1,716 matches
-
a inundațiilor. Apa din lac a ajuns la o înălțime de 30-50 cm deasupra nivelului Dunării, devenind o parte permanentă a bazinului Catlabugului. Pe malul limanului sunt o serie de așezări omenești și anume: Șichirlichitai, Hasan-Aspaga, Câșlița-Dunăre, Doluchioi și Erdec-Burnu. Limanul Catlabuga este aprovizionat cu apă în special ca urmare a schimbului de apă cu Dunărea (de care este legat printr-o serie de canale). În partea de nord a limanlui se varsă râul Catalpugul Mare (cu afluentul său Catalpugul Mic
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
așezări omenești și anume: Șichirlichitai, Hasan-Aspaga, Câșlița-Dunăre, Doluchioi și Erdec-Burnu. Limanul Catlabuga este aprovizionat cu apă în special ca urmare a schimbului de apă cu Dunărea (de care este legat printr-o serie de canale). În partea de nord a limanlui se varsă râul Catalpugul Mare (cu afluentul său Catalpugul Mic, se varsă la sud de localitatea Șichirlichitai-Noi), în cea de vest râul Tașbunar (confluența având loc în apropiere de satul Erdec-Burnu), iar în cea de est râul Enica (care se
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
24-26°C. În sezonul de iarnă, lacul îngheață la suprafață. Salinitatea apei variază într-un interval de la 1 la 1,6 g/litru. În prezent, o parte dintre canalele de legătură cu Dunărea au fost betonate și îndiguite, terenurile dintre liman și fluviu fiind transformate în poldere, unde au fost amenajate iazuri piscicole. Rezultatul a fost un schimb natural de apă mai redus cantitativ, care a dus la deteriorarea calității apei din liman și scăderea înmulțirii peștilor și a biodiversității. Ecologii
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
Dunărea au fost betonate și îndiguite, terenurile dintre liman și fluviu fiind transformate în poldere, unde au fost amenajate iazuri piscicole. Rezultatul a fost un schimb natural de apă mai redus cantitativ, care a dus la deteriorarea calității apei din liman și scăderea înmulțirii peștilor și a biodiversității. Ecologii au făcut propuneri de refacere a legăturii dintre Catlabuga și brațul Chilia, cât mai apropiată de cea naturală. Conform oamenilor de știință, ca urmare a acestui proces, va crește suprafața zonelor inundabile
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
naturală. Conform oamenilor de știință, ca urmare a acestui proces, va crește suprafața zonelor inundabile, va începe să crească cantitatea de icre depuse și se va îmbunătăți calitatea apei din lac. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Catlabuga dispune de o bogată vegetație acvatică. La suprafață este acoperit cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pești, în apele Catlabugului viețuiește o populație de raci de circa 15 de milioane de indivizi, care nu se pescuiesc, fiind ocrotiți. Malurile limanului Catalpug au fost locuite cu mult timp înaintea erei noastre. Pe maluri au fost descoperite urme arheologice aparținând Culturii Gumelnița, datând din mileniul VI î.Hr. Pe malul nordic al lacului trecea Valul lui Traian. În antichitate și în perioada bizantină
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
cu mult timp înaintea erei noastre. Pe maluri au fost descoperite urme arheologice aparținând Culturii Gumelnița, datând din mileniul VI î.Hr. Pe malul nordic al lacului trecea Valul lui Traian. În antichitate și în perioada bizantină, este menționat în zonă limanul Thiagola, lângă brațul Psilon (azi Chilia), fără să fim siguri că acest Thiagola este Catlabuga de azi. Timp de mai multe veacuri din sec. VII până în sec. XIII, zona este disputată între Bizantini (adică Greci), Bulgari și felurite popoare migratoare
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
sec. VII până în sec. XIII, zona este disputată între Bizantini (adică Greci), Bulgari și felurite popoare migratoare precum Uzii, Maghiarii, Pecinegii și Comanii (ziși și Polovți), ca până la urmă să se impună aici Tătarii, care dau denumirile astăzi oficiale ale limanelor. În 1328, regiunea este inclusă în voevodatul Țării Românești, independent de Ungaria în 1330, și ia atunci numele de Basarabia, de la dinastia întemeietoare a voevodatului. În 1412, este alipită voevodatului Moldovei. La 16 noiembrie 1485, în apropierea satului Arsachi (Erdec-Burnu
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
cuprind, pe de-o parte, seria de limane fluviatile dunărene situate de-a lungul Dunării de Jos, la nord de Delta Dunării, în apropierea frontierei Ucrainei cu România, iar pe de altă parte seria de limane maritime pontice, ambele serii fiind situate în Bugeac, în Basarabia, administrativ în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
cuprind, pe de-o parte, seria de limane fluviatile dunărene situate de-a lungul Dunării de Jos, la nord de Delta Dunării, în apropierea frontierei Ucrainei cu România, iar pe de altă parte seria de limane maritime pontice, ambele serii fiind situate în Bugeac, în Basarabia, administrativ în Regiunea Odesa a Ucrainei. Majoritatea denumirilor acestor limane sunt tătărești, dar pe hărțile anterioare anilor 1812 sau 1878, apar uneori și denumiri moldovenești, care nu au fost reținute
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de Jos, la nord de Delta Dunării, în apropierea frontierei Ucrainei cu România, iar pe de altă parte seria de limane maritime pontice, ambele serii fiind situate în Bugeac, în Basarabia, administrativ în Regiunea Odesa a Ucrainei. Majoritatea denumirilor acestor limane sunt tătărești, dar pe hărțile anterioare anilor 1812 sau 1878, apar uneori și denumiri moldovenești, care nu au fost reținute de geografii ruși. au avut o istorie zbuciumată, aparținând succesiv Geților, Sciților, Grecilor antici, Romanilor, Bizantinilor, Bulgarilor (687), Maghiarilor (în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
