2,068 matches
-
este așezată pe un platou în mijlocul mesei și trebuie să te servești singur, ia bucata din dreptul farfuriei tale și nu o alege pe cea care crezi tu că e mai bună. Nu te grăbi când mănânci și nu te linge pe degete oricât de mult ți-a plăcut mâncarea. Pentru a te șterge, folosește șervețelul! Poți face un compliment gazdei, dacă mâncarea îți place și poți accepta o porție în plus dacă dorești. Nu jigni pe nimeni și ascultă-i
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
ilustrul nostru profesor Titu Maiorescu întru mulți ani, sănătos, cuminte și vesel! așa cum din tinerețe îl știe bătrînul școlar I. L. Caragiale"". Gestul poate recuperator amintește totuși de cel al lui Moțoc la reîntîlnirea cu Lăpușneanu "asemenea cîinelui care în loc să mușce, linge mîna care-l bate" (C. Negruzzi). În ceea ce-l privește, Maiorescu strecoară în însemnările sale zilnice observații foarte dure, formulate cu recea distanțare pe care o recomandă raportul cu speciile inferioare, afirmînd că îl culesese "de pe maidanurile din Ploiești" și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu mâinile, ne tragem de barbă sau de mustață dacă le avem, sau ne aranjăm pieptănătura, ne frecăm, ne ciupim, inspirăm cu putere sau ne suflăm nasul, ne tragem de lobii urechilor, ne scobim în urechi, ne frecăm bărbiile, ne lingem buzele sau ne frecăm mâinile una de alta ca pentru a le clăti. Dacă se studiază cu atenție momentele de conflict puternic, se poate observa că aceste acțiuni sunt executate toate în mod mecanic, fără ajustările locale atente ale adevăratelor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și dus a fost. Trecând peste câteva dealuri, a ajuns În cele din urmă aici printre blocurile locuite de pensionari. Cei miloși Îi aruncă așa câte o ciozvârtă. După ce o mănâncă se așează iar pe câte un răzor și Își linge rănile. Urmele ciomegelor mai că se vindecaseră. Trecând pe acolo, știam că la un bar cu terasă se găsește suc de roșii, caz rar. Crâșmărița nu m-a privit prea prietenos, văzând că doar la atât se limita consumația mea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
răbdat” omul bun, din dorința de a nu fi sursa unor discuții inoportune, 73 neglijează aluziile și faptele celorlalți, îndreptate cu răutate asupra lui; p. 214, r. 6 7 : „nu ne era a învăța, cum nu-i e cânelui a linge sare”învățătura displace de multe ori copiilor, nu prezintă nici un fel de atracție pentru ei; p. 216, r. 22 23 : „Ne-am pricopsit cu cai cu tot” aluzie ironică adresată omului care a pierdut toate bunurile materiale în urma unor conjuncturi
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să stîrnească fașa care se strînse și mai tare. Era mlădioasă ca pielea, tare ca oțelul, rece ca noaptea. [2] O a doua curea, îngustă și ascuțită, ieși din adîncitura stîncii. Era ca o umbră ieșind din botul unei fiare. Linse într-un chip îngrozitor torsul gol al lui Gilliat și, dintr-o dată, lungindu-se peste măsură și subțiindu-se, i se lipi de piele încolăcindu-i-se în jurul corpului. În același timp, o durere nemaipomenită, care nu se poate asemăna
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
piept și uitându-mă la ea, se afla acum lângă stilou, am început să meditez la o ieșire cât de cât onorabilă din situație. Era, cu adevărat, o situație foarte penibilă, mai penibilă ca oricând, mai ales că începuse să lingă penița de aur a stiloului. - Și apoi, zise, delectându-se cu un pic de cerneală, puteai să fii ceva mai politicos și - trăgând un veritabil sughiț de om care a mâncat la un birt prost - să mă fi tratat cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Sârca? - Eu. - Atunci de ce stai cu limba-n gură, dumnescrisul măsii, adă balerca la mine, să-ți fie cătănia mai ușoară! Un alt gradat își găsea chiar vecinul, cu doi ani mai mic: - Și țața Tinca ce mai face, bre? lingându-și buzele după o dușcă zdravănă de țuică de cazan tare ca focul.Apăi, ce să facă, cu barbatu' ei bețâv! răspundea răcanul cu ochii pironiți aiurea, poate cu gândul acasă. - Da' tata mai are vițălul acela balțat, na, că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am adus îmbunătățiri, un boț mai mare de brânză de oi, o felie de unt, două ouă, le-am introdus toate în cir și l-am mai fiert puțin. - Ei, le-am zis eu mândru, ia vedeți acum, o să vă lingeți pe degete, mie-mi lasă deja gura apă. - Dacă-ți lasă, mănâncă-l tu, mi-au spus toate trei din sufragerie, necatadixsind măcar să poftească în bucătărie. Așa că, măi fraților, l-am mâncat eu tot, în ciudă, pentru timpurile acelea apuse
