Prima mențiune documentară a satului Lespezi datează din 1790, în ținutul Suceava. Dacă ținem cont că satul Lespezi s-a format la marginea localității Brăteni, care este menționată în documente la 10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani. În 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
datează din 1790, în ținutul Suceava. Dacă ținem cont că satul Lespezi s-a format la marginea localității Brăteni, care este menționată în documente la 10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani. În 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace. Târgul săptămânal și bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani. În 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace. Târgul săptămânal și bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările localnicilor și din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi ocupa, la înființare, vatra satului Brăteni, care era înconjurat de un șanț de 2

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
iarmaroace. Târgul săptămânal și bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările localnicilor și din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi ocupa, la înființare, vatra satului Brăteni, care era înconjurat de un șanț de 2 m adâncime și 3-4 m lățime, ale cărui urme se mai păstrează și astăzi lângă Pepelea. Pe vatra satului Brăteni s-au construit fabrica de sticlă

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
era înconjurat de un șanț de 2 m adâncime și 3-4 m lățime, ale cărui urme se mai păstrează și astăzi lângă Pepelea. Pe vatra satului Brăteni s-au construit fabrica de sticlă, biserica, cimitirul și sediul poliției actuale. Târgul Lespezi s-a extins pe actuala vatră a satului Lespezi, aproximativ între Monumentul Eroilor și dispensar. După înființarea târgului, fiecare negustor avea dreptul la un lot de 5 m lățime și 40 m lungime pentru înființarea prăvăliei. Terenul era plătit cu

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
și 3-4 m lățime, ale cărui urme se mai păstrează și astăzi lângă Pepelea. Pe vatra satului Brăteni s-au construit fabrica de sticlă, biserica, cimitirul și sediul poliției actuale. Târgul Lespezi s-a extins pe actuala vatră a satului Lespezi, aproximativ între Monumentul Eroilor și dispensar. După înființarea târgului, fiecare negustor avea dreptul la un lot de 5 m lățime și 40 m lungime pentru înființarea prăvăliei. Terenul era plătit cu 2 lei pe metru pătrat, sumă numită bezmet. Negustorii

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
lățime și 40 m lungime pentru înființarea prăvăliei. Terenul era plătit cu 2 lei pe metru pătrat, sumă numită bezmet. Negustorii erau obligați să plătească o taxă pentru mărfuri, numită acșiș, atunci când intrau în târg. - 1860-1870 - s-a construit la Lespezi prima fabrică de sticlă pentru geamuri din România;1892 - târgul Lespezi; - 1895 - s-a construit podul peste Siret „Principesa Maria”, cu trei arcade din fier forjat și nituit, sistem Anghel Saligny; - 1894 - era târgușor pe moșia Sirețel, comuna Lespezi și

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
cu 2 lei pe metru pătrat, sumă numită bezmet. Negustorii erau obligați să plătească o taxă pentru mărfuri, numită acșiș, atunci când intrau în târg. - 1860-1870 - s-a construit la Lespezi prima fabrică de sticlă pentru geamuri din România;1892 - târgul Lespezi; - 1895 - s-a construit podul peste Siret „Principesa Maria”, cu trei arcade din fier forjat și nituit, sistem Anghel Saligny; - 1894 - era târgușor pe moșia Sirețel, comuna Lespezi și număra 323 de case, 441 de capi de familie și 1537

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
la Lespezi prima fabrică de sticlă pentru geamuri din România;1892 - târgul Lespezi; - 1895 - s-a construit podul peste Siret „Principesa Maria”, cu trei arcade din fier forjat și nituit, sistem Anghel Saligny; - 1894 - era târgușor pe moșia Sirețel, comuna Lespezi și număra 323 de case, 441 de capi de familie și 1537 de suflete (742 B și 795 F), 300 israeliți. Avea 311 contribuabili. Vatra satului era pe proprietățile lui Samuil Meyer Hofer și avea întinderea de 224 de fălci

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
fălci, din care 180 de fălci eau imaș și pădure, iar restul cultivabile. Era reședința plasei Siretului de Sus. Avea o biserică, o școală rurală de băieți și fete („Dicționarul geografic al județului Suceava”, de Serafim Ionescu - 1894). - 1911 - târgul Lespezi era descris de învățătorul Al. Bratu, în lucrarea sa, „Trandafiri suceveni”, în felul următor: „o uliță lungă, având pe ambele părți înșiruite una lângă alta, sistem vagon, prăvălii cu tot felul de mărfuri, predominând cele mai căutate de țărani: treipatru

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
cu sinagoga din cartierul comercial și biserica lipovenilor (ambele distruse de bombardamentele din 1944).....O fabrică de sticlă completa această așezare”; După relătările lui Dorel Străchinaru (2009), unul dintre puținii veterani ai satului, înainte de al doilea război mondial, în târgul Lespezi în afară de fabrica de sticlărie mai erau șase brutării mici care aveau permanent covrigi și pâine caldă (la Herșcovici, la Petru Străchinaru, la Cazacu) și de cele 17 restaurante, din care trei aveau orchestre (La Costache Zidu, La Maier și la

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
90 de navetiști. Forma satului este alungită pe mai multe străzi paralele, cu textură și structură regulată. Dintre gospodarii satului menționăm familiile Toma, Butnaru, Străchinaru, Oprea, Bitter, Gordin, Ionică, Prisăcaru, Caba, Airinei, Pintileasa, Boldea, Tihan, Nicanov. V.S. 3. ECONOMIA COMUNEI LESPEZI 3.1. RESURSE NATURALE Structura geologică a zonei formată din depozitele sarmațianului inferior și mediu (marne, gresii, argile și nisipuri) sunt exploatate mai mult local. Nisipul cuarțos, sarmatic, folosit ca materie primă de fosta fabrică de sticlă, se găsește în

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
fizicochimice bune, sunt captate în două locuri: la Gorcilă, de unde prin pompare se alimentează cu apă potabilă partea dinspre Pașcani a satului Heci; din izvoarele de la Vatajanu, prin cădere liberă, se aprovizionează cu apă zona școală-biserică-gară. Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]