numai denumirile tătărești (deja oficiale în perioada turcească) : acestea au fost la rândul lor preluate de România când le-a avut în stăpânire. În perioada 1856-1859, la prima independență a Republicii Moldova din 1917, precum și în perioada 28 iunie-20 august 1940, limanele basarabene au fost moldovenești. În perioadele 1859-1878, 1918-1940 și 1941-1944 i-au aparținut României. Din august 1940 până în iunie 1941 și din august 1944 încoace sunt Ucrainene (până în 1991, în cadrul Uniunii sovietice). Aceste diferite stăpâniri au lăsat în jurul limanelor o
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
1940, limanele basarabene au fost moldovenești. În perioadele 1859-1878, 1918-1940 și 1941-1944 i-au aparținut României. Din august 1940 până în iunie 1941 și din august 1944 încoace sunt Ucrainene (până în 1991, în cadrul Uniunii sovietice). Aceste diferite stăpâniri au lăsat în jurul limanelor o populație „pestriță”, dintotdeauna multinațională. Începând din secolul al XIX-lea s-a început construirea de diguri în ideia de a preveni inundațiile și alunecările de teren, dar și de canale amenajate (precum Bîstroe) care să facă legătura cu Dunărea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
criterii exclusiv inginerești, fără să se țină cont de considerentele hidrologice, geologice și biologice, au modificat procesele naturale și regimul hidrologic, astfal că astăzi trebuie luate măsuri pentru a păstra schimbul de apă și a restaura biodiversitatea și fertilitatea mediului. Limanele, din punct de vedere geografic, sunt în mod specific și precis lagune uneori salmastre, situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre Dunăre sau spre mare, de care sunt separate printru-un cordon litoral ("grind", în greacă αμμογλώσσα "limbă
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
sau spre mare, de care sunt separate printru-un cordon litoral ("grind", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă Коса - "kosa") străpuns de o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem) care leagă limanul de larg. Aceste caracteristici deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune.. Toate limanele basarabene au fost inițial văi de vărsare ale afluenților, fie ai Dunării, fie direct ai Mării Negre. În Holocen, cu aproximativ 7500
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
separate printru-un cordon litoral ("grind", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă Коса - "kosa") străpuns de o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem) care leagă limanul de larg. Aceste caracteristici deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune.. Toate limanele basarabene au fost inițial văi de vărsare ale afluenților, fie ai Dunării, fie direct ai Mării Negre. În Holocen, cu aproximativ 7500 ani în urmă, aceste văi au
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
rusă Коса - "kosa") străpuns de o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem) care leagă limanul de larg. Aceste caracteristici deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune.. Toate limanele basarabene au fost inițial văi de vărsare ale afluenților, fie ai Dunării, fie direct ai Mării Negre. În Holocen, cu aproximativ 7500 ani în urmă, aceste văi au fost inundate de mare. În locul Deltei Dunării se întindea atunci un golf din
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de "guri" sau "portițe". Delta însăși s-a format prin colmatarea golfului cu aluviuni aduse de Dunăre și cu nisip cochilifer adus de mare și de vânturi, formându-se astfel Grindul Jibrieni de pe teritoriul Ucrainei și Grindul Letea din România. Limanele pot fi : În acest articol limanele sunt descrise din apus spre răsărit. Limanul Cahul (în ; pe hărțile anterioare anului 1878 apare și sub denumirea de „Frumoasa”, Kahul fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil situat din punct de vedere administrativ
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
s-a format prin colmatarea golfului cu aluviuni aduse de Dunăre și cu nisip cochilifer adus de mare și de vânturi, formându-se astfel Grindul Jibrieni de pe teritoriul Ucrainei și Grindul Letea din România. Limanele pot fi : În acest articol limanele sunt descrise din apus spre răsărit. Limanul Cahul (în ; pe hărțile anterioare anului 1878 apare și sub denumirea de „Frumoasa”, Kahul fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul raionului Reni al regiunii
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
aluviuni aduse de Dunăre și cu nisip cochilifer adus de mare și de vânturi, formându-se astfel Grindul Jibrieni de pe teritoriul Ucrainei și Grindul Letea din România. Limanele pot fi : În acest articol limanele sunt descrise din apus spre răsărit. Limanul Cahul (în ; pe hărțile anterioare anului 1878 apare și sub denumirea de „Frumoasa”, Kahul fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul raionului Reni al regiunii Odesa din Ucraina, aflat în Câmpia Dunării
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
teritoriul Ucrainei și Grindul Letea din România. Limanele pot fi : În acest articol limanele sunt descrise din apus spre răsărit. Limanul Cahul (în ; pe hărțile anterioare anului 1878 apare și sub denumirea de „Frumoasa”, Kahul fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul raionului Reni al regiunii Odesa din Ucraina, aflat în Câmpia Dunării, la răsărit de orașul Reni. Limanul este legat prin canale cu Dunărea și cu Lacul Cartal. Lungimea lacului este de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
anului 1878 apare și sub denumirea de „Frumoasa”, Kahul fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul raionului Reni al regiunii Odesa din Ucraina, aflat în Câmpia Dunării, la răsărit de orașul Reni. Limanul este legat prin canale cu Dunărea și cu Lacul Cartal. Lungimea lacului este de 18 km, lățimea maximă de 11 km, suprafața variază sezonier în intervalul 82-93,5 km², adâncimea medie de aproximativ 1.5-2 m și cea maximă de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
ravene, iar cele sudice sunt joase, mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de aluviuni (loess), iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În nord se varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]