3,668 matches
-
47, 1 (Winter), pp. 139-74. -(1986 [1983]) 'Continuity and Transformation in the World Polity: Toward a Neorealist Synthesis', in Robert O. Keohane (ed.) Neorealism and its Critics, New York: Columbia University Press, pp. 131-57. -(1982) 'International Regimes, Transactions, and Change: Embedded Liberalism in the Postwar Economic Order', International Organization 36, 2 (Spring), pp. 379-415. Runyan, Anne Sisson and V. Spike Peterson (1991) 'The radical future of realism: feminist subversions of International Relations theory', Alternatives 16 (Winter), pp. 67-106. Russett, Bruce (1985) 'The
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care pledau pentru un catolicism liberal, fiind precursorii creștin-democrației, au susținut regionalismul atâta timp cât acesta a însemnat mai degrabă o recunoaștere a unor corpuri intermediare ("corps intérmédiares" în fr.) între individ și stat decât o recunoaștere a simplului individ izolat aparținând liberalismului clasic.39 Pe partea extremă dreaptă, Charles Maurras (1868-1952), chiar dacă era naționalist și în același timp întemeietorul Acțiunii Franceze, a fost inspirat de ideile lui de Maistre, de Boland și Le Play și a publicat în 1898, o carte intitulată
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politice” în această direcție. Este o strategie de emancipare, de emancipare de sus în jos care, de fapt, acoperă slăbiciunile unei societăți de tip comunist ș...ț Țările centralși est-europene par să accepte mai degrabă un paternalism, chiar și un liberalism impus în mod paternalist, dacă Pater este Uniunea Europeană sau Statele Unite (Miroiu, 2004, p. 258). Cadrul legal versus cadrul instituțional Deși creat după chipul și asemănarea reglementărilor europene, cadrul legislativ românesc privind discriminarea și egalitatea de șanse prezintă o particularitate în raport cu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
folosesc îndeajuns de mult arma „propunerii legislative”, fiind preferate intervențiile în plen, care sunt un mijloc de presiune mai puțin eficient. Liberalele ă între individualism și feminism Dacă despre social-democrate puteam afirma că domină din punct de vedere numeric, reprezentantele liberalismului sunt doar două, o minoritate absolută, explicabilă însă și prin rezultatul slab obținut de partid în alegeri. Cu toate acestea, Norica Nicolai și Monica Octavia Muscă au avut o activitate parlamentară considerabilă, prin care au compensat absența unor colege care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Ordine Publică și Siguranță Națională. În concluzie, interesele de gen nu sunt o trăsătură definitorie sau vizibilă a activității parlamentarelor de orientare liberală, chiar dacă, așa cum argumentează Mihaela Miroiu, ieșirea din patriarhat ar avea mai degrabă nevoie de o asociere cu liberalismul (Miroiu, 2004, p. 278). În același timp însă, ambele parlamentare reprezintă prototipul politicianului activ și eficient, indiferent de sex, servind astfel drept model și pentru capacitarea altor femei, cărora nu ar trebui să le fie teamă că-și pierd din
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
University Press, Oxford. xe "Molyneux"Molyneux, Maxine, 2003, „Mobilization without Emancipation? Women’s Interests, the State and Revolution in Nicaragua”, în Carole McCann, Seung-Kyung Kim, Feminist theory reader. Local and global perspectives, Routledge, New York. xe "Nash"Nash, Kate, 1998, „Beyond Liberalism? Feminist Theories of Democracy”, în Vicky Randall, Georgiana Waylen (ed.), Gender, Politics and the State, Routledge, Londra, New York. xe "Okin"Okin, Susan Moller, 1998, „Feminism and Multiculturalism: Some Tensions”, Ethics, nr. 4, pp. 661-684. xe "Okin"Okin, Susan Moller, 1998a
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
liberal, sub direcțiunea unui comitet. Ziarul continua număr ătoarea anilor de la prima apariție 1881 (Paloda, anul XI nr. 1 din 2 iulie 1892). În cei 27 de ani cât a apărut Paloda, publicația a fost o tribună a luptei pentru liberalism și democrație, mereu cu preocupări pentru țărani, școală, biserică și meserii, o gazetă care a promovat frumosul, încurajând literatura, în toate formele sale, proza, poezia, traduceri, reproduceri, preocupare stimulată de însuși proprietarul tipografiei un de se realiza foaia - G. Cațafany
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un Ioan Popescu. În fața acestora, subsemnatul depune pe mormântul lui Ioan Popescu, o lacrimă de durere și regret, făcându-mă interpretul tuturor celor sinceri, și liberalilor adevărați, care o știu cât de mult s-a jertfit Ioan Popescu, pentru cauza liberalismului, pentru binele orașului Bârlad și pentru țara întreagă. „Iar d-stră stimate d-le director, vă urez sănătate, răbdare și să urmați în toate, ca unicul fiu, faptele scumpului părinte Ioan Popescu, respectând memoria ca pe o icoană, căci într adevăr
