161,480 matches
-
cameră e liniște sau nu/ fereastra e deschisă și zgomotele/ orașului au loc în creierul meu/ neliniștea căderii creionului pe podea/ căderea lui nesfîrșită ca-ntr-o prăpastie/ marile culturi de cereale izbucnind în degetele mele/ atunci cînd bat aceste litere la antedeluvianul meu CONSUL/ diminețile ascunse-n cutele cămășilor/ și-ncercînd de acolo să mă catapulteze-n toate unghiurile planetei" (Poem refuzat). Măsurînd fraternal crăpăturile din pereți și dușumele, "aceste rezerve de prietenie rămase/ de la cutremur", poetul ajunge a crede, printr-
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
ca și cum m-ai întreba cu ce picior merg, cu stângul sau cu dreptul. Dar diferența dintre jocul pe scenă și jocul în film e imensă. În primul rând teatrul este viața sub lupă, dacă vrei... Cuvintele încep să devină mari, literele puțin cam deformate, și așa mai departe. În film, seamănă mai mult cu realitatea. Oricum, depinde de subiect. Mie îmi place meseria în sine care cuprinde și filmul, și teatrul, pentru că nu sunt statice, nici relația dintre ele nu e
Actorul care joacă și se joacă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11888_a_13213]
-
fost, da, inventată în America, dar că acolo a rămas o simplă parte a dialecticii politice, a dezbaterilor și încleștărilor pururi vii și energice ale comunității: cu răul și cu bunul ei. în schimb, adoptată rigid în Europa, transformată în literă de lege, urmată orbește, a dus la inadmisibile deformări ale juridicului, la mărginiri ale democrației cu care această parte de lume vrea să se laude, la grave derapări ideologice: Europa pare îngrozită de flămînzi sau de lombarzi, dar îi ia
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
pe viață. Nu e vorba însă de o traumă, ci de o... baie. Pe care i-o administrează mama - complexul lui Oedip e cel mai bun lucru care i s-a întâmplat Hollywoodului - în timp ce-l învață să spună "carantină" pe litere și-l dăscălește să se ferească de holeră. De aici provine marea lui teamă de murdărie și microbi. Dar demența, faptul că repetă la nesfârșit aceleași cuvinte, cheful de recluziune, nu știm de unde provin. Aici apare prima inconsistență a filmului
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
decât să proiecteze această abordare fie asupra comunităților tradiționale marginale (rrome, din zona rurală sau de mahala), fie asupra celei academice. Din a doua categorie face parte prezentul roman. Ștefania Mihalache este o tânără de 26 de ani, absolventă a literelor brașovene și masterandă în studii de gen și cultură la Universitatea Central-Europeană din Budapesta. Romanul ei de debut, Est-falia, este un fel de road-diary al tinerei fete din Est plecată la studii în Occident, prilej pentru consemnarea experienței dezrădăcinării, a
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
ori Urmuz, cu ale căror scrieri există incontestabile atingeri pe circuitul semiotic, auzul muzical al autorului Crailor este unul de excepție. Aliterațiile, repetițiile, hiatusurile și tot ce ține de "arta fugii" îi stau la îndemînă. O predilecție există în repetarea literei inițiale în grupuri de cîte trei cuvinte, fie că sînt note personale sau descrieri ale personajelor. El se plînge în Jurnal că duce "o viață frivolă, fadă și falsă", în timp ce "veninul, veghea și vițiul" îi mistuiseră trupul lui Pașadia. Craii
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
era de mirare că maică-mea, care nu știa românește, când venise prima dată în România, la 16 ani, după ce se măritase cu Toma, bunul meu tată; și că, de pildă, îmi scria cărți poștale la Brașov, românește, însă cu litere grecești, gama, omega, omicron, epsilon și celelalte, întrucât școala o făcuse de mult, la Salonic; ceea ce, mai târziu, mi se păruse într-adevăr ciudat că știa pe dinafară romanța eminesciană, populară, de altfel. în cele din urmă, aveam să observ
Perfectul simplu (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11975_a_13300]
-
vast bâlci, în care totul e improvizat, totul trecător, nimic înființat de-a binele, nimic durabil (...) Faptul că la noi statul este aproape totul și societatea aproape nimica are o consecință foarte păgubitoare pentru cultivarea chiar întâmplătoare a artelor și literelor. E adevărat, după cum am spus, că, în loc de societate așezată și închegată, n-avem decât o lume de strânsură, care își schimbă în fiece zi fizionomia, care nu poate avea porniri mai presus de strict utilitare (...) Cu toate astea, această lume
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
invită (și incită ) la reluarea și adâncirea lecturii "doamnelor" literaturii noastre, mai ales prin numeroasele interogații și probleme pe care le lasă, într-un fel, deschise. O lectură care se adresează, așadar, în primul rând studenților (studentelor) de la Facultatea de Litere, dar și oricărui cititor preocupat de transformarea prea lentă a mentalităților, la români.
