4,839 matches
-
instituțional; semnificația este negociată de pe poziții de rol; are grad mare de structurare tematică și, în mod ideal, se desfășoară conform unui protocol de interacțiune mai mult sau mai puțin formalizat. Discuția are de obicei caracter formal și este constrânsă lexical și gramatical: apar termeni de specialitate (cu accepții tehnice diferite de cele din limba curentă, circumscriși unor câmpuri lexico-semantice particulare), structuri sintactice fixe, recurente (Ce doriți?; Pe agenda întâlnirii de azi avem următoarele puncte... etc.); formule de adresare specifice, incluzând
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lumea și ghidează înțelegerea ei. Prin această intercondiționare, realitatea se constituie la intersecția dintre lumea faptic-obiectivă și lumea construită prin discurs subiectiv. Gândurile, credințele, ideile, emoțiile individului, construite în dialog cu ceilalți membri ai societății, sunt exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și retorice pe care le vehiculează limba sunt internalizate ca realitate reconstruită - forme de socializare, roluri sociale, expectații sociale -, într-un cuvânt, ca forme culturale de cunoaștere. În continuumul realității obiective limba operează decupaje motivate cultural, iar discursul creează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturile occidentale, tema se organizează liniar, în culturile orientale se organizează în spirală. 2.4.1.3. Gradul de focalizare Toate temele și subtemele discursului se organizează în jurul unui focus, definit drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând, din punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare (cf. DSL, focus, focalizare). Centrul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturile arabe predomină intensificatorii de expresie. La rândul ei, modalitatea de atenuare a expresiei diferă. De pildă, în culturile anglo-saxone enunțurile se atenuează preponderent prin procedee gramaticale (moduri și timpuri verbale, structuri interogative), în timp ce în limba română sunt preferați atenuatori lexicali (ezitări - ăăă, păăi -, adverbe-modalizatori de incertitudine, expresii ale vagului - cam, oarecum, prea, pe undeva etc.) sau intonații de atenuare. Intensificatorii de expresie pot lua forma unor enunțuri declarative sau exclamative (de tipul Vai ce interesant!; E minunat ce ai făcut
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tăria opiniilor personale”, că francezii își exprimă cu ușurință emoțiile negative în cadrul confruntărilor, că germanii își argumentează dur punctele de vedere. În plan textual, emoția are diverse mărci fonetice/paraverbale (înălțimea tonului, debitul verbal, ezitări vocale, pauze mari sau mici), lexicale (cuvinte marcate emoțional, interjecții, imprecații și înjurături etc.), sintactice (bâlbe, „false-start”, întreruperi și autoîntreruperi etc.), alături de mărci nonverbale complementare textului (tăcerea, poziții corporale, colorarea feței, privirea etc.). Felul în care sunt marcate emoțiile în plan textual diferă, de asemenea, de la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
În același timp, comunicarea este una dintre formele de bază prin care se creează și se manifestă cultura. Din această intercondiționare complexă rezultă stilul cultural de comunicare. Variația culturală în plan comunicativ se manifestă prin: decupajele lumii operate de structurile lexicale, semantice și gramaticale ale limbii; prin scripturile culturale pe care le activează și le evocă secvențial; prin practicile discursive; prin maniera particulară de constituire a semnificației; prin structura interacțiunii; prin relațiile interpersonale implicate; prin modalitatea particulară de încorporare a elementelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fi superficiale, interlocutorii rezolvându-le ușor sau acordându-le atenție minimă; pot conduce la probleme de adaptare reciprocă între interlocutori (stres intercultural); pot produce grave conflicte de comunicare. Studiile au pus în evidență faptul că nativii tolerează greșelile de limbă (lexicale și gramaticale) ale străinilor, dar recurg foarte repede la stereotipuri negative legate de interlocutorii care nu respectă regulile interacționale validate de cultura-gazdă. În acest mod explică Tannen (1981) stereotipurile negative aplicate evreilor din New York („agresivi și ofensivi”), iar Young (1994
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puse de elevi profesorului pot fi percepute ca agresiuni; subalternii evită să pună întrebări șefului), eventual să recurgă la reformularea lor ca sugestii, opinii cu structură declarativă și intonație ezitant-descendentă. Directivele, ordinele se dau, de obicei, direct, atenuate la nivel lexical („Închide geamul, te rog frumos/dacă se poate/dacă nu te deranjează”) sau convertite în structuri declarative („Mă gândeam să deschidem geamul”). Promisiunile sunt făcute pentru a fi încălcate; este greu de determinat dacă o promisiune este sau nu sinceră
