134,783 matches
-
-Zadarnic invocați divinitateaNu mai doiniți de dor printre străiniAți obosit să protejați dreptateași nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre și cu vorbe greleDe-ați tulburat și apele-nghețateîmpăunați cu titluri de licheleV-ați trădat ȚARA pentru LIBERTATE!... XVII. DE ZIUA COPIILOR, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016. Copiilor lumii A numărat cineva fulgii de nea Căzuți pe fața ta de mare voinic? Iata văd unul agățat de năsuc Și este sigur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
celui urgisit! Iubirea ce durează-n veșnicie N-acceptă plânsete și lamentări Nici marea-nvolburată, pe-o tipsie, Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu accepta nici dram de umilire ... Citește mai mult Frământări amareNu dispera în frământări amareNu irosi din bruma de speranțăNu venera icoane trecătoareSfârșește-ți ziua în exuberanțăCând haite se adună să sfâșieUn veac și un pământ năpăstuit îmbracă iar cămașa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
bună guvernare, iar ele depășeau adesea pe cele ale specialiștilor din domeniile respective. Regele Mihai a domnit în anii 1940 peste o țară lovită, care se uita înspre Majestatea Sa și înspre buna lui mamă ca înspre garanții continuității și libertății ei. Regele reprezenta o chezășie instituțională, dar și una morală. Societatea românească se simțea încă ocrotită fiindcă tânărul rege era acolo, de veghe. Românii împărtășeau îngrijorarea de pe chipul prea tânărului lor monarh și îl înconjurau cu dragostea cu care înconjori
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
ape ce-ascund tainele vieții, fiecare cerc își are cifrul său. Vom trăi și ne vom topi, am visul în ochi și ochii pe tine, spune-mi ce să aleg?- m-ai întrebat. Dreptul la iubire este dreptul nostru la libertate. M-ai atins cu respirația ta nici aerul nu-și avea locul între noi, un schimb de lumină, sălbatică-n reacții m-ai simțit, sfidai gravitația cu mine. Dezgolind clipele, totul arăta altfel, poem ritmic ușor legănat, iarba strălucea, pictați
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
fond, doi autori și două cărți. Cea mai bună carte asupra închisorilor românești este semnată de un om care înainte n-a scris nici un rând, e de altfel exilat; este în sfârșit marele aport al exilului în epoca aceasta de libertate, după decembrie '89. Este vorba de Ion Ioanid și de Închisoarea noastră cea de toate zilele. Primele trei volume au apărut la București, iar autorul trăiește în Germania. Sunt memoriile lui "pure", dar este și o adevărată frescă a regimului
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
să existe în această clipă, are un loc demn în economia întregului, dar el este absorbit în mod natural într-un proiect mult mai amplu și mai dens. Pentru că, spre deosebire de clasicul istoric al artei, cel care zburdă în stare de libertate și citește forme, citește imagini, citește tablori, adică privește suprafața opacă, Stoichiță, asemenea chiromantului care nu citește palma, ci în palmă, citește în imagine, în tablou, în formă, adică dincolo, în transparență. Și ceea ce vede el dincolo este mult mai
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
tot mai abordată în declarațiile politicienilor. Am mai remarcă, pentru Puterea din R.Moldova, că ar fi bine să devină toleranță față de dreptul românului la aspirația să de reîntregire a neamului, în temeiul Constituției, în temeiul Declarației de Independență, al libertății de exprimare, pentru că și Curtea Constituțională a statuat, în ultimii trei ani, împreună cu justiția națională, dreptul de a se vorbi de Unire, de a avea în clipuri electorale acest obiectiv, de a avea în program și Statut acest scop și
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
căruia românii vor trebui să spună corect și nestingheriți de nimeni că șunt români și că vorbesc română. Vă imaginați cum ar fi dacă cei 500 mii de români cu acte în regulă vor fi intimidați și nu vor avea libertatea nici acum să spună că șunt români și vorbesc limba română? Dar dacă va fi așa, aceasta înseamnă că actuala conducere de la Chișinău își zice proeuropeana, dar, de fapt, este ghidată și trasă de ițe de către păpușari de la Moscova și