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
despre romancieri care au fost cîndva cursurile lui la Cornell University), oare cu ei ce s-o fi întîmplat? I-o fi părăsit periodic curajul de a scrie romane, ceea ce i-o fi împins sub pulpana literaturii altora? l în Litere (ianuarie), Tudor Cristea găsește compromițător pentru un critic important ca E. Simion să frecventeze emisiunile sulfuroase ale lui Dan Diaconescu de la O.T.V. și încă în compania lui Adrian Păunescu, Dan Zamfirescu și Mihai Ungheanu. în replică, C. Stănescu (Adevărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
frecventeze emisiunile sulfuroase ale lui Dan Diaconescu de la O.T.V. și încă în compania lui Adrian Păunescu, Dan Zamfirescu și Mihai Ungheanu. în replică, C. Stănescu (Adevărul literar și artistic, 15 februarie) îi cere "argumente", nu "invective" autorului editorialului din Litere. Dar D.D., A.P., D.Z. și M.U. ce vor fi fiind ei, în context, dacă nu ditamai argumentele?! l Mi se par în schimb întemeiate observațiile lui C. Stănescu la un articol din același număr al revistei de la Tîrgoviște
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
Julio Llamazares pentru problematica centrată pe tema memoriei s-a manifestat chiar de la debutul său cu volumele de poezie (La lentitud de los bueyes - Lentoarea boilor, 1978 și Memoria de la nieve - Memoria zăpezii, 1981), care l-au propulsat în "republica literelor", la o cotă valorică înaltă (recunoscută și prin decernarea premiului Jorge Guillén pentru "originalitatea" și "caracterul înnoitor" al acestei opera prima). Poemele lui Llamazares (fără titlu, doar numerotate, pentru a sublinia unitatea ansamblului), creează, pe baza alternanței și osmozei de
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
susțin aceștia, căci distrugerea poetului național înseamnă distrugerea scumpei noastre patrii. Cu toată seriozitatea o persoană cu pretenții de cultură mi-a povestit că acum un an aproximativ a circulat prin capitala patriei o mașină pe care era scris cu litere de-o șchioapă "Eminescu, sifiliticul". Când am formulat îndoieli asupra realității celor povestite, am fost pe loc țintuit la stâlpul infamiei. De aceiași reacție am avut parte și în 1993 la Focșani când la un simpozion Eminescu am afirmat că
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
Don Quijote! „Toamna poemelor”, Covali, în Blajul, nr. 4, octombrie-decembrie 2008; Marcela Ciortea, Recenzii despre volumele de poezii, în Astra blăjeană, nr. 3(48), septembrie 2008; George Toma Veseliu, Cu „cărțile” pe masă. Stanțele destinului - poem al durerii și speranței, în Litere, nr. 2(107), februarie 2009; Monica Grosu, Cântecele păsării de foc, în „Clipa”, nr. 8, septembrie 2009; Monica Grosu, În vibrațiile harpei, în Acasă, nr. 1-2, ianuarie-iunie 2010; Monica Grosu, Povara toamnei în poeme lirice. „Toamna poemelor”, în Gând românesc
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
ianuarie-iunie 2010; Monica Grosu, Povara toamnei în poeme lirice. „Toamna poemelor”, în Gând românesc, nr. 5(11), ianuarie 2009; Un mare poet prea puțin cunoscut, Alexandru Stănescu, în Cetatea culturală, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2010; Monica Grosu, La umbra cuvintelor, în Litere, nr. 9-10. septembrie-octombrie 2012 Opinii Pare mai curând o operă de tip monolit, construită în jurul unor constante, aceleași pe tot parcursul, cel puțin în ultimele decenii. Ion Brad observă că, după cum spune, „dacă un poet lasă în urmă cel puțin
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Trecutul e pe-un raft din fața noastră, Să îl deschidem, azi, iubite, pe o oră, Să îl privim, cum lacrimînd pe-o coastă, Stă scris cu litere de miere și ne-adoră... Pe filele dintîi, să cadă-a noastre șoapte- De "Bun venit , trecutule, în urma noastră!", Și la sfîrșit de pagină,-n subsolul ei, încapă Cuvinte neînțelese, încă, de omenirea toată... Să răsfoim și plapuma, ce ne-
PE-UN RAFT DIN FAŢA NOASTRĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382717_a_384046]
-
din lemn ferecată cu feronerie[ artă a lucrării fierului prin ciocănire și modelare la cald.] metalică, iar deasupra pe o firmă din tablă pe care se observa patina anilor cât a fost menținută în mediul umed de afară, scria cu litere mari, într-un scris arhaic, Trattoria "Corsarul", ceia ce-o făcu pe Adriana să creadă că înseamnă Taverna "Corsarul" după imaginile pictate pe geamurile care încadrau ușa, fiecare având câte un pirat cu vestitul corn triunghiular pe cap și cunoscutul
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