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vârstă sau ierarhică), duduie (distanța politicoasă), domnișorică (simpatia), iubită doamnă (aprecierea, respectul), băi (intimitatea informală) etc. Intonația și elementele nonverbale joacă un rol important în negocierea relației interpersonale, iar strategiile politeții negative sau pozitive se plasează în special la nivel lexical. Comunicarea fatică are un rol important în cultura română. Socializarea, întreținerea canalelor de comunicare deschise se realizează prin flecăreală, bârfă, gargară, șuetă. În spațiile publice necunoscuții intră ușor în vorbă (la coadă, la policlinică, în stația de autobuz, în tren
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alimentația, părțile corpului etc.), urmărindu-se în subsidiar prezența cuvintelor care reliefează viziunea românească asupra lumii și corelarea listei de cuvinte-stimul pentru limba română cu listele pentru alte limbi: * au fost confruntate liste de cuvinte ce fac parte din fondul lexical principal: lista de cuvinte întocmită de Marius Sala [10] (2581 de cuvinte în baza a trei criterii: bogăția semantică, puterea de derivare și uzajul) din care au fost selectate cuvintele existente în lista întocmită de Al. Graur [2] (1419 cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
printr-un program special, în baza a două romane (Cel mai iubit dintre pămînteni de Marin Preda și Liceenii de George Șovu); * a fost selectată, în general, o singură formă din paradigma cuvîntului și o singură unitate dintr-o familie lexicală, consultîndu-se studiile lui Const. Maneca [4; 5] și Paul Miclău [7], precum și dicționarul de frecvență a luiA. Juilland [4]; * a fost corectată lista, ținîndu-se cont de reprezentarea tuturor părților de vorbire. În final, a fost obținută o listă de 508
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
reacții "0"). Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Referințe bibliografice: 1. Costăchescu, Adriana, Iliescu, Maria, Vocabularul minimal al limbii române curente cu indicații gramaticale complete tradus în germană franceză italiană spaniolă, București, Editura Demiurg, 1994. 2. Graur, Alexandru, Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954. 3. Juilland, Alphonse G; Edwards, P M H, Juilland, Ileana, Frequency dictionary of Rumanian words, The Hague, Mouton, 1965. 4. Maneca, Const., Considerații asupra frecvenței cuvintelor în limba română literară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); șes (6); liber (5); mare (5); ogor (5); porumb (5); vale (5); cîmp (4); floare (4); de flori (4); gol (4); luncă (4); maci (4); poiană (4); pustiu (4); relaxare (4); floricele (3); frumusețe (3); izlaz (3); larg (3); lexical (3); loc (3); de luptă (3); mac (3); magnetic (3); plai (3); relief (3); spațiu (3); teren (3); vaci (3); arat (2); bogat (2); cer (2); cereale (2); fîn (2); grădină (2); imens (2); înverzit (2); lărgime (2); luptă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se interferează. Practica medicală și, implicit, cea de recuperare a bolnavului afazic se confruntă cu o cazuistică predominant mixtă, de referință fiind formele descrise de Broca și Wernicke. Afazia Broca, de predominanță expresivă, se caracterizează prin dificultate de exprimare, bagaj lexical redus, cu tulburări de articulare a sunetelor; înțelegerea limbajului oral este perturbată în egală măsură ca și cel scris. Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dintre identități și corporalități. Avataritatea se află în corespondență și în dependență de procesul de permanentă devenire a ființei umane. Precum virtualitatea este o conviețuire între fizic și digital, alteritatea este o confluență a identicului și a diferitului. În conformitate cu familia lexicală a termenului, alteritatea se ipostaziază fie în înțelesul de alterare, ca o trecere dintr-o stare în alta sau ca o degradare a identicului, fie în sensul de alternare, ca o schimbare succesivă între planuri, lumi și dimensiuni. Totuși, raportul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în frunte cu egiptologul Adolf Erman, au afirmat că limba egipteană este și ea o limbă semitică, în sensul că egipteana s-a diferențiat într-o epocă foarte îndepărtată și protosemitică, în acest fel putându-se explica și unele asemănări lexicale și gramaticale între egipteana veche și limbile semite. Alți egiptologi mai moderni au contestat aceste concluzii și au afirmat că similitudinile între egipteană și limbile semitice se datorează unor împrumuturi lexicale și faptului că mulți semiți au locuit în Egipt
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în acest fel putându-se explica și unele asemănări lexicale și gramaticale între egipteana veche și limbile semite. Alți egiptologi mai moderni au contestat aceste concluzii și au afirmat că similitudinile între egipteană și limbile semitice se datorează unor împrumuturi lexicale și faptului că mulți semiți au locuit în Egipt, iar Egiptul a fost locuit de către hicsoși, suverani semiți 2. La mijlocul mileniului al II-lea î.Hr., în regiunea Siria-Palestina au apărut formele de scriere alfabetică, având inițial semnele de bază preluate