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
mare și obraznica, ce a fost mereu conectată și cu forțele prorusesti de la Putere, drapate în forțe, cică, proeuropene. În timp ce, de fapt, dacă legea e de partea noastră, statul trebuie să ne ofere posibilitatea și să ne apere drepturile și libertățile fundamentale, inclusive la libera exprimare în acțiuni publice. Efortul, bineînțeles, s-a meritat, astăzi perspectiva de Unire este privită cu seriozitate, mai ales stiindu-se ce scopuri ascunse au actualii guvernanți, care spun una și fac altă. Gabriel Teodor Gherasim
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
la un soi de test de inteligență pe care ești pus în situația să-l dai atunci cînd îl citești, cînd îi vezi spectacolele, vorbești sau se vorbește despre el. De fiecare dată, însă, un soi de prospețime și de libertate a ființei țîșnește la lumină. La lumina soarelui sau a lunii, asta depinde de fiecare dintre noi. În 1950, la Paris, regizorul Nicolas Bataille montase Pescărușul, Idiotul, teatru rus, Arthur Rimbaud, Les Essais după Montaigne. Avea douăzeci de ani și
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
și comunismul - text absent din ediția din 1986, despre care este greu de spus dacă a fost scris atunci sau astăzi: "Toate proiectele planetare sunt suspecte, inclusiv acelea care prevăd constituirea unei morale a umanității. Ea sugrumă în chip fatal libertățile individului în numele umanității. Sau, mai grav, sacrifică individul în numele fericirii universale. Asta nu accept. Sunt cu hotărâre contra. Avem deja două exemple în secolul nostru. Două experiențe tragice. Amândouă au vrut să construiască un om nou în numele a două ideologii
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
prea multe dintre opțiunile lui Eugen Simion de după 1989. Timpul trăirii. Timpul mărturisirii. Jurnal parizian este însă una dintre puținele cărți, scrise de autori români, din care, în anii '80, ani ai formării mele intelectuale, am simțit ceva din gustul libertății. Și am simțit nevoia să spun acest lucru, chiar și după douăzeci de ani.
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
de "mort viu" (defel întâmplător, una din operele sale, Romanul teatral, se intitula la început însemnările unui mort). Socotit un autor "de dreapta", "reacționar", "albgardist", scos din circuitul public în ultimul său deceniu de viață, Bulgakov se obstina să susțină libertatea cuvântului, vitală pentru un creator: "Sunt un înfocat susținător al acestei libertăți și îmi închipui că, dacă unui scriitor i-ar trece prin cap să demonstreze că n-are nevoie de ea, el ar semăna cu un pește care ar
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
intitula la început însemnările unui mort). Socotit un autor "de dreapta", "reacționar", "albgardist", scos din circuitul public în ultimul său deceniu de viață, Bulgakov se obstina să susțină libertatea cuvântului, vitală pentru un creator: "Sunt un înfocat susținător al acestei libertăți și îmi închipui că, dacă unui scriitor i-ar trece prin cap să demonstreze că n-are nevoie de ea, el ar semăna cu un pește care ar vrea să convingă lumea că poate trăi fără apă". Propoziții care, ele
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani și veacuri. Și tot acel bătrânel și soția sa mi-au mai povestit, ca minunându-se de o mare ciudățenie a vremii
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
de prin vară (de Sfânta Maria?), cei doi care "se țineau de neamuri" organizau o petrecere chiar acolo, pe pod. Venea cel din Moldova, venea cel din Basarabia și petreceau câteva ceasuri bune, poate chiar o zi întreagă, într-o libertate a frățietății. Grănicerii vegheau ca petrecerea să nu le fie tulburată de cine știe ce intruși, podul fiind închis pe atunci circulației. Se va deschide după mulți ani, după 1990, în euforicele momente (care n-au durat decât preț de un chef
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani și veacuri. Și tot acel bătrânel și soția sa mi-au mai povestit, ca minunându-se de o mare ciudățenie a vremii
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