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
refuzi? Bine, am glumit, dă-l în mă-sa, nu era decât un breloc de doi bani. Da, da, ai dreptate, gestul contează. Bine, apropo, Niki, te fac duminică dimineață o tablă? Am o fetească regală de la Odobești, să te lingi pe unde iese! Da. Bine, rămâne pe duminică. Noroc! Un prieten Aveam odată un prieten, profesor de română, care ținea așa de mult la gradul său didactic încât pe ușa de la intrarea apartamentului și-a pus titulatura "Familia Viorel Haralambie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe băț. Și se așeză pe un scaun, lângă lungancă. Am uitat să menționez că ambele înghețate erau pe băț, și dacă nu știți despre ce e vorba, pot să vă spun că sunt fabricate pe niște scândurele, și se ling până dai de vreo așchie. Atunci scândurica poate fi aruncată cu tot cu ambalaj, de obicei pe trotuar, pe carosabil, sau pur și simplu, o lași pe masa la care ai consumat-o pentru a fi luată și dusă de vânt aiurea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
s-o părut că se zgâlțâie ditamai stâlpul, făcut dintr-un salcâm gros. - Și, și, zi soro mai repede, că fac pe mine! Coana preoteasă, care uitase de înghețata care se prelingea acum pe mână, o sorbi repede și-și linse degetele unse, după care mai trase o limbă ca să se asigure că nu mai curge și continuă:Măgarul! - Cine? - Gheorghe! - De ce? - Înghețata asta mi-a făcut o poftă!... E măgar, putea s-o facă foarte bine și în closetul din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un centimetru față de vârf. Scoase repede din poșetă o pensetă de smuls sprâncenele și făcu gingașa operație de scoatere de pe limboiul respectiv a nepoftitei așchii. Coana preoteasă oftă ușurată: - Vai, dragă, da' știu bine că mă spânzur și nu mai ling... Ia ai grijă, văd că și înghețata ta e pe terminate. Dă-o dracului, să nu pățești și tu ceva, căci eu am vederea cam scurtă și nu mă descurc cu flecuștețul acela al tău de pensetă. - Că bine zici
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dezvoltare a gimnasticii urmează una de decădere între anii 1818 1842, când gimnastica este interzisă de autoritățile germane. În Danemarca, Franciscus Nachtegal este apreciat ca fiind întemeietorul gimnasticii daneze. El stabilește principii metodice privind gradarea mișcărilor. În Suedia, Per Henrik Ling (1776-1839), creatorul sistemului suedez de educație fizică și a gimnasticii suedeze, împarte această disciplină în: gimnastica pedagogică; gimnastica militară; gimnastica medicală și ortopedică; gimnastica estetică. Exercițiile fizice cuprinse în sistemul suedez erau exerciții analitice, iar lecția se desfășura după o
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
suedez de educație fizică și a gimnasticii suedeze, împarte această disciplină în: gimnastica pedagogică; gimnastica militară; gimnastica medicală și ortopedică; gimnastica estetică. Exercițiile fizice cuprinse în sistemul suedez erau exerciții analitice, iar lecția se desfășura după o anumită schemă. P.H. Ling a fost și inventatorul scării fixe, al cadrului și a băncii de gimnastică. În secolul XX, gimnastica se dezvoltă și în alte țări, cum ar fi: Anglia, America, Cehoslovacia. Ea și-a definit treptat noțiunile teoretice, metodice, terminologia, a dezvoltat
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
făcut ca să-l depășiți? Altădată omul era maimuță și acum încă omul este mai maimuță decât o maimuță... Sufletul vostru este sărăcie, murdărie și demnă de milă mulțumire de sine... Dumnezeu e mort... Unde e deci fulgerul care vă va linge cu limba lui? Unde e nebunia care ar trebui să vi se inoculeze? Iată, vă anunț supraomul: el este acest fulger și această nebunie!... Iată, sunt un vizionar al trăsnetului și acest trăsnet se numește supraom... În loc să mă îmbete, cum
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aceea: - Nu mai stați așa, că n-a murit nimeni! Porculmai răsuflă! Voi, bărbații, luați-l și duceți-l În coteț, iar tu, uitându-se la mine, du-te În bucătarie și adumi niște lapte din frigider. Trebuie să fi lins ceva din lichidul ăla din sticle, o să se facă bine. Așa se și Întâmplase. În mersul mașinii și izbiturile purcelușului cu dulăpiorul, sticlele căzuseră pe jos. Ghiță a călcat cu copitele, poate a dat și cu râtul, cert este că