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mine însumi.” (I, 22). Or, tocmai când crede că orice urmă din el însuși s-a pierdut, Cioran Ă un altul fiind Ă este el însuși. Nu e vorba de un simplu paradox logic, nici de un exercițiu de acrobație lexicală: esența lui este aceea a unei absențe care poartă chipul contradictoriului. Dacă la un moment dat nu se mai recunoaște, dacă trăiește sentimentul înstrăinării de sine, atunci iată-l „buimac, perplex, scârbit în fața revelației de a fi eu însumi” (I
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ai săturat, / Ș-amu toată lumea plânge / Că tu te adăpi cu sânge. Adăpa-te-ai, adăpat, / Și tot nu te-ai săturat, / C-o curs sângele șuvoi / Din voinicii de la noi / Și din gospodari ca noi."100 Prezența altor variante lexicale pentru arhetipul "pământ" lut, țărnioară, rădăcini, țară, mormânt pune în evidență tragismul unui destin potrivnic, construcția lirică realizându-se gradat, secvențial, în funcție de ipostazierea semnificațiilor originare: "Eu aștept să vie-acasă, / Șapte rădăcini nu-i lasă. / Pământule păcătos, / Mult ai fost nesățios
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de văzduh nămețiți/ Noi, voievozii cei roși de furnici,/ sunători precum șerpii din negre orații." Latura livrescă a creației lui Dan Mutașcu este și mai bine, poate, reprezentată într-o culegere de mici dimensiuni, "Scrisori bizantine". Gustul poetului pentru rafinamente lexicale și preferința pentru termenii dintr-un registru pitoresc găsesc un teren prielnic în încercarea de reconstituire a ceea ce reprezintă pentru poet Bizanțul: "Nompeia Corint Petras Atena/ Negrepont/ Durazzo Avalona/ Corfu;/ pierdute sunt de o vreme lungă, cât o remușcare/ veștile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lectura unui astfel de document? 2. De ce credeți că regimul comunist apelează la astfel de persoane? 3. De ce intelectualul este inamicul oricărui tip de regim instituit prin teroare? Secvența 1: 15 min. Pornind de la cuvântul de bază intelect, al familiei lexicale ce denumește aspectele gândirii critice de tip superior, elevilor li se va cere să explice sensul termenilor intelectual și intelectualitate. * Intelectualul e omul superior, om al spiritului, răspunderea sa fiind aceea de a gândi și de a-și pune întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
stratul de suprafață al textului) este urmată de o lectură transversală, pe axa verticală (nivelurile de profunzime), menită să evidențieze categorii logice omogene (re pere temporale/spațiale/informații despre autor/narator/persoane/personaje/acțiuni etc.) și structuri textuale (cuvintelecheie, serii lexicale, câmpuri semantice, rețele stilistico textuale). Planulsuport al expunerii va fi structurat pe itemii asociați textului, alcătuit sistematic, cu numerotarea subdiviziunilor/argumentelor/exemplelor, facilitând astfel reperarea oricărei informații în cursul dialogului cu care se încheie examinarea. Proba orală susținută în cadrul examenului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sens, conferit prin cuvintele, prin enunțurile care îl alcătuiesc, prin actualizarea unui referent real sau ficțional/imaginar; prin sensurile sale, textul vizează o finalitate cognitivă și comunicativă; c. nivelul morfosintactic: fiecare text lingvistic este un ansamblu organizat de semne (unități lexicale, structuri morfologice, unități sintactice), în baza unor paradigme flexionare ale părților de vorbire și ale unor relații sintactice; d. nivelul stilistic: textul lingvistic are o identitate specifică, purtând amprenta emițătorului și a coordonatelor principale ale situației de comunicare (timp, spațiu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de înțeles) ori digresiunea (divagații). Puritatea se referă la corectitudinea idiomatică, realizată prin utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară, consacrate prin uz/prin tradiție literară. Absența pu rității generează erori fonetice (a scoborî, ‘coperiș, indentitate, deli’cvent). La nivel lexical, lipsa purității se manifestă prin utilizarea unor cuvinte insuficient cunoscute (neologisme, arhaisme, argotisme), care produc blocaje în comunicare. 3.3. Stilurile individuale Ca expresie a individualității, stilul este maniera specifică în care sunt selectate și folosite posibilitățile expresive ale limbii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a discursului realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice strict necesare exprimării ideilor sau sentimentelor. Este defini torie pentru discursul (oral sau scris) care ilustrează stilul științific, stilul juridicadminis trativ și, frecvent, stilul publicistic. Mărci lingvistice: prezența unor enunțuri eliptice, a formelor lexicale și gramaticale sintetice. Cursivitatea are în vedere fluența, coerența și coeziunea comunicării. Această calitate particulară poate fi identificată în diverse texte de tip argumentativ, demonstrativ sau informativ, în opere literare de formulă tradițională. Mărci textuale: reluarea unor cu vinte tematice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]