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În materie de transmutație, la noi s-au preferat zările (și serile) Moscovei - un gest care în fond nu schimba situația existențială a moldoveanului, doar că-l îndepărta puțin de stână și cornute. Să nu ne facem iluzii: așa-zisul liberalism care, chipurile, domnea în marea metropolă răsăriteană marca, cel mult, un loc în care represiunea se exercita cu o oarecare subtilitate, și nicidecum o asumare a valorilor liberale, demonizate cu insistență de regimul comunist. Ca dovadă, și azi, în plină
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fără a fi nevoie s-o facă. Probabil că deportările asiriene le-au deschis pofta. Dar, la Începutul diasporei, nu i-a forțat nimeni. Această oribilă suficiență. Ideile lor merg de la sine. Regimul bun e cel de pe urma căruia profită. Aici, liberalismul. Dincolo, socialismul. Ce le-ar mai fi plăcut să fie naziști și să dea Europa Germaniei. Între altele, naivitatea prodigioasă a lui Benda. Acela Îi dă pe mâna călăului. Dar În Franța nici urmă de călăi, decât poate pentru cei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • ... așa se scrie istoria!, Gheorghe Drăgan • 1989-2009. Incredibila aventură a democrației, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Corupția politică, Robert Harris • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătescu • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Morsa • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Prin culisele serviciilor secrete, Schmidt Mária • Puternicul și atotputernicul, Madeleine Albright • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România după douăzeci de ani (vol. 1 și 2), Vasile Boari, Nicolae Radu Murea, Natalia Vlas • România
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și se exprimă cu respect față de adepții acestui cult. Deși nu-i lipseau cunoștințele detaliate, nu reușește pentru nimic să-i înțeleagă substanța, motiv pentru care îl descrie după criteriile religiozității antice care, spre sfârșitul secolului IV, căpătase trăsăturile unui liberalism nivelator. 4.5. Problema intransigenței creștine în «Historia Augusta» Historia Augusta prezintă dificultăți în stabilirea caracterului cronologic, literar și istoric, până și în zilele noastre. Afirmațiile sau aluziile despre creștinism conținute în acest text au o semnificație deosebită pentru studiul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
într-o altă tradiție politică. Pe de o parte se află partidele de origine democrat-creștină care, raliindu-se socialismului, se situează chiar la stînga partidului socialist sau laburist. Pe de altă parte se află partidele claselor de mijloc al căror liberalism reformator, numit și social-democrat, le-a determinat să facă alianțe cu socialiștii și chiar cu comuniștii. Diferite partide de stînga, chiar de extremă-stînga, și de origine catolică au cunoscut, în numeroase țări, o existență mai mult sau mai puțin scurtă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
este reducerea individului la o unitate de producție sau de consum. Liberalii consideră creșterea economică ca fiind cel mai sigur mijloc de apărare a intereselor celor săraci. Sîntem pentru deschiderea de piețe interne și organizarea economică și socială a regiunii. Liberalismul se opune ca Statul să intervină oriunde și oricînd. Rolul autorității centrale trebuie să se rezume la a completa, dar niciodată la a înlocui inițiativa privată". Viziunea ideologică a partidelor patrimoniale a devenit dominantă după destrămarea sistemului sovietic. Ceea ce o
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
burghezie i-a făcut adesea pe conservatori să mobilizeze țărănimea și chiar să se intereseze de soarta muncitorilor, victime ale "individualismului și egoismului liberalilor". Pentru aceasta, Biserica le-a acordat sprijinul, ceea ce le-a adus succesul în alegeri. Convertită la liberalism, uneori înverșunată ca în cazul Tories-ilor "dreapta clasică" poate astfel să mobilizeze pentru a apăra ordinea socio-economică stabilită nu numai burghezia, ci și țărănimea, clasele de mijloc și chiar unele segmente importante ale proletariatului care aparțineau stîngii, cum ar fi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și o stîngă. Aceste ideologii diferite care pot fi denumite prin diferiți termeni se regăsesc, în grade diferite, în partidele creștin-democrate din Europa. Practic, cu excepția cîtorva elemente integriste, dreapta creștin-democrată este pragmatică și puțin ideologică; nimic nu o deosebește de liberalism. În mod paradoxal, elementele stîngii democrat-creștine se regăsesc în Evanghelie; foarte ideologică, această orientare intelectuală este cunoscută sub numele de progresism sau de radicalism creștin în Țările de Jos și Austria. În ciuda caracterului eterogen al ideologiei, democrația creștină a rezistat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
