9,877 matches
-
fost ecranizat în 1931 și, din nou, în 1951. Alte lucrări includ: "Trilogy of Deșire" despre Frank Cowperwood, o versiune romanțata a lui Charles Yerkes: "The Financier" (1912), "The Titan" (1914), și "The Stoic" (apărut postum - 1947). În 1935 îngrijitorii librăriei din Varșovia, Indiană au ordonat arderea tuturor lucrărilor semnate de Dreiser din posesia librăriei. Stilul lui Dreiser este marcat de lungi fraze și atenție intensă în detalii. Cum lucrările sale privesc statutul social și urmărirea bunurilor și placerilor materiale, acest
Theodore Dreiser () [Corola-website/Science/299411_a_300740]
-
Deșire" despre Frank Cowperwood, o versiune romanțata a lui Charles Yerkes: "The Financier" (1912), "The Titan" (1914), și "The Stoic" (apărut postum - 1947). În 1935 îngrijitorii librăriei din Varșovia, Indiană au ordonat arderea tuturor lucrărilor semnate de Dreiser din posesia librăriei. Stilul lui Dreiser este marcat de lungi fraze și atenție intensă în detalii. Cum lucrările sale privesc statutul social și urmărirea bunurilor și placerilor materiale, acest nivel de realism și descriere îi servesc acestui subiect; pe partea cealaltă, acest stil
Theodore Dreiser () [Corola-website/Science/299411_a_300740]
-
avut loc în luna martie a anului 2006 la Piatra Neamț. Începând cu anul 2003, pentru a sărbători pasiunea pentru șah a lui Sadoveanu, are loc concursul anual de șah din cadrul „Festivalului Internațional de Șah Mihail Sadoveanu”. Un liceu și o librărie din București îi poartă numele, precum și mai multe străzi din Iași, Fălticeni, Timișoara, Oradea, Brașov, Galați, Suceava, Călărași, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Petroșani, Mangalia și alte localități. În Pașcani există un centru cultural, un liceu și o bibliotecă care îi poatrtă
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
făcut jocul Sudoku pentru că alfabetul lor avea prea multe simboluri pentru a putea produce careuri la scară mare (vedeți ). Din 1997, Wayne Gould, un judecător Neo-Zeelandez din Hong Kong, ieșit la pensie, este intrigat de o grilă parțial completată într-o librărie japoneză. Timp de șase ani, compune o aplicație care generează automat aceste grile. Știind că ziarele britanice publică careuri și alte jocuri similare de mult timp, propune Sudoku ziarului "The Times", care publică pentru prima oară o grilă pe 12
Sudoku () [Corola-website/Science/301481_a_302810]
-
zona Graz și în timpul unei vizite la Zürich, aceste lucrări fiind într-o anumită măsură influențate de anterior menționata întâlnire cu arta lui Turner. În 1952, o acuarelă de peisaj a câștigat medalia de argint la Competiția Internațională Artistică a Librăriei . În 1955, s-a mutat la Londra, în Anglia, ca să trăiască împreună cu fiica ei Eva. Aici a desenat portrete (inclusiv ale membrilor familiei fiicei) și a pictat mai ales trandafiri. În 1957, un desen al lui Edith, "O fetiță din
Edith Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329595_a_330924]
-
suspenda funcționarea Societății pe timp nelimitat, până când se vor reîntoarce membrii și vor fi în număr suficient spre a putea lucra.”" Activitatea Societății se reia din 29 ianuarie 1878. Se fac numeroase înscrieri de noi membri, se stabilesc contacte cu librării din Paris, se cumpără dicționarul Hirschfeld și se fac abonamente la revistele "Paris medical" și "Gazette des Hospitaux". Se înregistrează un salt al activității științifice a Societății: astfel, dacă în primii trei ani, numărul maxim de comunicări științifice a fost
Societatea Studenților în Medicină din București () [Corola-website/Science/306594_a_307923]
-
Sistemul său de administrare al pachetelor poate instala, actualiza, sau șterge pachete la fel de ușor ca și alte distribuții. Dar nu face nici o încercare de urmărire sau administrare a ceea ce este referit că "dependințe" (ex. se asigura că sistemul are toate librăriile de sistem și programele pe care noul pachet "așteaptă" să le găsească în sistem), fiind conceput pentru un administrator care are cunoștințe despre pachetul pe care il instalează. Pachetele sunt în formă de fișiere tar arhivate cu utilitarul gzip care
Slackware () [Corola-website/Science/298549_a_299878]
-
în pachet. În contrast rpm-urile Red Hat sunt arhive cpio, si deb-urile Debian sunt arhive ar. Acestea conțin informații detaliate despre dependințe și utilitarele lor de administrare al pachetelor le pot folosi pentru a găsi și instala condițiile esențiale (librăriile, programele, etc.). Pachetele vor refuza să se instaleze dacă condițiile esențiale nu sunt îndeplinite (deși acest lucru poate fi încălcat). Dezbaterea pe meritele relative ale depistării sau ignorării dependințelor, deși nu așa de intensă, este oarecum evocatoare a „războiului religios
Slackware () [Corola-website/Science/298549_a_299878]
-