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
călcat cu copitele, poate a dat și cu râtul, cert este că unele au crăpat fiind din plastic și lichidul din ele s-a scurs În interiorul portbagajului și apoi din portbagaj, lăsând dâre În urma mașinii. Bănuim că doar a lins ceva din lichidul acela, nu prea mult, altfel era mort. Mama era doctorul familiei și a viețuitoarelor din curte. Când eram noi, copiii, bolnavi - răciți - nu ne dădea anibiotice; ne făcea o frecție bună seara, Înainte de culcare, cu spirt sau
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
sau de posesiune, o lungă zi fără vârstă, peste care idolul domnea ca acest soare sălbatic peste casa mea de stânci, și acum, ca și atunci, plâng de durere și de dorință, mă arde o speranță rea, vreau să trădez, ling țeava puștii și sufletul ei dinlăuntru, sufletul ei, numai puștile au sufle't, în ziua în care mi-au tăiat limba am învățat să mă închin sufletului nemuritor al urii. Ce învălmășeală, ce furie, bum, bum, beat de căldură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de-și stăpânea râsul : văzuse obișnuitele șervețele în palma grăsuță. Îl surprinsese pe Lucian, cândva, la pisoar, manevrând șervețelele. Pedanterie, oroarea de maculare ? Ușor de ridiculizat. Adusese deci toate tabieturile cu sine. Colegul reapăruse. Ochi repezi, negru adânc. Păr lucios, lins la tâmple de șuvițe argintii. Palme moi, unghii îngrijite. „Cât de bine îl maschează aparențele.“ Își privi ceasul. Se furișă, precaut, în balcon. Cer perforat de aștri. Reveni în cameră, se întinse îmbrăcat, peste cuvertura roșie, cu privirea pierdută în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
legat, matur, un bărbat ! Dinspre mare, veneau alergând Manole și Delia, fata cu picioare subțiri și scurte. A.P. se aplecă, își descheiase cămașa, rămase în slip. Lunguieț, ascuțit, avansa împleticindu-se spre mare, apa îl cuprinse repede până la subțiori, îi linse umerii, părul lung, auriu. Se înveli în armura fluidă. Coborî, coborî mai mult, se destinse... hohotul junglei se stinse, pieri, nu mai auzi, deasupra, decât zăngănitul valurilor. Râvnită regăsire, uitarea merita prelungită oricât. Se scutură, într-un târziu : mantia căzu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
lu’ Mișu de la șapte sare a mea de pe canapea. Ca arsă. Sandule, zice ea, vino repede că a murit episodu’. Acu’, eu ce să fac, eram În bucătărie, luasem niște brânză - am găsit o brânză de oaie la piață, te lingi pe toate degetele și niște roșii deale noastre, de-alea lunguiețe, băgam bine-mersi la ghiozdan. De la semnal, strig cu gura plină, dacă e plafonu’ de nori coborât Înspre glie nu mai trece semnalu’ de la satelit. Eu una știu: o fi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
sângeroasă a animalului numit porc. Aș face Crăciunul cu burta la soare și cu berea la frunte. Gicule, să-mi dai și mie niște șorici și să pui carne la borcan. Când vin de la plajă Îți Împing o vizită. Mă ling pe degete când iese carnea din untură, ca la mama acasă... O viață avem și trebuie trăită! Voi cu porcu’, eu cu mândra... Gore se Înfige În ibricul cu vin și umple cupele cu o dexteritate demnă de invidiat. Mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Învârtitoarea de la șaormă. Cu floricele, fără floricele, cu impozite sau fără, cu tămâie sau cu tămâioasa ta, nu contează. Iar cine n-a avut un comportament exemplar pe lumea asta nu prinde viața de apoi pe lumea ailaltă, s a lins pe bot. Aici trebuie luat rând din timp, sunt locuri puține, nici cu șpaga nu merge. Noi am avut comportament de-ăla de care zici, intervine Gicu, ciocnind și halbele, n-a fost zi lăsată de la Dumnezeu În care să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
în termeni folclorici. I se întâmplă uneori și inteligenței să traverseze câte o cură de parșivenie. Spirala parvenirii : de la supus la suspus. Între sublim și abjecție oricând se poate înfiripa un concubinaj. Feriți - vă de sicofanți ! Sunt capabili să vă lingă tălpile până la dizolvare. În Parlament, unii deputați nu deschid gura decât când cască. Suntem cantonați în paradisul simțurilor. Tinerii aruncă timpul la câini. Culisele acordării Premiului Nobel pentru pace înseamnă uneori un cumplit măcel. Unele primării nu mai fac trotuarele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]