căror singură rațiune de a fi este aceea de a se opune Bisericii, puterii și valorilor sale, constituie un fenomen care, acum, ține de domeniul istoriei. Liberalii belgieni, italieni și luxemburghezi își vor găsi aici originile, precum și o fracțiune a liberalismului francez. În Franța, Spania și Portugalia, anticlericalismul a constituit coloana vertebrală a republicanismului care s-a organizat de o manieră hegemonică atunci cînd democrația creștină reprezenta o forță marginală într-un catolicism controlat de dreapta. În aceste trei țări, republicanismul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Partito radicale al lui Marco Panella trebuie situat în latura postmaterialistă, în opinia lui Inglehart. Foarte înflăcărat și contestatar la începuturile sale anunțînd alternativele acest partid s-a situat în spatele drapelelor "libertăților" fluturate de Berlusconi. Formă particulară și agresivă a liberalismului, ideologia anticlericală poate părea unui observator anglo-saxon tot atît de stranie ca și democrația creștină, a cărei imagine în contrapunct o oferă, căci ea reprezintă, mai ales la origine, mai mult decît o voință de secularizare a vieții politice prin
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pentru armată și spitale și chiar de "consilieri spirituali" retribuiți ca miniștri ai cultelor: un fel de cler laic. Vechiul Partid Liberal Belgian constituia în secolul al XIX-lea tipul cel mai desăvîrșit de partid anticlerical, precum și întinsele zone ale liberalismului italian și spaniol sau ale radicalilor francezi. Atît evoluția Bisericii cît și extinderea secularizării și pericolul prezentat de stînga muncitorească au determinat aceste partide să renunțe la ideologia lor virulentă pentru a deveni pluraliste din punct de vedere religios. Partidele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
marchează fiecare partid de centru, se pot desprinde cîteva trăsături constante și anume: poziția de dreapta, o anumită înclinație spre stînga, caracterul popular și attrape-tout și programul politic. 1. Poziția de "dreapta". Partidele de centru împart numeroase poziții particulare ale liberalismului economic. Mai mult chiar, în urma confruntărilor cu privire la tipul de societate, centraliștii s-au plasat în tabăra apărătorilor capitalismului. René Rémond a stabilit într-o lucrare excelentă ceea ce leagă gaullismul de "dreapta bonapartistă"5. Expansiunea centraliștilor împiedic( fie formarea unui partid
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
1962, succese care s-au înmulțit după cîștigarea prezidențialelor, în 1965, de către de Gaulle și menținute de UDR pînă la alegerile din 1968, suferind o oarecare eroziune după legislativele din 1973. Mișcarea gaullistă, mai interesată de politica socială decît de liberalism, prezintă o aripă de stînga care o deosebește și mai mult de dreapta clasică. Din punct de vedere al organizării, atît RPF cît și UNR-UDT, UDR sau RPR, constituie un tip intermediar între partidul de cadre și partidul de mase
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Nord (Liga din Nord). Susținută de PME și avînd un caracter interclasist, Lega este un partid autonomist, viziunea sa politică fiind aceea a unui federalism total ca și cea a Vald(tains-ilor, iar concepțiile sale economice fiind cele ale unui liberalism moderat după modelul CDC catalan și al majorității formațiunilor neo-centraliste. Trebuie să evităm s-o judecăm după stilul zgomotos al șefului și tribunului ei, Umberto Bossi, un fel de golan, al cărui limbaj colorat și adesea trivial "la lega ha
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte la modă atunci. Corporatismul, discreditat de cel de-al doilea război mondial, va face loc unui liberalism reformist care completează un naționalism cultural și lingvistic destul de răspîndit. Cît privește tipul naționalist, el va beneficia atît de progresele științifice obținute de economia regională cît și de aura mișcărilor de eliberare ale Lumii a Treia. Născut într-un climat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
formînd majoritatea iar emanciparea uneia se confundă cu democrația. Din punct de vedere economic, populiștii se află mai la "stînga" și, în același timp, mai la "dreapta" decît agrarienii scandinavi. De factură anticapitalistă, ei caută o "a treia cale" între liberalism și socialism: comunitarismul conform valorilor tradiției țărănești. În fond, nuanța este de natură istorică: țăranii liberi din Finlanda, Islanda și Suedia se deosebesc de vechii șerbi. Europa Central-Răsăriteană a fost marcată de menținerea unei a doua iobăgii în avantajul marilor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
apoi Uniunea Democratică, în timp ce liberal-democrații au fost creația succesorului lui Mazowiecki în postul de prim-ministru: Bielecki. De fapt, ei voiau să-l susțină pe Leszek Balcerowicz, ministrul de Finanțe ale celor două guverne democratice și promotorul mersului rapid spre liberalismul economic sau al "terapiei de șoc". Convins că este partidul intelectualității, KLD nu a cunoscut succesul electoral scontat de Golden boys de Kdansk care-l anima. La începutul lui 1995, UD și KLD au fuzionat, fiind reunite de Balcerowicz. Magyar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]