lucru mi s-a părut fascinant, pentru că îmi permite să aplic același stil și să văd în personajele mele mai mult decît o singură existență liniară. În romanul meu algebric, ca și în algebra clasică, unde în loc de numere există niște litere și în cazul fiecăreia pot să pun numărul pe care îl vreau, cititorul poate adăuga în personaj ce vrea el. Este o ambiguitate pe care o cultiv și o doresc. Șase cititori pot citi astfel șase cărți diferite. Cum se
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
cei de la Urziceni! Și sper să fi făcut față... Dar scrisul lui Nego îmi impunea, - întâi și întâi, - stilul său scânteietor, concis, cu o profunzime de umanist german. Scria cu un Parker scump, el fiind sărac, având o caligrafie nervoasă, literele însele supunându-se unei ordini de grămătic posedat. E vremea ce i s-ar fi potrivit cel mai bine. Destinul însă a fost aspru cu el. O dată, un tânăr poet ardelean, de asemeni, m-a întrebat "cum era Negoițescu", lăsând
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
fel de senator pe viață al acestei funcții. Inspectorul din Minister emite teste pentru Capacitate, formulînd adesea întrebări prostești sau, mai rău, dovedind cu ele că nu stăpînește materia și îndrumîndu-i astfel greșit pe elevii care iau aceste teste drept literă de Evanghelie. Cu prilejul examenului de Capacitate au fost întrebuințate, chipurile pentru a-i ajuta pe candidați, întrebările cu răspunsul inclus în întrebare. Asemenea întrebări sînt potrivite pentru concursurile de la posturile de televiziune adresate adulților, nu unor copii nedeprinși cu
Capacitatea ratată de sus by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16060_a_17385]
-
evident, noi "Cântări ale României", sub forma clasicizată a unui pluri-Păunescu (tatăl, fiul și fiica - pentru a satisface toate gusturile), "dezbateri ideologice" moderate de Eugen Florescu (autorul nemuritorului îndemn către jurnaliștii din Timișoara: "Fiți curajoși! Băgați pe cinci coloane, cu litere mari, "Epoca Nicolae Ceaușescu!"" și, pour la bonne bouche, transmisii în direct ale mondenităților de la Cotroceni, insula zburătoatere, plasată mai departe decât Luna de problemele reale ale românului. Ale unui român de preferință orb și mut, pentru care televiziunea și
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
felul provocate de adoptarea la Budapesta a Legii statutului maghiarilor din țările vecine Ungariei țin încordată presa de la București. Neinspirata lege despre care, pe bună dreptate, premierul Năstase afirmă că se ocupă de locuitorii altor țări trecînd astfel și de litera și de spiritul tratatului dintre România și Ungaria prilejuiește analiștilor de la observații de bun simț la speculații dintre care unele ar putea deveni curată realitate. Ce e mai interesant e că disputele stîrnite de această lege sînt legate de întîmplarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
din credibilitatea de care se bucura pînă nu demult, nicidecum să fie considerat o victimă de conjunctură, așa cum afirmă Ion Cristoiu. Editorialistul de la CURENTUL extinde asupra lui Funar cazul haiduciei sindicale a lui Miron Cozma. Dar în nesupunerea lui față de litera legii, Cozma se putea apăra, cum a și făcut-o, că a fost împins de la spate de ortacii săi. Ortacii lui Funar sînt angajații primăriei și peremiștii cărora nu le pasă de lege.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
roua-i de pe frunte/ care-mi cădea pe buze când asuda asupră-mi" (Dau un regat pentru un bărbat). Eșecul îndepărtează aventura rostirii cuvântului de sexualitatea căutată, resimțită totuși atât de corporal, și o apropie de religios. Acum Cuvântul are literă mare ("Cuvântul/ Acesta e semnul sub care voi izbândi"). Disperarea în fața iminenței eșecului se ascunde în spatele unei vorbării cinice înșelătoare. "Goliciunea trufiei" de a fi crezut că își poate face singură "bărbat", numai pentru ea, este, de fapt, începutul umilinței
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
se introduce (sub presiunea ideologică) o precizare falsă: de fapt, regatul și mai ales regățenii au continuat să fie numiți astfel - nu în discursul oficial, dar în vorbirea curentă - și "după instituirea republicii". în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul IX, Litera R, 1975) definiția regățeanului e aproape identică cu aceea deja citată, dar este descrisă, în plus, acoperirea geografică a sintagmei Vechiul regat - "nume dat Olteniei, Munteniei și Moldovei după primul război mondial". Dicționarul furnizează mai multe citate lămuritoare și cuprinde
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]