4,823 matches
-
că investigarea filozofică a limbii este la fel de veche precum filozofia însăși.10. A existat însă un moment în care filozofia "a tăcut", adică nu s-a mai exprimat în legătură cu limba, ce se află în apropierea epocii în care știința limbii (lingvistica) s-a constituit ca știință de sine stătătoare. Marele filozof, Immanuel K a n t, care a trăit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și care și-a propus să trateze în opera sa toate problemele care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filozofică, cît și pe cei de formație lingvistică. De obicei s-a văzut aici o mare scădere a filozofiei kantiene, dar s-a emis și opinia că marele filozof german a întrerupt tradiția de pînă la el făcînd loc autonomiei lingvisticii, în virtutea unei demarcații între știință și filozofie 11. În această ultimă perspectivă, așa cum a produs în general o schimbare a modului de filozofare, Kant a pro-dus și o revizuire a obiectului filozofării. Din acest moment, altul era obiectul filozofiei și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în general o schimbare a modului de filozofare, Kant a pro-dus și o revizuire a obiectului filozofării. Din acest moment, altul era obiectul filozofiei și altul obiectul științelor, acestea fiind de obicei orientate spre analiza datelor empirice, așa cum se prezenta lingvistica în acel timp. Rămîne însă măcar o obiecție în legătură cu această explicare a tăcerii kantiene: dacă lingvistica era atunci la faza empirică de ce filozofia nu putea veni cu teoria generală despre limbă, așa cum se întîmpla în cazul fenomenelor fizice și biologice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filozofării. Din acest moment, altul era obiectul filozofiei și altul obiectul științelor, acestea fiind de obicei orientate spre analiza datelor empirice, așa cum se prezenta lingvistica în acel timp. Rămîne însă măcar o obiecție în legătură cu această explicare a tăcerii kantiene: dacă lingvistica era atunci la faza empirică de ce filozofia nu putea veni cu teoria generală despre limbă, așa cum se întîmpla în cazul fenomenelor fizice și biologice −de exemplu−, și, apoi, de ce făuritorul unei strălucite teorii a cunoașterii, Im. Kant, nu a constatat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
făuritorul unei strălucite teorii a cunoașterii, Im. Kant, nu a constatat numeroasele relații nemijlocite dintre cunoaștere și limbă. Pe de altă parte, este drept că vremea lui Kant, sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor, este epoca constituirii lingvisticii limbilor populare, dar lucrări de lingvistică ce vizau limba literară, și chiar unele aspecte ale limbii populare, s-au realizat încă din antichitate și au devenit foarte numeroase în perioada formării limbilor literare la popoarele europene apusene (îndeosebi la cele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Im. Kant, nu a constatat numeroasele relații nemijlocite dintre cunoaștere și limbă. Pe de altă parte, este drept că vremea lui Kant, sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor, este epoca constituirii lingvisticii limbilor populare, dar lucrări de lingvistică ce vizau limba literară, și chiar unele aspecte ale limbii populare, s-au realizat încă din antichitate și au devenit foarte numeroase în perioada formării limbilor literare la popoarele europene apusene (îndeosebi la cele romanice). Pe de altă parte, fiind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și au devenit foarte numeroase în perioada formării limbilor literare la popoarele europene apusene (îndeosebi la cele romanice). Pe de altă parte, fiind fondatorul concepției privitoare la manifestarea teoretică și practică a rațiunii, Kant nu putea fi tentat să excludă lingvistica normativă (practică) din sfera științei, așa cum va proceda mai tîrziu Ferdinand de Saussure, care considera că de o știință propriu-zisă a limbii se poate vorbi numai începînd cu secolul al XIX-lea12. Începutul secolului al XX-lea a adus cu sine
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mai tîrziu Ferdinand de Saussure, care considera că de o știință propriu-zisă a limbii se poate vorbi numai începînd cu secolul al XIX-lea12. Începutul secolului al XX-lea a adus cu sine întemeierea deplină a teoriei generale a limbii, a lingvisticii genera-le, și, tot atunci, filozofii au început să se orienteze din nou spre problemele limbii. De cele mai multe ori însă, cercetarea filozofică a limbii a devenit, de data aceasta, modul însuși de a construi filozofia, căci lumea umanizată este concepută
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