de prin vară (de Sfânta Maria?), cei doi care "se țineau de neamuri" organizau o petrecere chiar acolo, pe pod. Venea cel din Moldova, venea cel din Basarabia și petreceau câteva ceasuri bune, poate chiar o zi întreagă, într-o libertate a frățietății. Grănicerii vegheau ca petrecerea să nu le fie tulburată de cine știe ce intruși, podul fiind închis pe atunci circulației. Se va deschide după mulți ani, după 1990, în euforicele momente (care n-au durat decât preț de un chef
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
am reîntâlnit - de asemenea - mult mai târziu, inclusiv în ultimii ani de viață. Grație, în mare parte, unor firești relații de apropiere inclusiv față de familia artistului. Am fost uimit de dimensiunea impresionantă a deschiderii către - ceea ce se poate numi - sentimentul libertății interioare, aspect pe care îl puteai observa atunci când te aflai în preajmă-i, iar aceasta indiferent dacă este vorba de opera sau de persoana sa. Este, cred, sentimentul libertății intelectuale, al unui anume fel de a gândi indiferent de context
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
de dimensiunea impresionantă a deschiderii către - ceea ce se poate numi - sentimentul libertății interioare, aspect pe care îl puteai observa atunci când te aflai în preajmă-i, iar aceasta indiferent dacă este vorba de opera sau de persoana sa. Este, cred, sentimentul libertății intelectuale, al unui anume fel de a gândi indiferent de context, de a acționa în muzică, de a comunica, de a penetra, de a umple spațiul din jur. Este natura unei comunicări cordiale pe care o intuiai pe deasupra discreției, pe deasupra
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
am înțeles-o pe fiica sa, pe pianista Lena Vieru, atunci când mi-a mărturisit cât s-a considerat de privilegiată aflânu-se la căpătâiul părintelui său în ultimele săptămâni de viață ale acestuia. Același sentiment al bunăstării interioare, același sentiment al libertăți îl regăsești ascultându-l, spre exemplu, pe pianistul Andrei Vieru, fiul maestrului, atunci când comentează - în concerte publice sau în imprimări discografice - multe dintre paginile bachiene. în mod cert se poate vorbi de un anume climat spiritual în care a evoluat
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
femeia sub pretextul prețuirii unei pretinse naturi feminine pe care tocmai însușirile de ființă frumoasă, de mamă și de gospodină păreau s-o definească cel mai bine. Cînd aceste mituri vor fi risipite, femeia va face un mare pas spre libertate. Mitul frumuseții este mijlocul prin care o femeie devine robul unor corvezi legate de siluetă, dietă și machiaj. Femeia ajunge să trăiască îndeosebi pentru înfățișarea ei, fără să-și dea seama că, din relieful personalității sale sociale, nu a mai
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
tău pus În lanțuri, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer În bulboane și zarzării ei peste tine să-i scuturi, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Și ca să pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uși, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Secretar de Stat: „Întrebat dacă s-a dat și un verdict În acea ședință, a urmat o altă lacună. «Nu știu.... Mă bâlbâi ca un școlar... Știți ce vă propun; sunați la Secretariat. Știți doar că nu s-a dat libertatea de a da informații despre deciziile CNSAS... Am uitat... Îmi puneți atâtea Întrebări. Mă simt ca la Securitate»“, [http://www.jurnalul.ro/stirepol i t ic/cazul ivanescu-o-nebuloasa-pentru-cnsas116735.html, art. cit.] 2. Domnul Nicolae Manolescu a predat studenților străini. Pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
publică, iar de la data de 15 ianuarie 1990, Își desfășoară activitatea conform prevederilor Decretului-lege nr. 27/1990. Art. 5. Uniunea aderă la principiile din Carta fundamentală a Drepturilor Omului și Își interzice promovarea sau adeziunea la activități contrare demnității umane, libertății, democrației și statului de drept. Art. 7. Libertatea de creație și opinie, primatul valorii, solidaritatea profesională, inițiativa, eficiența și transparența sunt, de asemenea, principii de bază ale existenței și activității Uniunii. Art. 36. pct. 13. Președintele Uniunii are următoarele atribuții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]