loc la 25 aprilie. La 30 octombrie 2011, după celebrarea în biserică a liturghiei duminicale, episcopul auxiliar Aurel Percă a sfințit cele două imagini în mozaic de pe peretele altarului, a grotei Sfintei Tereza de Lisieux și a spațiului destinat pentru librărie. La acest eveniment au mai participat pr. Iosif Dorcu (decan de Iași), pr. Isidor Mocanu, pr. paroh Petru Sescu și pr. vicar Marcelin Blaj, precum și un număr mare de credincioși. Pe peretele altarului, de o parte și de alta a
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
Adâncă, Miroslava, Mânjești și Vorovești. În decursul timpului, numărul enoriașilor parohiei a evoluat astfel: Parohia dispune de o bibliotecă parohială (inaugurată în 1996 la subsolul bisericii) care oferă cărți atât de spiritualitate, cât și de cultură, precum și de o mică librărie cu cărți și obiecte religioase. Pe terenul bisericii, în partea dreaptă, se află casa parohială cu un etaj și mansardă. Pe teritoriul Parohiei „Sf. Tereza” funcționează două institute de viață consacrată și anume: În prezent, în Parohia „Sf. Tereza” sunt
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
Bogdan Petriceicu Hasdeu și Constantin Stere. În ciuda politicii oficiale antiromânești, din 1956 s-a permis treptat localnicilor să-și viziteze rudele din România. Deși presa și cărțile tipărite în România nu puteau fi găsite la Chișinău sau Cernăuți, în rețeau librăriilor „Drujba” din restul Uniunii Sovietice puteau fi găsite numeroase titluri ale unor autori români clasici sau moderni. Emisiunile radiofuziunii române puteau fi ascultate în mare parte a Basarabiei și Bucovinei, iar în unele regiuni puteau fi urmărite emisiunile postului 1
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
arhitecură și un design urban renașcentist. Prin multe dintre proiectele actuale se urmărește reabilitarea zonelor industriale periferice, vizându-se cartiere întregi. Exemple ce ilustrează această tendință sunt: construcțiile anexe obiectivului Teatro alla Scala, CityLife proiectat în spațiul alocat „bătrânei fiera“, Librăria Europeană, noul cartier Santa Giulia și Porta Nuova proiectată în zona „Garibaldi-Republica“. În reconstrucția noului Milano sunt angajați arhitecți de renume ca Renzo Piano, Norman Foster, Zaha Hadid, Massimiliano Fuksas și Daniel Libeskind. Aceste moderne siluete vor domina vestitul oraș
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
tone monede antice din aur au fost încărcate în 53 de camioane, cuprinzând 1300 cutii de tezaur expediate apoi prin Cattaro, un mic port muntenegrean la Marea Adriatică. În 1955 la întoarcerea în Italia începe cîteva mici afaceri (fabrică de alcool, librărie), după care se angajează la fabrica de saltele Permaflex din Roma. Câțiva ani mai târziu, la inaugurarea unei noi unități a companiei, este prezent Giulio Andreotti, pe atunci membru al Partidului Democrat-Creștin și Ministru al Apărării. Unul din momentele cheie
Licio Gelli () [Corola-website/Science/326215_a_327544]
-
și ale fotografiilor, hărților, muzicii și testimonialelor. Registrul supraviețuitorilor este altă resusă proprie a muzeului care permite si încurajează supraviețuitorii Holocaustului să vină și să își înregistreze povestea lor. Nu în ultimul rând muzeul pune la dispoziție pentru cercetări avansate librăria și arhivele care se găsesc localizate la etajul cinci dar și la centrul de stundii avansate ale Holocaustului. Multimedia
Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/318974_a_320303]
-
studenți). De câțiva ani, orașul Torino și-a descoperit o nouă vocație, ca loc de distracție pentru tineri și nu numai. Malul râului Po (Murazzi) este locul preferat pentru o "plimbare" estivală. Aici se găsesc numeroase localuri: restaurante, discoteci, cluburi, librării, care oferă oportunități de distracție până târziu noaptea. În "Quadrilatero Romano" (Cadrilaterul Roman), zona centrală și veche a orașului, se află numeroase taverne, vinerii și restaurante care oferă cele mai bune specialități gastronomice din oraș. O altă zonă cunoscută ca
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]
-
Franc-Masoneriei” realizat sub coordonarea lui Daniel Ligou. Se întoarce la București în iulie-august 1846, lansându-se în afaceri: deschide împreună cu doi prieteni străini care locuiau în Țara Româneasca, economistul austriac Erik Winterhalder și britanicul Effingham Grant (viitorul său cumnat) o librărie, iar în noiembrie 1846 cumpără tipografia asociației literare care acoperea activitatea societății secrete Frăția: "Asociațiunea literară a României". În acești ani începe să parte din ce în ce mai activă la conducerea comerțului bucureștean. În 1847 se căsătorește cu Mary Grant, devenită astfel Maria
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
personalități, de atenția cărora se bucurase în trecut, Émile Faguet, Jean Mounet-Sully, Joséphin Péladan, Pierre Quillard și Jean Richepin, care i-au răspuns cu politețe de circumstanță. Editorul romanului a fost găsit în persoana lui E. Sansot, care avea o librărie și editură la Paris pe strada Saint André des Arts, numărul 53. Romanul apare în 1906 și se bucură de o critică favorabilă în revistele "Mercure de France" and "Gil Blas". În același an "La Revue Musicale" publică interviul său