devenit, de data aceasta, modul însuși de a construi filozofia, căci lumea umanizată este concepută tot mai mult ca o lume a simbolurilor și a semnelor, iar construcția spirituală ca un edificiu semiotic. Firește, fiind o cunoaștere teoretică a limbii, lingvistica generală a fost puternic stimulată de cercetările filozofilor din secolele anterioare, îndeosebi prin analiza raporturilor limbii cu intelectul uman și cu natura, prin cercetarea funcțiilor limbii și a naturii limbajului articulat etc.13 În acest context, revenirea limbii în atenția
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și cu natura, prin cercetarea funcțiilor limbii și a naturii limbajului articulat etc.13 În acest context, revenirea limbii în atenția filozofilor a generat noi perspective, temele anterioare fiind părăsite, iar fundamentarea opiniilor lor corelîndu-se (numai) uneori și cu realizările lingvisticii. Aceasta, la rîndul ei, s-a dezvoltat printr-o prefigurare permanentă a unor discipline cu obiect bine determinat și printr-un dialog cu alte științe ale umanului. De aceea, studiul limbii îmbracă astăzi mai multe aspecte ce se concretizează într-
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
printr-o prefigurare permanentă a unor discipline cu obiect bine determinat și printr-un dialog cu alte științe ale umanului. De aceea, studiul limbii îmbracă astăzi mai multe aspecte ce se concretizează într-o sumă de discipline grupate în sfera lingvisticii (care reprezintă știința limbii în înțeles epistemologic, adică de cunoaștere realizată după anumite metode și organizată după anumite principii), dar unele dintre aceste discipline depășesc această sferă, de obicei, cînd sînt structurate în zonele de interferență ale lingvisticii cu alte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în sfera lingvisticii (care reprezintă știința limbii în înțeles epistemologic, adică de cunoaștere realizată după anumite metode și organizată după anumite principii), dar unele dintre aceste discipline depășesc această sferă, de obicei, cînd sînt structurate în zonele de interferență ale lingvisticii cu alte domenii cognoscitive. Astfel au luat naștere așa-numitele științe interdisciplinare (psiholingvistica, sociolingvistica, teoria limbajelor artificiale etc.) și tot așa s-ar putea crede că se prezintă lucrurile în cazul filozofiei limbii, care s-ar plasa la intersecția dintre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu alte domenii cognoscitive. Astfel au luat naștere așa-numitele științe interdisciplinare (psiholingvistica, sociolingvistica, teoria limbajelor artificiale etc.) și tot așa s-ar putea crede că se prezintă lucrurile în cazul filozofiei limbii, care s-ar plasa la intersecția dintre lingvistică și filozofie. Situația nu se poate reduce însă de data aceasta la admiterea acestei zone de interferență, căci, pe de o parte, prin specificul ei, filozofia poate aborda orice aspect al realității naturale sau sociale (deci și limba) și nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de interferență, căci, pe de o parte, prin specificul ei, filozofia poate aborda orice aspect al realității naturale sau sociale (deci și limba) și nu se limitează la anumite tipuri de probleme, cum fac științele, iar, pe de altă parte, lingvistica însăși trece deseori peste granițele unei științe umaniste pozitive către sferele teoriei și abstracției care sînt proprii filozofiei. În aceste condiții, este necesară o determinare de prin-cipiu a chestiunilor care trebuie avute în vedere de filozofia limbii, ținînd cont atît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
către sferele teoriei și abstracției care sînt proprii filozofiei. În aceste condiții, este necesară o determinare de prin-cipiu a chestiunilor care trebuie avute în vedere de filozofia limbii, ținînd cont atît de statutul filozofiei, cît și de dialogul ei cu lingvistica. Eugen C o ș e r i u consideră că lingvistica are în obiectiv problemele legate de modul cum se prezintă și cum se manifestă limba, în vreme ce filozofia limbajului (a limbii) trebuie să aibă în vedere ce este limba 14
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
condiții, este necesară o determinare de prin-cipiu a chestiunilor care trebuie avute în vedere de filozofia limbii, ținînd cont atît de statutul filozofiei, cît și de dialogul ei cu lingvistica. Eugen C o ș e r i u consideră că lingvistica are în obiectiv problemele legate de modul cum se prezintă și cum se manifestă limba, în vreme ce filozofia limbajului (a limbii) trebuie să aibă în vedere ce este limba 14. Fără îndoială, valabilitatea acestei precizări nu poate fi contestată, dar, pentru
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este limba trebuie observate posibilitățile de structurare ale unei abordări filozofice a limbii, trebuie stabilit, mai întîi, ce aspecte prezintă limba în general, cum au fost sau cum pot fi cercetate aceste aspecte din perspectiva filozofiei, în condițiile în care lingvistica a devenit știință autonomă, și în ce măsură filozofia și lingvistica se completează, cooperează sau se distanțează atunci cînd au un obiect comun. În acest mod, se poate determina apoi cum se raportează realitățile lingvistice la categoriile de bază ale filozofiei, precum
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
abordări filozofice a limbii, trebuie stabilit, mai întîi, ce aspecte prezintă limba în general, cum au fost sau cum pot fi cercetate aceste aspecte din perspectiva filozofiei, în condițiile în care lingvistica a devenit știință autonomă, și în ce măsură filozofia și lingvistica se completează, cooperează sau se distanțează atunci cînd au un obiect comun. În acest mod, se poate determina apoi cum se raportează realitățile lingvistice la categoriile de bază ale filozofiei, precum cunoaștere, lege, determinism, conștiință, schimbare, voință, libertate etc. și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cum se raportează realitățile lingvistice la categoriile de bază ale filozofiei, precum cunoaștere, lege, determinism, conștiință, schimbare, voință, libertate etc. și nu trebuie pierdute din vedere în acest context conceptele lingvistice cu anvergură filozofică, adică cele care pot porni dinspre lingvistică spre filozofie. În sfîrșit, este necesară și o evaluare a opiniilor importante emise pe terenul filozofiei limbii, mai ales a celor din secolul al XX-lea, adică atunci cînd acestea s-au dezvoltat în condițiile existenței lingvisticii generale. Deseori, în cadrul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pot porni dinspre lingvistică spre filozofie. În sfîrșit, este necesară și o evaluare a opiniilor importante emise pe terenul filozofiei limbii, mai ales a celor din secolul al XX-lea, adică atunci cînd acestea s-au dezvoltat în condițiile existenței lingvisticii generale. Deseori, în cadrul acestor opinii, s-au făcut referiri la modalitatea în care filozofia poate avea ca obiect limba sau se poate chiar identifica cu studiul limbii, pentru ca, în unele concepții, limba însăși să fie apreciată ca fiind un depozitar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
uzul comun și i-a convertit valoarea esențial descriptivă într-o valoare operati-vă în teoria limbii, înțelegînd prin sistem ansamblul relațiilor care definesc, prin opoziție, realitățile lingvistice dintr-un stadiu al limbii, considerat în mod sincronic. În Curs de lingvistică generală se întîlnesc afirmații precum: "limba este un sistem de semne", "limba este un sistem care nu cunoaște decît propria ordine", adică limba este un ansamblu de relații care-i sînt specifice, particulare, proprii, asemenea relații manifestîndu-se între factorii constitutivi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nu reprezintă o sumă a lor, ci un agregat care le conține. Sistemul și norma limbii Analiza conceptelor de "limbă" și de "vorbire" în accepțiunea și potrivit relațiilor stabilite de teoria lui Ferdinand de Saussure a generat noi dezvoltări în lingvistica actuală. Eugen C o ș e r i u constată în acest sens că limba are caracteristica de a fi deopotrivă istorică și momentană, fiecare stadiu de limbă fiind marcat la rîndul său de această perspectivă 25. Un stadiu de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a elementului sau a elementelor care fac din ceva să fie ceea ce este, se află pe primul loc. De aceea, după Eugen C o ș e-r i u, răspunsul la întrebarea " Ce este limba ?" trebuie să-l dea filozofia, lingvistica avînd datoria de a cerceta cum se prezintă limba sau limbajul 37. În aceste condiții, trebuie stabilit, pe terenul filozofiei, ce este limba, adică modul general de a fi al limbii, care o particularizează între celelalte realități, și prin ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aspect intelectual, înlesnindu-i manifestarea civilizată a tuturor facultăților native. Din acest motiv, lecția limbii trebuie recunoscută ca forma pincipală de umanizare în sensul civilizației. Modalități de existență și de manifestare a limbii Deși apare destul de des în textele de lingvistică și în multe texte de logică și de filozofie, sintagma limbă naturală beneficiază în cazuri foarte rare de o atenție specială, prilej cu care să i se precizeze semnificația și, prin aceasta, noțiunea pe care o desemnează. Din antonimia natural
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
poate asimila la tipurile deja cunoscute. Din aceste formulări, întîlnite în logică, ar decurge și faptul că noțiunile asigură conținuturile pentru cuvintele limbii, cărora, în acest caz, le rămîne condiția de a fi numai formă. De altfel, și pe terenul lingvisticii s-a înțeles uneori prin "limbă" numai unitățile sonore și procedeele de îmbinare a lor, iar ceea ce ține de conținut a fost atribuit gîndirii, perspectivă care realizează tocmai această comuniu-ne dintre noțiune (o formă a gîndirii logice) și unitatea sonoră
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]