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
și dus la Praga în 1594 pentru a completa colecția Împăratului Roman Rudolf II. La sfârșitul războiului de treizeci de ani, în 1648, întreaga colecție a fost furată de armata suedeză. Din 1649 până în 2007, manuscrisul a fost păstrat în Librăria Națională din Stockholm. La 24 septembrie 2007, după 359 de ani, “Codex Gigas” revine la Praga în cadrul unei expoziții. De-a lungul timpului, codexul a trecut prin multe dezastre. A fost salvat dintr-un incendiu de un călugăr, însă din pricina
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
Yazid. Muʿăwiya a fost cunoscut datorită numeroaselor sale reușite, și-anume: crearea flotei și învingerea celei bizantine în Bătălia Catargelor în anul 655, care i-a deschis “porțile” spre Marea Mediterana, dar și Spania și nordul Africii. A deținut o faimoasa librărie, ("bayta l-hikma"), în care se aflau multe cărți de astrologie, chimie și medicină. A fost un cunoscător al războiului cât și al diplomației, a susținut oamenii care se remarcau prin talentul lor, indiferent de clanul sau tribul de care aparțineau
Muawiya () [Corola-website/Science/333587_a_334916]
-
din partea căpitanului. Între 1844 și 1846, Jules și Paul intră la liceul Regal (actualmente liceul Clemenceau), perioadă în care Jules Verne frecventează în compania prietenilor săi "Le Cercle des externes du Collège Royal", care se ținea în piața Pilori, la librăria lui Père Bodin. După terminarea studiilor de retorică și filozofie, a luat bacalaureatul la Rennes cu mențiunea "foarte bine" pe 29 iulie 1846. În 1847, Jules Verne este trimis de tatăl său la studii în Paris, dar este posibil ca
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
manualul intitulat "Amenajarea, organizarea și exploatarea fabricilor", 380 de pagini, publicat în 1944, operă premiată de Academia Română în 1946. În 1970, în Editură Tehnică a apărut un nou tiraj de 21000 de exemplare, care a avut un deosebit succes de librărie, epuizandu-se fulgerător. Lucrarea a fost apreciată și solicitată în diferite țări străine. În anul 1948 a fost numit director general al planificării la Întreprinderile Metalurgice ale Statului, ulterior a trecut ca director adjunct al Centralei Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare
Gheorghe Manea () [Corola-website/Science/307193_a_308522]
-
Ghidoveanu consideră că "" va intra în istoria genului SF&F autohton, iar Cătălin Badea-Gheracostea laudă volumul pentru că împletește „realismul cu fantasticul, fără magic și parabolic”. Totodată, el regretă faptul că acesta a avut o „neșansă istorică [...] să intre în rafturile librăriilor exact cu o săptămână înainte de Crăciunul lui 1989, când toți eram ocupați cu totul altceva decât cu cititul”.
Moara de apă () [Corola-website/Science/324180_a_325509]
-
realizate din lemn, sunt originale. Deasupra ușii de la intrare este o placă de piatră cu o inscripție în limba latină. Casa cu cariatide a fost construită în 1890, în stil eclectic. În prezent, la parter își desfășoară activitatea una dintre librăriile sighetene. Imobilul destinat Tribunalului Comitatens (1893-1895) a funcționat ca spital militar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În momentul de față, aici își are sediul primăria municipală (1948). În stilul arhitectonic se regăsesc elemente renascentiste clasiciste. Poarta este protejată
Centrul istoric din Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/314173_a_315502]
-
newyorkez John Quinn, aprig susținător al cauzei moderniste, procesul intentat revistei "The Little Review" este pierdut, iar Anderson și Heap sunt amendate și li se ia dreptul de a mai publica "Ulise" în Statele Unite. În acest context, Sylvia Beach, fondatorul librăriei Shakespeare and Company se oferă să tipărească romanul la Paris, cu toate că, până atunci, nu mai publicase cărți niciodată. În 1921, Joyce termină ultimele capitole, dar procesul publicării nu este lipsit de peripeții: la 8 aprilie 1921, doamna Harrison, o dactilografă
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
societăți profilate pe domeniul artei populare. Obiectele prezente ilustrează bogăția genurilor creației populare - ceramică, textile, împletituri, lemn, ouă încondeiate, icoane pe lemn și pe sticlă, scoarțe populare, jucării, mobilier, măști, podoabe populare, piese de port, cojoace, pielărie. Există și o librărie a muzeului ce cuprinde o importantă ofertă de publicații de cercetare - volume de studii ale celor mai prestigioși specialiști în domeniul etnologiei, etnografiei, muzeologiei, publicații de promovare a patrimoniului muzeal - pliante, ghiduri, albume, cărți de buzunar și publicații pentru turism
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]